4,223 matches
-
apărute sau reapărute, până la data de 1 septembrie 2021, pentru a putea fi cenzurată legal îndeplinirea reală de către angajator a obligației sale legale continue de normalizare a condițiilor de muncă ale salariaților și pentru a nu mai fi vătămat dreptul fundamental la pensie al salariaților. ... 7. De asemenea, se susține caracterul neconstituțional al prevederilor legale criticate, în măsura în care permit încadrarea sau reîncadrarea în condiții deosebite a locurilor de muncă numai în cazurile existente anterior intrării în vigoare
DECIZIA nr. 114 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299740]
-
alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 alin. (2) privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (3) teza întâi privind liberul acces la justiție, raportate la art. 52 alin. (3) teza a doua referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică din Constituție. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 554 din 29 octombrie 2024*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii, a examinat critici de
DECIZIA nr. 695 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299812]
-
tratate ori acorduri; ... 2. proiectele legilor organice prevăzute la: – art. 31 alin. (5) - Organizarea și funcționarea serviciilor publice de radio și televiziune și controlul parlamentar al acestora; ... – art. 40 alin. (3) - Dreptul de asociere; ... – art. 52 alin. (2) - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, respectiv art. 73 alin. (3) lit. k) - Contenciosul administrativ; ... – art. 55 alin. (2) și (3) - Apărarea țării; ... – art. 58 alin. (3) - Organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului; ... – art. 73 alin. (3) - Categorii de legi: • lit. e
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/299944]
-
în acțiuni violente. În egală măsură, sondajele de opinie realizate în perioada 2021-2023 pentru Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" (INSHR- EW)demonstrează că încă există mentalități antisemite cu potențial de a produce efecte discriminatorii sau de a vătăma persoane de etnie evreiască sau romă. Tot sondajele arată că un segment important al populației evreiești resimte sau s-a confruntat cu manifestări de antisemitism. În toate sferele vieții cotidiene românești persistă, de asemenea, atitudinile anti-rome. Potrivit unui sondaj FRA
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285352]
-
familială și privată; ... c) libertatea de exprimare; ... d) dreptul la învățătură; ... e) accesul la cultură; ... f) dreptul la ocrotirea sănătății; ... g) libertatea întrunirilor; ... h) munca și protecția socială a muncii; ... i) libertatea economică; ... j) nivelul de trai; ... k) dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. ... Toate aceste drepturi au fost încălcate prin restrângerea exercițiului lor condiționat de vaccinare sau trecerea prin boală. Art. 53 din Constituția României - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți (1) Exercițiul unor drepturi sau al
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
Libertatea întrunirilor ... h) Munca și protecția socială a muncii ... i) Libertatea economică ... j) Nivelul de trai Pentru aceste drepturi solicită a se avea în vedere situația reclamantului X și a oricăror altor persoane aflate în situații similare. ... k) Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică ... A se avea în vedere susținerile pentru suspendarea actelor atacate. În prezenta cauză este suficient ca judecătorul să „pipăie“ fondul dreptului pentru a constata că actele atacate sunt contrare legii. Încălcarea Constituției României este vădită și
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
unui interes subiectiv în cauză. Reclamanții nu au indicat și nici nu au justificat folosul practic, rezultat din constatarea nulității actelor administrative contestate, atât timp cât nu au invocat vreun drept sau vreun interes personal concret, care să fi fost vătămat prin emiterea hotărârii C.N.S.U. în privința lor. Pe fond, cererea este neîntemeiată pentru următoarele considerente: Din preambulul hotărârii, care reprezintă în fapt fundamentarea propunerii măsurilor de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență, se poate observa faptul că Hotărârea Comitetului
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
În ceea ce privește excepția lipsei de interes a reclamanților, curtea constată că în cadrul cererii modificatoare și completatoare aceștia au menționat că sunt persoane nevaccinate și care nu au trecut prin boală, enumerând drepturile și libertățile ce le sunt vătămate prin actele contestate, indicând, spre exemplu, dreptul la libera circulație (prin imposibilitatea de părăsire a domiciliului după ora 22, cu excepția anumitor situații precis determinate), dreptul la muncă și libertatea economică (în cazul reclamantului X, care, fiind de profesie fotograf
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
cerere în numele unui client. De altfel, ținând seama de spectrul foarte larg de drepturi și libertăți afectate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.183/2021, este aproape imposibil a se susține că persoanele nevaccinate, netrecute prin boală și netestate nu ar fi vătămate, actul contestat vizând practic viața de zi cu zi a cetățenilor, în cele mai obișnuite manifestări ale ei. Față de cele de mai sus, excepția lipsei de interes va fi respinsă ca neîntemeiată. În ceea ce privește cererea de suspendare
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
actului administrativ (în speță, starea de epidemie), coroborat cu faptul că, într-un final, reclamanții ar fi ieșit totuși de sub influența actului vătămător și, eventual, ar fi putut să solicite și despăgubiri retroactive pentru perioada în care au fost vătămați temporar de acesta. Interzicerea accesului la o procedură judiciară de suspendare a efectelor vătămătoare ale actului administrativ constituie, evident, o ingerință în dreptul de acces la justiție (recunoscut de art. 21 din Constituția României, de art. 6 din Convenția europeană
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
a actului), cel puțin condiția proporționalității ingerinței nu mai este îndeplinită. În această privință este incidentă Decizia nr. 392/2021, din al cărei conținut rezultă că, în viziunea Curții Constituționale, dreptul de acces la justiție (art. 21 din Constituție) al persoanei vătămate de o autoritate publică (art. 52 din Constituție), printr-un act administrativ [art. 126, alin. (6) din Constituție] este unul efectiv numai în măsura în care persoana vătămată poate să „înlăture în mod concret și eficient consecințele actelor administrative atacate
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
sfera titularilor dreptului la acțiune în anularea autorizațiilor de construire/desființare, menționându-l doar pe prefect ca unic titular, ceea ce contravine art. 52 alin. (1) raportat la art. 21 alin. (1) din Constituție, sub aspectul dreptului constituțional al oricărei persoanei vătămate printr-un act administrativ de a se adresa justiției pentru apărarea dreptului sau interesului său legitim. În același timp, întrucât dispozițiile art. 12 alin. (2) din aceeași lege prevăd caracterul facultativ al suspendării executării actului administrativ atacat de prefect, acestea
COMUNICAT din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272841]
-
arată: A. Invocă pe cale de excepție: A.1. Excepția inadmisibilității acțiunii în raport cu dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 În conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cel care se consideră vătămat în drepturile sau interesele sale legitime printr-un act administrativ, tipic sau atipic, înainte de a promova acțiunea pe rolul instanței competente, trebuie să parcurgă procedura prealabilă față de autoritatea publică ce urmează a fi chemată în judecată, în termenele
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
Curți de Casație și Justiție și curților de apel, care a avut loc în perioada 17-18 octombrie 2019, la Curtea de Apel Craiova. Prin urmare, faptul că prevederile contestate ale hotărârilor Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020 și nr. 967/2020 ar vătăma vreun interes legitim public nu dispensează pe reclamante de obligația de a justifica cererea de suspendare și anulare din perspectiva interesului personal, direct și actual. Cu toate acestea, în speța dedusă judecății, părțile reclamante invocă și argumentează, în esență, vătămarea
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
în care prezența acestuia este obligatorie (de exemplu, superiorul ierarhic al presupusului hărțuitor). Desemnarea unei alte persoane responsabile se poate face numai printr-un act administrativ al conducătorului instituției/ angajatorului. Pasul 1 - Depunerea plângerii/sesizării Plângerea/Sesizarea poate fi formulată de persoana vătămată în formă scrisă (olograf sau electronic, dar obligatoriu asumată prin semnătură de către victimă, cu respectarea protecției datelor de identitate, în vederea asigurării protecției acesteia) sau verbală (discuție cu persoanele responsabile, în urma căreia se va întocmi un proces-verbal). Pasul
METODOLOGIE din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275396]
-
drepturile. (2) Atunci când o autoritate a uneia dintre părți a furnizat date cu caracter personal în baza prezentului acord, autoritatea primitoare a celeilalte părți nu poate invoca inexactitatea datelor cu scopul de a se sustrage răspunderii față de partea vătămată conform legislației naționale. Dacă despăgubirile sunt acordate de către autoritatea primitoare ca urmare a utilizării datelor inexacte, transferate, autoritatea care furnizează datele trebuie să ramburseze, în totalitate, cuantumul despăgubirilor plătite. Articolul 19 Informația solicitată de părți Partea primitoare va informa
ACORD din 13 septembrie 2018 () [Corola-llms4eu/Law/276247]
-
4) - Simboluri naționale; ... d) art. 16 alin. (4) - Dreptul cetățenilor Uniunii Europene de a alege și de a fi aleși în autoritățile publice locale; ... e) art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privată; ... f) art. 52 alin. (2) - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică; ... g) art. 73 alin. (3) - Categorii de legi: – lit. a) - sistemul electoral, organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente; ... – lit. b) - organizarea, funcționarea și finanțarea partidelor politice; ... – lit. d) - organizarea și desfășurarea referendumului; ... – lit. f) - regimul stării
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/273497]
-
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 132/2017, care, în plus, identifică faptul ilicit cauzator de prejudicii ca fiind accidentul de vehicul. La nivel de principiu, asigurarea de răspundere civilă produsă prin accidente de vehicule reprezintă o garanție a persoanelor vătămate prin accident și care aveau deschisă o acțiune în daune împotriva vinovatului de accident ori a moștenitorilor acestuia că prejudiciul cauzat va fi reparat. În același timp, această formă de asigurare reprezintă o modalitate prin care titularul asigurării își conservă
DECIZIA nr. 468 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277032]
-
natură decât cel material, cum ar fi dreptul procurorului la promovare în interesul realizării justiției. Prin urmare, această limitare a naturii pagubei iminente în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004 este neconstituțională, îngrădind dreptul persoanei vătămate în alt sens decât printr-o pagubă materială prezentă sau viitoare și afectând, în final, garanțiile de independență a justiției. ... 7. Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale
DECIZIA nr. 515 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277167]
-
iminentă - prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public;“. ... ... 14. Normele constituționale indicate în motivarea excepției sunt cele ale art. 52 alin. (1) referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 124 alin. (1) cu referire la principiul legalității în activitatea de înfăptuire a justiției și ale art. 133 alin. (1) potrivit căruia Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. ... 15. Examinând excepția de
DECIZIA nr. 515 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277167]
-
art. 885 alin. (2) din Codul civil, radierea din cartea funciară a oricăror sarcini și interdicții prevăzute la alin. (1) se face în temeiul actului de înstrăinare semnat de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar. (...) Articolul 102 (...) (8) Creanța unei părți vătămate din procesul penal se înscrie sub condiție suspensivă, până la soluționarea definitivă a acțiunii civile în procesul penal în favoarea părții vătămate, prin depunerea unei cereri de admitere a creanței. În cazul în care acțiunea civilă în procesul penal nu
DECIZIA nr. 49 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276021]
-
Legii nr. 292/2018, se aplică dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Astfel că, în cazul în care persoana vătămată urmărește înlăturarea efectelor ordonanței Guvernului care se produc direct asupra unui drept sau interes legitim, vătămându-le, reclamantul are deschisă procedura specială prevăzută de art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Rațiunea acestei reglementări este dată de faptul că ordonanțele Guvernului sunt acte administrative normative cu caracter legislativ (Decizia Curții Constituționale nr. 479 din 18
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
efectiv în fața unei instanțe naționale. Sintagma „cale de atac efectivă“ utilizată în cuprinsul acestor norme convenționale nu trebuie înțeleasă în sensul său restrâns, de dublu grad de jurisdicție, ci în sensul său larg, general, ca posibilitate a oricărei persoane vătămate de a apela efectiv la un judecător/o instanță independentă, imparțială și stabilită de lege pentru apărarea drepturilor sau intereselor sale legitime, în cadrul unui proces echitabil. ... 28. Or, în cauza de față, rezoluția de clasare întocmită de inspectorul judiciar a
DECIZIA nr. 514 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276781]
-
privind claritatea și previzibilitatea legii, art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 52 alin. (2) referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și în art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Se mai invocă și prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
DECIZIA nr. 706 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287742]
-
procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. ... 35. În ceea ce privește invocarea prevederilor art. 52 alin. (2) din Constituție referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, Curtea constată că acestea nu sunt încălcate, persoana vătămată putându-se adresa instanței judecătorești în condițiile prevăzute în chiar textul art. 14 alin. (4) din Legea nr. 295/2004. ... 36. În aceste condiții, în care nu se
DECIZIA nr. 706 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287742]