469 matches
-
acordat la mănăstirea Văratec avem puține date. Am menționat o serie de repartizări ale unor alienate la această mănăstire. Despuierea dosarelor amintite, cuprinzând solicitări de internare pentru tratament, ne-a adus la concluzia că, între 1840 și 1880, la mănăstirea Văratec erau repartizate femei bolnave de epilepsie. Am văzut, la începutul capitolului referitor la ospicii, că o oarecare Safta a fost îndrumată către Văratec de la mănăstirea Agapia tocmai pentru că suferea de patima epilepsiei, cu asistența căreia ni se pare că se
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
solicitări de internare pentru tratament, ne-a adus la concluzia că, între 1840 și 1880, la mănăstirea Văratec erau repartizate femei bolnave de epilepsie. Am văzut, la începutul capitolului referitor la ospicii, că o oarecare Safta a fost îndrumată către Văratec de la mănăstirea Agapia tocmai pentru că suferea de patima epilepsiei, cu asistența căreia ni se pare că se ocupa în special mănăstirea Vărtec. De altfel, dispoziția arhitecturală a Complexului mănăstiresc de la Văratec este ideală pentru bolnavii psihici. Probabil că la Văratec
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ospicii, că o oarecare Safta a fost îndrumată către Văratec de la mănăstirea Agapia tocmai pentru că suferea de patima epilepsiei, cu asistența căreia ni se pare că se ocupa în special mănăstirea Vărtec. De altfel, dispoziția arhitecturală a Complexului mănăstiresc de la Văratec este ideală pentru bolnavii psihici. Probabil că la Văratec nu a fost o instituție cu un local special pentru ospitalizare, așa cum credem că a fost la Râșca, aici femeile bolnave locuind în sat, în casele foarte liniștite care constituie satul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Văratec de la mănăstirea Agapia tocmai pentru că suferea de patima epilepsiei, cu asistența căreia ni se pare că se ocupa în special mănăstirea Vărtec. De altfel, dispoziția arhitecturală a Complexului mănăstiresc de la Văratec este ideală pentru bolnavii psihici. Probabil că la Văratec nu a fost o instituție cu un local special pentru ospitalizare, așa cum credem că a fost la Râșca, aici femeile bolnave locuind în sat, în casele foarte liniștite care constituie satul mănăstiresc din imediata circumferință a mănăstirii. Pentru același motiv
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
probabil că această colectivitate, mai puțin organizată, nu a trecut în 1865 sub administrația Epitropiei ca unitate spitalicească; existența medicală a colectivității de bolnave mintale a fost asigurată însă de medicii Epitropiei. Este caracteristică denumirea de fizic al mănăstirilor Agapia, Văratec, Neamț, care, mai târziu, a dispărut, postul denumindu-se de medic al mănăstirilor Agapia, Văratec și Neamț. În 1851, medicul care ocupa acest post, dr. Fleischer, a demisionat, motivând că leafa nu-i ajunge lui și familiei, fiind necorespunzătoare unor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ca unitate spitalicească; existența medicală a colectivității de bolnave mintale a fost asigurată însă de medicii Epitropiei. Este caracteristică denumirea de fizic al mănăstirilor Agapia, Văratec, Neamț, care, mai târziu, a dispărut, postul denumindu-se de medic al mănăstirilor Agapia, Văratec și Neamț. În 1851, medicul care ocupa acest post, dr. Fleischer, a demisionat, motivând că leafa nu-i ajunge lui și familiei, fiind necorespunzătoare unor atribuții atât de extinse ca aceea de a lucra zilnic la spitalul din Tg. Neamț
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
necesitatea de a se înființa un post de medic special pentru bolnavii aflători la aceste mănăstiri. În urma demisiei sale, s-a organizat un concurs pentru ocuparea postului de medic primar la spitalul din Tg. Neamț și medic la mănăstirile Agapia, Văratec și Neamț. Cu această ocazie, s-a schițat un diferend între Departamentul Cultelor și Comisia pentru rezolvarea averilor mănăstirești, pe de o parte, Comitetul Sănătății fiind de cealaltă parte. Acest comitet arăta că este singurul în drept a proceda la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
un nou medic, situația a continuat totuși să fie aceeași și după 1851. Acest medic îngrijea atât pe bolnavii de la spitalul din Tg. Neamț, cât și pe aceia de la ospiciul de la Neamț și pe acei care se aflau la mănăstirile Văratec și Agapia. Între 185 și 1860, la Văratec au fost primite 50 alienate, majoritatea lor fiind bolnave de epilepsie. La Agapia s-a perindat un număr de 39 bolnave, în general oligofrenice și alienate cronice liniștite. Acțiunea de asistență psihiatrică
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fie aceeași și după 1851. Acest medic îngrijea atât pe bolnavii de la spitalul din Tg. Neamț, cât și pe aceia de la ospiciul de la Neamț și pe acei care se aflau la mănăstirile Văratec și Agapia. Între 185 și 1860, la Văratec au fost primite 50 alienate, majoritatea lor fiind bolnave de epilepsie. La Agapia s-a perindat un număr de 39 bolnave, în general oligofrenice și alienate cronice liniștite. Acțiunea de asistență psihiatrică de la mănăstirile Văratec și Agapia, ca și aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Între 185 și 1860, la Văratec au fost primite 50 alienate, majoritatea lor fiind bolnave de epilepsie. La Agapia s-a perindat un număr de 39 bolnave, în general oligofrenice și alienate cronice liniștite. Acțiunea de asistență psihiatrică de la mănăstirile Văratec și Agapia, ca și aceea de la Râșca și de la alte mănăstiri despre care avem informații cu totul lacunare, aparținea pe plan spiritual și material în special bisericii. Numai asistența medicală a fost acordată mai târziu de cadre cu pregătire medicală
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
putând aproba o astfel de internare. Spre deosebire de internările în ospiciile organizate, conduse de Epitropia Sf. Spiridon, întreținerea în aceste ospicii era suportată de mănăstiri, ca o acțiune filantropică. Bolnavi alienați îngrijiți la mănăstiri 1850-1860* MĂNĂSTIRI Neamț Golia Râșca Adam Agapia Văratec Vorona REPARTIȚIE PE DIAGNOZE Epilepsie 224 101 16 82 3 49 24 Melancolie 139 47 4 34 4 Manie 180 96 4 80 Oligofrenie 212 91 99 7 Deliranți 19 8 12 15 1 4 Altele 38 39 32 1
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mai vechi tratamente aplicate bolnavilor psihici au fost de natură etnoiatrică și psihoterapeutică (religioasă); pe lângă ospiciile de mănăstire în general cunoscute (Neamț, Golia), în Moldova au funcționat și alte ospicii mănăstirești, mult mai puțin cunoscute în prezent, la Râșca, Agapia, Văratec, Adam, Secu. În aceste unități se acorda o asistență calificată, de prin 1850 chiar o asistență științifică; începând din secolul al XVII-lea, s-a profilat o rețea de case corecționale și de recluziune în care bolnavii psihici erau internați
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
DE MĂNĂSTIRE 40 Asistența psihiatrică de mănăstire 40 Aziluri și ospicii de mănăstire 42 Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamț 47 Ospiciul de femei alienate de la mănăstirea Adam 86 Asistența alienaților la Mănăstirea Râșca 88 Asistența bolnavilor mintali la mănăstirile Văratec și Agapia 89 Biserica "Schimbarea la Față": mănăstire, seminar de teologie, biserică parohială și lăcaș de cult pentru bolnavii psihici ai Spitalului Socola 91 III. OSPICII ÎNFIINȚATE DE FILANTROPI ȘI OSPICII COMUNALE 103 Ospiciul Galata 103 Ospiciul comunal de la "Bariera Salhanalei" 109
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în limbile germană și rusă, la Moscova, 23 august 1939. Din însărcinarea Guvernului U.R.S.S., Pentru Guvernul Germaniei, V. M. Molotov J. von Ribbentrop Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele lui pentru Basarabia. Culegere de documente. (Selecție de Ion Șișcanu și Vitalie Văratec, prefață de Valeriu Matei), Chișinău, 1991, p. 5-6 Protocolul adițional secret. 23 august 1939 Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reichul german și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, plenipotențiarii semnatari din partea celor două părți au discutat în cadrul unor convorbiri strict
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Poienei FRASIN 1. FRASIN 1. Doroteia 2. Bucșoaia 2. Plutonita LITENI 1. Corni 2. Roscani 3. Rotundă 4. Siliștea 5. Vercicani MILISAUTI 1. MILISAUTI 1. Gară 2. Badeuti 2. Lunca SALCEA 1. SALCEA 1. Prelipca 2. Mereni 3. Plopeni 4. Văratec VICOVU DE SUS 1. VICOVU DE SUS 2. Bivolaria TIMIȘ CIACOVA 1. Cebza 2. Macedonia 3. Obad 4. Petroman GATAIA 1. Gataia 1. Butin 2. Sculia 2. Percosova 3. Semlacu Mare �� 4. Semlacu Mic RECAS 1. Bazos 2. Herneacova 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237563_a_238892]
-
Poienei FRASIN 1. FRASIN 1. Doroteia 2. Bucșoaia 2. Plutonita LITENI 1. Corni 2. Roscani �� 3. Rotundă 4. Siliștea 5. Vercicani MILISAUTI 1. MILISAUTI 1. Gară 2. Badeuti 2. Lunca SALCEA 1. SALCEA 1. Prelipca 2. Mereni 3. Plopeni 4. Văratec VICOVU DE SUS 1. VICOVU DE SUS �� 2. Bivolaria TIMIȘ CIACOVA 1. Cebza 2. Macedonia 3. Obad 4. Petroman GATAIA 1. Gataia 1. Butin 2. Sculia 2. Percosova 3. Semlacu Mare 4. Semlacu Mic RECAS 1. Bazos 2. Herneacova �� 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223118_a_224447]
-
fost nașul de cununie al lui Nichita Stănescu, la nunta acestuia cu Dora. Sorin a ținut să cunosc două fețe bisericești: mai întâi pe iubitul părinte Galeriu, duhovnicul său, și pe Bartolomeu Anania, care atunci, în 1991, locuia la Mănăstirea Văratec și era îmbrăcat în mirean. Am petrecut o seară la Văratec împreună, în 1991. Devenit arhiereu între timp, la Chișinău deja nu mai era același. Liviu Antonesei: Cât îi cunosc, pe d-l Breban mai mult, cred că amândoi colegii
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
cu Dora. Sorin a ținut să cunosc două fețe bisericești: mai întâi pe iubitul părinte Galeriu, duhovnicul său, și pe Bartolomeu Anania, care atunci, în 1991, locuia la Mănăstirea Văratec și era îmbrăcat în mirean. Am petrecut o seară la Văratec împreună, în 1991. Devenit arhiereu între timp, la Chișinău deja nu mai era același. Liviu Antonesei: Cât îi cunosc, pe d-l Breban mai mult, cred că amândoi colegii tăi de călătorie cu Mercedesul știu să se și bucure de
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
1411, Alexandru cel Bun dă mănăstirii Bistrița ctitoria sa, două sate printr-un act în care scrie că și „mănăstirea Bohotin va asculta de această mănăstire” (Bistrița). În 1437 martie 12, Ilie voievod dă slugii și boierului său, Ion Țolici, „Văratecul lui Giurgiu [...] ca să-și întemeieze sat. Și alt judecător să nu aibă pe nimeni niciodată, în veci, numai să asculte de cetatea noastră, de Neamț”. Ștefan cel Mare întărește pe data de 27 noiembrie 1460 slugii sale credincioase, pan Ivul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]