466 matches
-
În anul 1852, familia Câmpeanu s-a mutat la Iași. După ce s-a măritat la vârsta de 14 ani cu profesorul Ștefan Micle, Veronica venea deseori aici în vizită la mama sa. Îmbătrânind, mama poetei s-a călugărit la Mănăstirea Văratec și a lăsat casa fiicei sale. În anul 1886, Veronica Micle a donat casa Mănăstirii Văratec. Actul de danie are următorul cuprins: ""Eu subsemnata Doamnă Veronica Micle cu domiciliul în Sf. Măn. Varatic (...) donez de a mea bună voie Sf.
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
de 14 ani cu profesorul Ștefan Micle, Veronica venea deseori aici în vizită la mama sa. Îmbătrânind, mama poetei s-a călugărit la Mănăstirea Văratec și a lăsat casa fiicei sale. În anul 1886, Veronica Micle a donat casa Mănăstirii Văratec. Actul de danie are următorul cuprins: ""Eu subsemnata Doamnă Veronica Micle cu domiciliul în Sf. Măn. Varatic (...) donez de a mea bună voie Sf. Măn. Varatic (...) casa mea mobilată, cu toate atenansele situată în Târgu Neamț pe Ulița Mare (Str.
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
Târgu Neamț, casa a fost folosită de maicile bolnave care veneau să se trateze la acea instituție sanitară. Înainte de primnul război mondial, Liga Culturală a amplasat o placă de marmură pe casa în care a locuit Veronica Micle. Ulterior, Mănăstirea Văratec a vândut casa. Imobilul a trecut pe la mai mulți proprietari, iar în anii 1980-1981 s-a ruinat complet. La inițiativa protopopului Constantin Matasă (1878-1971), imobilul a fost declarat monument istoric, fiind trecut în 1982 în administrarea Complexului Muzeal Județean Neamț
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
bogat"). <poem>"Și pulbere țărână din tine se alege " Căci asta e a lumii nestrămutată lege, "Nimicul te aduce, nimicul te reia, Nimic din tine-n urmă nu va rămânea. "Veronica Micle "4.08.1889"</poem> — Veronica Micle, Cimitirul Mănăstirii Văratec, județul Neamț, Fragment din poezia "Și pulbere, țărână... <poem>"Jur-împrejur e largul care cântă," "E soare-n cer, e sărbătoare sfântă," "Și-n vreme ce mi-a amuțit pământul" Fiorul păcii-n suflet mi se lasă," "Eternități îmi flutură veșmântul
Epitaf () [Corola-website/Science/321504_a_322833]
-
Iosif Naniescu (1818-1902), de la care ne-au rămas celebrele răspunsuri liturgice pe glasul 8, păstrate cu sfințenie și astăzi, alături de cele ale lui Anton Pann, pe glasul 5, în forma lor neschimbată - creații pur românești; Filotei Moroșanu (1876-1951), de la Mănăstirea Văratec, alcătuitorul melodiei pe glasul 8 al imnului de la Vecernie “Lumină lină”, melodie ce cunoaște astăzi cea mai largă răspândire la români; Victor Ojog (1909-1973), care a alcătuit și a tipărit "Anastasimatarul Sf. Mănăstiri Neamț" ș.a. În Transilvania și Banat activează
Muzica bisericească românească () [Corola-website/Science/322339_a_323668]
-
apar nivelele secundare acestui complex sculptural, sub formă de trepte marginale și umeri de vale. În morfologia văilor se disting lunci cu lățimi de 200-300 m, discontinue datorită confluențelor sau eroziunii selective (Valea Grădiștei), terase sau umeri de terase (văile Văratecului și Dreptului), iar în profil transversal prezintă numeroase rupturi de pantă. Pe versanți, prezența argilelor favorizează apariția alunecărilor de teren, unele fixate având tendința de reactivare (pe ambii versanți ai Văii Dreptului și pe cel drept al văii Văratec). Regiunea
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
văile Văratecului și Dreptului), iar în profil transversal prezintă numeroase rupturi de pantă. Pe versanți, prezența argilelor favorizează apariția alunecărilor de teren, unele fixate având tendința de reactivare (pe ambii versanți ai Văii Dreptului și pe cel drept al văii Văratec). Regiunea analizată a oferit, încă din cele mai vechi timpuri, condiții naturale prielnice dezvoltării așezărilor omenești. Vechimea populării acestei regiuni montane este dovedită de urmele omului paleolitic (fosile umane și unelte descoperite în Peștera Cioclovina) și eneolitic (așezarea de pe Vârful
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
declanșează răzvrătirea. Pe 20 septembrie 1960 este pusă în libertate prin decret, după 5 ani și 6 luni de stat sub cheie. Cere să meargă la familia Văsii în București, dar aceștia deveniseră și ei călugări la mănăstirile Slatina și Văratec, iar fiul lor George Văsii era închis ca făcând parte din lotul celor 16 al „Rugului Aprins al Maicii Domnului” de la Mănăstirea Antim. Ajunsă la Galați este primită cu bucurie de familie, mai puțin de autorități. Nu reușește să obțină
Veronica Gurău () [Corola-website/Science/326619_a_327948]
-
a imnografiei noastre de sorginte bizantină“". În 1956 părinții vând toată averea (casa din strada Levănțica) și se călugăresc: tatăl - Petre, devine monahul Mina la Mănăstirea Slatina, unde stareț era Arhimandritul Cleopa, iar mama - Victoria, construindu-și casă la Mănăstirea Văratec, devine monahia Vichentia. Pe 13 iunie 1958, la finele anului V de facultate, când era cu o echipă de 5 studenți și lucrau la releveul picturii exterioare a Mănăstirii Moldovița, este arestat chiar în incinta mănăstirii. După anchetă, pe 8
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
O fotografie veche de 14 ani”, care nu fusese inclusă în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit în 1969 de Editura pentru literatură din București. În vara anului 1971, Steinhardt a înregistrat pe magnetofon o discuție purtată la Mănăstirea Văratec în prezența lui Constantin Noica, a soților Stolojan și a lui Alexandru Paleologu, în care a scos în evidență caracterul de Mărturisire ortodoxă și românească al nuvelei „O fotografie veche de 14 ani”. Noica i-a spus că adevăratul înțeles
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
iunie? 1945 și stabilit la schitul Dârvari din București și mănăstirea Cernica, a decedat la 9 decembrie 1971, la mănăstirea Cernica. PS Părtenie Ciopron, din botez Ștefan-Petre Ciopron (n. 30 septembrie 1896, Păltiniș, județul Botoșani - d. 28 iulie 1980, Mănăstirea Văratec) a fost un ierarh ortodox român, care a îndeplinit demnitățile de Episcop al Armatei, cu sediul la Albă Iulia (1937-1948) și apoi de Episcop al Românului și Hușilor (1962-1978). În perioada celui de-al doilea război mondial, s-a ocupat
Episcopia Hotinului (Mitropolia Bucovinei) () [Corola-website/Science/328597_a_329926]
-
Safta (Elisabeta) Brâncoveanu (n. 1776, Balș - d. 1857, mănăstirea Văratec, Moldova) a fost o domniță moldoveancă, băneasă, care s-a ocupat in mod deosebit de filantropie și viața duhovniceasca, prin ctitorirea și restaurea de edificii social-filantropice și bisericești. Este cunoscută publicului larg ca băneasa , soția ultimului dintre Brâncoveni, banul Grigore Brâncoveanu
Safta Brâncoveanu () [Corola-website/Science/335597_a_336926]
-
și viața duhovniceasca, prin ctitorirea și restaurea de edificii social-filantropice și bisericești. Este cunoscută publicului larg ca băneasa , soția ultimului dintre Brâncoveni, banul Grigore Brâncoveanu (1767-1832), ctitoră a Spitalului Brâncovenesc din București, și ca schimonahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu din mănăstirea Văratec, Neamț. s-a născut în anul 1776 în familia de mari boieri moldoveni Balș, fiind fiica vornicului Teodor Balș (1743-1810), înmormântat în necropola boierească din Iași, biserica Sfântul Dumitru-Balș și a Zoiței (Zoe Ruset-Rosetti). Mama Saftei, Zoe, după decesul soțului
Safta Brâncoveanu () [Corola-website/Science/335597_a_336926]
-
dorit, . Tot după dorința sa, a fost invitat mitropolitul Neofit Scriban, care a ținut și o cuvântare, în care a spus despre Safta Brâncoveanu că Osemintele sale se găsesc astăzi în osuarul de sub altarul bisericii Adormirea Maicii Domnului din mănăstirea Văratec. În aceeași gropniță se găsesc rămășițe pământești ale altor măicuțe precum și o raclă cu osemintele lui Moș Gheorghe Lazăr, român cunoscut că a avut o viață sfântă viețuind ca pelerin.
Safta Brâncoveanu () [Corola-website/Science/335597_a_336926]
-
Suceava este considerată ca fiind unul dintre primele monumente care aparțin așa-numitului "stil modovenesc". Alte edificii valoroase din nordul Moldovei sunt: Biserica Arbore (construită în 1502) și mănăstiri ca: Humor (1530), Moldovița (1532), Sucevița (1584), Dragomirna (1609), Agapia (1643), Văratec (1785). Cu fațadele decorate integral cu piatră cioplită, Biserica Trei Ierarhi din Iași, finalizată în 1639, reprezintă unul dintre cele mai frumoase monumente medievale din țară. Remarcabilă prin elementele decorative exterioare, realizând tranziția de la stilul renascentist la baroc, biserica Mănăstirii
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
de la țară. Regăsim acest model al verilor petrecute „la moșie” până târziu, în sec. XIX, atât în literatura rusă, cât și în cea de la noi. În Moldova mai ales, se adaugă obiceiul petrecerii lunilor de vară la mănăstiri (Neamț, Secu, Văratec, Agapia, Durău, Sihăstria), cum o atestă corespondența epocii, de pildă cea a lui Vasile Alecsandri. Din nou, e vorba de o minoritate avută, care se retrăgea din calea vipiei estivale în zone rurale, când nu evada în străinătate, „la băi
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]