2,798 matches
-
istoricului într-o capitală culturală demnă de amintirea marelui înaintaș.'' Muzeograful mai sus-amintit reprezintă persoana de contact desemnată de instituție pe adresa de internet. Rezultatele acestei corespondențe se pot consulta în anexele lucrării de față. Muzeu memorial Nicolae Iorga de la Vălenii de Munte este considerat ca și clădire monument istoric și de arhitectură laică populară din secolul al XVIII-lea, el fiind proprietatea unui boier local, Bellu. Nicolae Iorga a achiziționat casa cu 4000 de lei în anul 1908 de la acest
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
local, Bellu. Nicolae Iorga a achiziționat casa cu 4000 de lei în anul 1908 de la acest prim proprietar, aceleași persoană deținând, printre altele și cimitirul Bellu din București. Muzeul se află situat pe strada Strada George Enescu, numărul 1, din Vălenii de Munte, o localitate ce se găsește la 28 de km de Ploiești; acest muzeu are ca profil memorial: mobilier, fotografii, documente, cărți, icoane pe sticlă, covoare, țesături ce au aparținut istoricului, iar ca profil istoric: expoziții cu caracter documentar
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
operă. Publicațiile și documentele expuse atestă contribuția uriașă adusă de marele savant la afirmarea culturii românești în țară și străinătate. De numele lui Iorga se leagă opera de construire de așezăminte de cultură ce au făcut din vechiul târg al Vălenilor un centru de atracție națională și chiar europeană: Universitatea populară (1908-1914; 1921-1940) ; Tipografia ,,Neamul românesc'' ( creată în 1908, apoi mutată la Iași în timpul primului război mondial, de unde revine în 1924 și devine ,,Datina românească''); o Școală de misionare, Așezământul pentru
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
în Bucovina, iar perdelele și draperiile, în stil tradițional românesc, din borangic cu broderie spartă sau din țesătură de bumbac, colorată în culori vegetale tradiționale roșu și negru, în punct românesc, au fost lucrate în atelierul creat de Iorga la Văleni, de cusături populare. Scoarțele, de o inestimabilă valoare, din lână vopsită în casă, sunt cele originale, de aceea și grija deosebită pentru încălțămintea vizitatorilor. Pereții sunt împodobiți cu icoane pe sticlă, executate la mănăstirile din Bucovina, iar deasupra patului dublu
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
savant, adăpostesc azi mobilier de valoare, un pian care mai poartă parcă urmele degetelor fiicelor, mamei și bunicii sale, ceasuri, crucifixe, scaune deosebit de interesante ca și formă, biblioteci încărcate de numeroasele sale scrieri originale, tipărite la tipografia ,,Datina românească'' din Vălenii de Munte. În nenumărate rânduri, cu prilejul primului război mondial, când casa e părăsită, sau după cutremurul din septembrie 1940, când este grav avariată, Iorga și-a găsit alte locații, la București sau Sinaia. În camera de lucru se află
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
călimară de marmură, documente în frumoasă slovă veche, iar în apropiere, într-o vitrină, tipăriturile originale ale revistei ,,Neamul românesc''; pe pereți apar fotografii ale familiei sale: tatăl, avocatul Nicu Iorga, mama, Zulnia Iorga, bătrâna doamnă care a locuit la Văleni până la moartea sa, survenită după cum consemna Valeriu Râpeanu la 93 de ani, în 1934, apoi fratele său mai mic, Gheorghe sau George Iorga, proprii săi copii, cei nouă din cele două căsătorii: doi din prima căsătorie, cu Maria Tasu, în afara
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
oratorie de invidiat. Titu Maiorescu (numele său complet era Titu Liviu Maiorescu) s-a născut la Craiova, la 15 februarie 1840. Mama lui Titu Maiorescu, n. Maria Popazu, este sora cărturarului episcop al Caransebeșului, Ioan Popazu. Familia Popazu era de la Vălenii de Munte și, se pare, de origine aromână. Tatăl său, Ioan Maiorescu, fiu de țăran transilvănean din Bucerdea Grânoasă, se numea de fapt Trifu, dar își luase numele de Maiorescu pentru a sublinia înrudirea cu Petru Maior. Teolog prin formație
LECȚIA LUI MAIORESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382820_a_384149]
-
oamenii care își căutau cu disperare semenii sunt cele mai puternice amintiri din acele zile și pentru un fost lucrător din Armată, pe vremea aceea elev la Școala Militară Băneasa. Cutremurul l-a prins într-o tabără de primăvară la Vălenii de Munte și, imediat după, s-a făcut apelul și plutoanele au fost trimise în teren. „Din ce se știa atunci, Hotelul din Vălenii de Munte se dărâmase, o aripă a Spitalalului TBC Drajna se dărâmase de asemenea. Am ajuns
36 de ani de la cutremurul din 1977. Mărturii [Corola-blog/BlogPost/93019_a_94311]
-
aceea elev la Școala Militară Băneasa. Cutremurul l-a prins într-o tabără de primăvară la Vălenii de Munte și, imediat după, s-a făcut apelul și plutoanele au fost trimise în teren. „Din ce se știa atunci, Hotelul din Vălenii de Munte se dărâmase, o aripă a Spitalalului TBC Drajna se dărâmase de asemenea. Am ajuns la hotel la ora 21.45 și am rămas până la șapte să căutăm persoane. Am găsit șapte morți acolo”, povestește acesta. Ajunși în București
36 de ani de la cutremurul din 1977. Mărturii [Corola-blog/BlogPost/93019_a_94311]
-
scriitorului Ioan Slavici, teologul Gheorghe I. Cotenescu este primul secretar particular al lui Nicolae Iorga, animator al șezătorilor și festivalurilor organizate de Liga Culturală în vechiul Regat și în diaspora română, dar și organizator al primelor cursuri de vară de la Vălenii de Munte, în timp ce Nae Cotenescu (în costum național) este fratele său, viitor mic industriaș și cumnat cu Irimescu-Cândești. Pe 25 martie 1911, după plecarea delegației ieșene, la sediul Ligii Culturale are loc adunarea Comitetului Central al Centrului Studențesc București, care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
săi, supraveghea mai mult sau mai puțin discret activitatea studenților naționaliști conduși de tandemul N. Iorga - A. C. Cuza [am identificat inclusiv rapoarte ale agenților Siguranței care-l menționau pe Gheorghe Cotenescu pe post de organizator al cursurilor de vară de la Vălenii de Munte - n.a.] , dar și pe cea desfășurată de exilații ruși și basarabeni, mulți dintre ei anarhiști și socialiști vânați inclusiv de agentura din România a Ohranei. La ordinul nu se știe nici azi cui aparținea, ambițiosul Ilie Cătărău se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
Trei alpiniști clujeni pentru prima dată pe Vârful Manaslu din Himalaya Președintele Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, le-a înmânat alpiniștilor Vasile Cipcigan - șef formație Salvamont Cluj, Adrian Vălean și Vlad Căpușan, în debutul ședinței ordinare a deliberativului județean de marți, 27 august, drapelul și însemnele județului Cluj. Membrii delegației clujene de alpiniști pornesc joi, 29 august, spre Himalaya, într-o expediție pe vârful Manaslu (8.156m), unde intenționează
Alpiniştii clujeni atacă 8 000 de metri [Corola-blog/BlogPost/93352_a_94644]
-
totuși, pentru că membrii echipei au experiență în acest sens: toți au ajuns până acum la vârfuri de 6.000 de metri. Mulțumim Consiliului Județean Cluj pentru ajutor și sperăm să reușim să arborăm steagul înmânat astăzi”, a declarat alpinistul Adrian Vălean. Vârful Manaslu este al optulea vârf din lume ca altitudine. A fost cucerit prima dată în 9 mai 1956, de o echipă de alpiniști japonezi. De atunci, 77 de alpiniști și-au pierdut viața în încercarea de a-l escalada
Alpiniştii clujeni atacă 8 000 de metri [Corola-blog/BlogPost/93352_a_94644]
-
Fontes Historiae Daco-Romanae, vol. ÎI C.C Giurescu,,,Târguri sau orașe și cetăți moldovene’’ 8 Diaconu,P,,Despre localizarea Vicinei’’,în ,,Pontica’’3,1970 9 Iorga, N.,,,Poporul românesc și marea’’,conferința ținută la Liga Navală Română, Editura Datina Românească, Văleni de Munte,1938 10,,Orașul medieval în spațiul românesc extracarpatic (secolele X-XIV). O încercare de tipologizare a procesului genezei urbane’’, ed. Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013 11 Popescu-Spineni, N. ,România în izvoarele geografice și cartografice,Editura Științifică și Enciclopedica,București
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
nu refuzi că ai carte și știi ce Înseamnă un lucru frumos. — Nu vrei să-ți fac o cafea? — Lasă cafeaua că uite mă luai cu vorba și uitai. Ți-am adus niște țuică de prune de la cumătru-miu de la Văleni. Da’ domnu nu-i acasă să guste și dumnealui? — Mulțumesc, nu trebuia să te deranjezi. E dincolo, stai că mă duc să-l chem. — Sărut-mîna, doamnă Oprișan. — Hai noroc, să trăiești! Mă gîndii și io că poate vreți să ciocniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
deschise putea ajunge la 20 ha și erau situate pe pantele line și însorite din apropierea râurilor sau a lacurilor, pe terasele lor inferioare și mijlocii și mai rar în zonele inundabile. Asemenea așezări au fost cercetate parțial prin săpături la Văleni, Epureni, Fălciu, Bogdănești în județul Vaslui la Spineni și Roșiești, același județ, la Prodanca Bârlad, unele cu mai multe niveluri de locuire. Așezările întărite, mai rare, apar în secolul al VIII-lea, așezate pe promontorii înalte, cu pante abrupte. Dintre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
BISTRIȚA-NĂSĂUD) Poezie: 1. MARELE PREMIU PENTRU POEZIE „Dobre Marin Corneliu” - MIHAI DOREL GAFTONEANU (BOTOȘANI) 2.PREMIUL PENTRU ORIGINALITATEA VERSULUI CLASIC ROMÂNESC - ADĂSCĂLIȚEI MARIANA (DOROHOI-BOTOȘANI) 3. PREMIUL 1 PENTRU POEZIE - TATIANA SCURTU-MUNTEANU (GALAȚI) 4. PREMIUL 1 PENTRU POEZIE - MĂDĂLINA ELENĂ BARBU (VĂLENII de MUNTE) 5. PREMIUL 1 PENTRU POEZIE - THEODOR RAPĂN (BUCUREȘTI) 6.PREMIUL 1 PENTRU POEZIE DEDICATĂ POETULUI NAȚIONAL MIHAI EMINESCU - LUNGU CAMELIA (CERNAVODA) 7.PREMIUL 1 PENTRU POEZIE DEDICATĂ POETULUI NAȚIONAL MIHAI EMINESCU- CHIBZUI VIOREL (CERNAVODA) 8. PREMIUL 2 PENTRU
PREMIU DE EXCELENŢĂ, ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364286_a_365615]
-
V. Dorin / Brașov - LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ - Bivol Zinovia / Chișinău /R.Moldova - PLÎNGI, BASARABIE ... - Victor Burde /Albă Iulia /România - LIMBA ROMÂNĂ PREMIUL III - Luca Cipolla / Italia - LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ - Pr.stavr.Radu Botiș /Ulmeni / România - PÂNĂ CÂND ... - Elenă Matei / Vălenii de munte/ România - DESCOPERITĂ -N CASE VECHI ... - Olimpia Sava /Galați / România - SÂRMANUL ROMÂNESC VOCABULAR - Mariana Bendou / Onești / România - LIMBA ROMÂNEASCĂ MENȚIUNE -Lazăr Magu - LIMBA ROMÂNĂ -Ionuț Mădălin Dumitrache / Urlați, România - LIMBA GURII MELE -Menai Vasilica Olguța - OAMENII DE LA LITERE -Georgiana
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
publicist, editor, traducător,care aparține „primei Școli a Paradoxismului, de la revista craioveană, Ramuri (Povestea Vorbii), o efervescentă școală întemeiată - în aprilie 1966 - de Miron Radu Paraschivescu și de Disipativ-Grupul său, pe care îl coordona în toată România (prin corespondență), de la Vălenii de Munte (cf. Ramuri - Povestea Vorbii, nr. 10, 15 septembrie 1966, paginile 14 și 21 / Florea Firan, Ramuri 1905-1995, Craiova, Editura Macedonski, 1996, p. 105 sqq.), militând antistalinist / antiproletcultist pentru resurecția modernismului interbelic și pentru impunerea noii estetici, estetica paradoxismului
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
unde la 1582 se tipărea Palia. Urcați în autoturismul condus de bătrânul Șimonați ne-am îndreptat spre Geoagiu unde în frumosul liceu “Alexandru Borza “s-au desfășurat lucrările Festivalului de Poezie.Aici am fost întâmpinați de inimosul director prof.Ioan Vălean, directorul liceului, un iubitor de cultură, care împreună cu directorul Hotelului Ceres, au asigurat celor peste 100 de participanți, veniți din toate colțurile țării, condiții optime de desfășurare a lucrărilor Festivalului, inclusiv cele de cazare și masă. A doua zi,în
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361514_a_362843]
-
Ceres, au asigurat celor peste 100 de participanți, veniți din toate colțurile țării, condiții optime de desfășurare a lucrărilor Festivalului, inclusiv cele de cazare și masă. A doua zi,în 27 august, lucrările festivalului au fost deschise de prof.Ioan Vălean, în prezența delegaților și a unui numeros public, și a presei hunedorene, după care scriitorul Al.Florin Țene a adus salutul membrilor Ligii Scriitorilor din România și a vorbit despre această organizație profesională. În continuare domnul ambasador Petre Gigea-Gorun, președintele
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361514_a_362843]
-
unde la 1582 se tipărea Palia. Urcați în autoturismul condus de bătrânul Șimonați ne-am îndreptat spre Geoagiu unde în frumosul liceu “Alexandru Borza “s-au desfășurat lucrările Festivalului de Poezie.Aici am fost întâmpinați de inimosul director prof.Ioan Vălean, directorul liceului, un iubitor de cultură, care împreună cu directorul Hotelului Ceres, au asigurat celor peste 100 de participanți, veniți din toate colțurile țării, condiții optime de desfășurare a lucrărilor Festivalului, inclusiv cele de cazare și masă. A doua zi,în
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361515_a_362844]
-
Ceres, au asigurat celor peste 100 de participanți, veniți din toate colțurile țării, condiții optime de desfășurare a lucrărilor Festivalului, inclusiv cele de cazare și masă. A doua zi,în 27 august, lucrările festivalului au fost deschise de prof.Ioan Vălean, în prezența delegaților și a unui numeros public, și a presei hunedorene, după care scriitorul Al.Florin Țene a adus salutul membrilor Ligii Scriitorilor din România și a vorbit despre această organizație profesională. În continuare domnul ambasador Petre Gigea-Gorun, președintele
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361515_a_362844]
-
Școlii Superioare de Comerț din Constanța. Întâi- născutul a primit prenumele celor doi bunici, dinspre tată și, respectiv, dinspre mamă: Hristea Nichita Stănescu (cf. AmNS, 16). După cursuri primare în cumplita vreme de război (1940 - 1944), la Ploiești, Bușteni și Vălenii de Munte, după gimnaziale cursuri (1944 - 1948) și după studii medii (1949 - 1952), la Liceul Sfântul Petru și Pavel (azi, I. L. Caragiale) din Ploiești, a urmat - între anii 1952 și 1957 - cursurile Facultății de Filologie de la Universitatea din București (între
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
cereau sprijinul. Ca ministru al cultelor, ca promotor al ideilor naționalist-democrate și sămănătoriste Iorga s-a implicat continuu în viața culturală și politică a țării. El a creat Școala Română din Paris ,,Fontenay-aux-Roses”, organizația ,,Cercetașii României'', Școala de vară de la Vălenii de Munte, a contribuit la fondarea Institutului de Studii Sud-Est Europene, a Institutului de Studii Bizantine, a Institutului de Istorie Universală, a editat și a condus numeroase ziare și reviste (“Neamul românesc”, “Revista istorică”, “Revue Historique du Sud-Est-Europeen”, “Floarea darurilor
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]