1,130 matches
-
ceva ninsori prin părul lui. Ca și-n al meu dealtfel. - E proaspăt ? întreabă ,studiind biletul și afișând un zâmbet șugubăț în colțul gurii. Tot pus pe șotii ca în tinerețe. - Dacă nu vă place,nu îl luați ! îi răspunde vânzătoarea, înghesuită în cutiuța albă ,la fel de zâmbitoare. Întinde banii și se depărtează agale spre stația în care poposește din când în când câte un autobuz,plictisit și el de monotonia aceluiași traseu. - Radule ! îi sar în cale fiindcă e ceva timp
CONTAMINAT DE SAN FRANCISCO de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371312_a_372641]
-
bluză subțire și transparentă, prin care se vedea sânul bronzat și admirabil pus în evidență de cupa mică a sutienului și cu niște sandale comode, tot albe. De obicei, când treceam prin Satul de Vacanță, îmi cumpăram o floare de la vânzătoarele stradale, indiferent ce era, garoafă sau trandafir, iar acum aveam un superb trandafir roșu pe masă. La vederea Suzanei, înconjurată de alte trei fete la fel de tinere și elegante, servind cina la o masă vecină, deja mi-am făcut un plan
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
Aprozarul nostru, unde se găsea și bere foarte ieftină - 1,5 coroane sticla, față de 5 coroane, cât era la un restaurant fără pretenții, cum am aflat mai târziu. Timp aveam destul, așa că am golit o sticlă-două pe loc, sporovăind cu vânzătoarea, o femeie tânără, atât cât mă pricepeam eu în slovacă, apoi am revenit acasă, deoarece se apropia ora sosirii lui Suzy, cum i se zicea în familie. Când a apărut Suzana, eram de mult acasă, cu darurile aduse, pregătite pentru
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
atât de adânc îngropat de cântecul fals și răgușit al vocii din cravată. În acest univers libertatea frumos păstrată între paginile cărților se împarte în fărâme, veșnicia se cumpără cu ouă și pachete de Kent: Când o prindeai singură pe vânzătoare îi făceai o ofertă / de șpagă zguduitoare / Pentru zece ouă scotea de sub tejghea Borges / Cu un pachet de unt citeai Llosa deodorante și săpun / pentru Shogun, pachetul de Kent pentru / cartea lui Noica. Visul idealului al acestei generații se așternea
“ÎMPĂRATUL DE CEARĂ”, CRONICA PREZENTATĂ LA COLOCVIUL MASTERATELOR DE LITERATURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374922_a_376251]
-
evidentă, autoarea reușind să transmită infinitezimalele trăiri sufletești. Camelia Ardelean are în fibra sa artistică priceperea de a descrie chipuri de femei, cu trăiri complexe, femei intelectuale cu preocupări multiple. O concediere răzbunată ne duce în alt mediu, cel al vânzătoarelor. Personajul principal este tot o femeie, Delia, care, de la femeie de serviciu, ajunge vânzătoare la o alimentară mică. Ea și Lili, colega sa, vând „ciurucuri“: salam și ouă. Mediul terifiant este surprins cu detalii semnificative, din care răsar “șmecheriile vânzătoarelor
DESTINE, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373817_a_375146]
-
vânzătoarelor. Personajul principal este tot o femeie, Delia, care, de la femeie de serviciu, ajunge vânzătoare la o alimentară mică. Ea și Lili, colega sa, vând „ciurucuri“: salam și ouă. Mediul terifiant este surprins cu detalii semnificative, din care răsar “șmecheriile vânzătoarelor”. Această povestire relevă priceperea autoarei de a descrie și astfel de aspecte, trăite sau nu! Primul capitol al cărții, intitulat Jocul sorții, cuprinde cinci povestiri cu tematici diverse, având drept eroine femei tinere, trecute prin împrejurări complicate de viață, femei
DESTINE, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373817_a_375146]
-
Jocul sorții), cât și în cel de-al doilea (Pățaniile Călinei), personajele principale sunt de genul feminin, de la copilițe, la femei mature și până la bătrânele-bunici, autoarea dovedind o bună cunoaștere a trăirilor femeilor care fac parte din diferite medii - de la vânzătoare, la ziariste, de la copii-fetițe, la maturele, împlinitele femei. În urma lecturii, se relevă o lume de trăiri complexe, creionând situații tragice sau momente malefice, printr-un limbaj adecvat conținutului. Experiență și pricepere, care pot duce și la construcții mai ample, la
DESTINE, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373817_a_375146]
-
primul chioșc mustind de „cultură”. Nu vă mai repet dialogul..., dar, a trebuit, evident, să plec la al doilea și apoi la al treilea. Un domn, trecut bine de a doua tinerețe, care-mi vede dezamăgirea, asistând la dialogul cu vânzătoarea, își cere scuze pentru intervenție și îmi indică, cu mâna, un chioșc ceva mai retras și nu prea strălucitor, spunându-mi că este posibil să găsesc ceea ce caut, acolo. A avut dreptate, într-un fel, pentru că, măcar aici, vânzătoarea nu
FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]
-
cu vânzătoarea, își cere scuze pentru intervenție și îmi indică, cu mâna, un chioșc ceva mai retras și nu prea strălucitor, spunându-mi că este posibil să găsesc ceea ce caut, acolo. A avut dreptate, într-un fel, pentru că, măcar aici, vânzătoarea nu m-a mai privit în acel mod ciudat. Aceasta, amabilă, drăguță, aș putea spune, chiar știa despre ce vorbesc. M-a întrebat, însă, dacă îmi trebuie imediat deoarece nu are pe stoc și trebuie să dea comandă să-i
FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]
-
Articolele Autorului FLORICICA MAMEI Nu pricepea de fel când cei din jur îi spuneau „asta mică” sau când o strigau : „băi, asta mică!” Poate aflaseră de la cei doi frați mai mari care o strigau tot așa. Doar biata maică-sa, vânzătoare la un magazin, îi spunea dimineața devreme, când o trezea din somn : „floricica mamei!” Ofta mamă-sa și pleca să muncească tot cu inima strânsă, știind că o lasă doar în grija fraților mai mari. Iar frații, o părăseau și
FLORICICA MAMEI-1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371944_a_373273]
-
unde mersese și soția sa, fără să-i pese de pământul umed și fără să privească în jurul său. Ajungând acolo, urcă cele trei trepte, deschise brusc ușa și intră în grabă. Nu apucă să spună nimic, că doamna Jeana, o vânzătoare grasă, cu obrajii roșii și cu ochii albaștri îl salută voioasă: - Ooo, bună seara, domnu' Tică! Ce mai faceți? - Bună seara doamna Jeana, bine, mulțumesc! Mariana mea plecă de mult de la magazin? - Poftim? Doamna Mariana nici măcar n-a fost azi
RĂPIREA (2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372463_a_373792]
-
ochii albaștri îl salută voioasă: - Ooo, bună seara, domnu' Tică! Ce mai faceți? - Bună seara doamna Jeana, bine, mulțumesc! Mariana mea plecă de mult de la magazin? - Poftim? Doamna Mariana nici măcar n-a fost azi la magazin, domnu’ Tică! îi răspunse vânzătoarea, și dacă mă gândesc bine, mă mir că nu a fost, pentru că dânsa trece cel puțin o dată, în fiecare zi. - Cuum? Și făcând ochii mari, cum n-a fost azi la magazin? Nu, nu se poate! Doar știu bine că
RĂPIREA (2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372463_a_373792]
-
continuă zâmbind, haideți doamna Jeana, glumiți acum? - Nuuu domnu' Tică, vai de mine! Nu-mi permit să fac astfel de glume! îi răspunse, privindu-l atent. O privea fix, cu gura întredeschisă. Nu-i venea să creadă ce-i spunea vânzătoarea. Lăsă capul jos, gândindu-se pe unde o fi? I se părea ciudat, nu mai făcuse niciodată asta și nici nu ar fi avut motiv să-i facă așa ceva. Sau avea vreun motiv și nu știa el? Își întrerupse gândurile
RĂPIREA (2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372463_a_373792]
-
-se pe unde o fi? I se părea ciudat, nu mai făcuse niciodată asta și nici nu ar fi avut motiv să-i facă așa ceva. Sau avea vreun motiv și nu știa el? Își întrerupse gândurile, își ridică fața spre vânzătoare și îi spuse zâmbind: - Bine doamna Jeana, mulțumesc frumos! Lăsați că o găsesc eu, cine știe? O fi pe la vreuna din prietenele ei. I s-o fi întâmplat ceva vreuneia dintre ele și o știi cum e ea, săritoare. - Da
RĂPIREA (2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372463_a_373792]
-
O fi pe la vreo prietenă, dar o găsiți dumneavostră repede, n-avea unde să se ducă. O fi pe-aproape, pe-aci, îi spuse și ea zâmbind. Își luă la revedere și ieși din magazin. Dar cu toate că-i zâmbise amabil vânzătoarei, cine l-ar fi privit în acel moment, ar fi putut să-i vadă îngrijorarea și nedumerirea de pe fața sa. Referință Bibliografică: Răpirea (2) / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1618, Anul V, 06 iunie 2015. Drepturi de
RĂPIREA (2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372463_a_373792]
-
sărăcie. Era anul 1940 și lumea era devastată de război și de criza economică mondială. În 1941 s-a înscris la un curs de artă, dar a trebuit, ca și părinții ei, să și muncească, pentru ușurarea îndurării neajunsurilor, ca vânzătoare la magazinul „Macy’s”, (Principele René a lucrat la o companie de gaz, iar Principesa Margareta, la un pălărier de origine daneză). Amarul și biciuitorul refugiu a ținut doi ani și jumătate. „Al Doilea Război Mondial”, scrie în cartea „Ana
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371085_a_372414]
-
ea printre coperțile vreunei cărți. Parcă mă și văd plimbându-ne duminicile de mână prin Crâng, ținând strâns la subsuoară o carte, ce aparținea lui Dostoievski, de care nu mă despărțeam niciodată. De obicei o așteptam în fața unei cofetării, unde, vânzătoarea, deranjată din lectura ei, se scula de pe scaun și servea clienților citronadă în pahare de plastic. Într-o rochie vaporoasă, roșie, cu buline albe, grăbită, o zăream venind la întâlnire prin aglomerație. În picioare purta o pereche de teniși chinezești
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
altceva! - ricana ea, cu dinții ei de carnasieră de care era tare mîndră, confecționați la dentexcela din trei kilograme de fier forjat și patru de porțelan de Buzău, dantură pentru care ar fi invidiat-o și Lisa Kieffer, care este vînzătoare la un magazin de feronerie, unde are obligația să guste din fiecare produs pe care îl recomandă clienților. Cu gesturi de felină a turnat cafeaua, din care ieșeau aburi moi, ce îi mîngîiau ochii de culoarea kaki, sau poate că
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 22-23 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348367_a_349696]
-
gheață, aleargă pe pielea arsă de patimă. Foamea de el, îmi macină măruntaiele... Dar, ce face? De ce întârzie?! Cât îi ia să cumpere trei lulele-trei surcele?! A trecut un sfert de oră. Ce are de vorbit atât de mult cu vânzătoarea?! Ce are să-i spună ea, lui? Sau el, ei??... O tinerică fără minte și carte, care face și ea ce poate pentru un ruj și-un hambuger... Și bleguță și piticanie... Parcă-l văd cum îi zâmbește cu surâsul ăla
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348373_a_349702]
-
semne. Un poem este dedicat nodului, pornind de la zicala a căuta nod în papură: „La papura verde - unitate pentru desfacerea și valorificarea produselor locale”. Aici se vând „noduri” de toate culorile. Numai că un cumpărător cere noduri gordiene, pe care vânzătoarea durdulie nu le are. Se produce un adevărat scandal în care intervine și un sergent aflat în rond și căruia vânzătoarea i se plânge, bineînțeles, cu un nod în gât. Sergentul îl acuză pe insolitul cumpărător că este căutător de
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
valorificarea produselor locale”. Aici se vând „noduri” de toate culorile. Numai că un cumpărător cere noduri gordiene, pe care vânzătoarea durdulie nu le are. Se produce un adevărat scandal în care intervine și un sergent aflat în rond și căruia vânzătoarea i se plânge, bineînțeles, cu un nod în gât. Sergentul îl acuză pe insolitul cumpărător că este căutător de nod în papură, invitându-l la post ca să-l sature de noduri. (La papura verde). Procedeul este facil, desigur, dar intră
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
5 minute chiar și la o oră de vârf, semnele de circulație și marcajele pe care nimeni nu le încalcă, nu pentru că până la capătul străzii ești oprit de poliție, ci fiindcă respectarea regulilor e un mod de viață firesc asumat, vânzătoarele cu surâsul veșnic lipit de față pentru care dictonul “Clientul nostru, stăpânul nostru” nu e un dicteu automat, comercianții dispuși oricând să negocieze și pentru care nu s-a inventat conceptul “Marfă vândută nu se mai schimba”, spațiile vaste între
OLEACӐ DE SCARLETT de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376884_a_378213]
-
i l-a văzut nimeni, niciodată. Ce frumos a fost atunci! Am mai intrat într-o cofetărie și am cerut cîte o jofră și o citronadă rece, din aparat. Femeia de serviciu ne-a spus că ne servește ea, fiindcă vînzătoarea naște în camera alăturată, e indisponibilă. Tu, oricum, erai fericită. Ai întrebat ce e cu acea cameră. Femeia de serviciu ne-a spus că fusese construită special pentru eventuale nașteri, personalul cofetăriei fiind compus numai din femei. I-am spus
ULTIMA VACANŢǍ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376965_a_378294]
-
după ce a verificat dacă a rămas ceva neluat, a încuiat ușa și a bătut în ușa Simonei, atenționând-o să iasă și să coboare. Au trecut pe la florăria unde vorbise pentru lumânare. O exclamație de surpriză din partea Emanuelei, îi confirmă vânzătoarei faptul ca munca ei nu fusese în zadar... - Este deosebită, adică... este exact cum mi-am dorit! își confirmă ea exclamația. Lumânarea era împodobită cu boboci de trandafir alb si roz, tiul de culoare alb și roz și panglici fine
ÎN MÂNA DESTINULUI...(3) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375964_a_377293]
-
boboci de trandafir alb si roz, tiul de culoare alb și roz și panglici fine din aceleași culori, dar de lungimi diferite. Plăti fără să mai ia bonul de casă și fără să uite a-i lăsa un mic bacșiș vânzătoarei, semn de mare mulțumire. Salută și plecă în grabă. Au ajuns la spital în timpul programat și, totuși, au urcat în grabă la etajul unu. Au fost întâmpinați de asistenta de etaj și infirmiera de serviciu. - Bună ziua, salută Emanuela cu zâmbetul
ÎN MÂNA DESTINULUI...(3) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375964_a_377293]