3,016 matches
-
care le făceam de-a lungul și de-a latul țării. Nu cu mult timp înainte de oprirea trenului în stația Pietroșița (capăt de line ferată), cu toate că noaptea o petrecusem în Gara de Nord, în loc să mă duc întâi și întâi acasă să o vad pe mama, să mă odihnesc, cum ar fi fost normal, m-a trăsnit din senin ideea, să dau o fugă până la domnul Mircea și să îl salut de sosire. Acesta a fost unul din acele momente miracol, din existența mea
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
neoclasic. O adevărată catedrală, cu ferestre mari, care a fost îmbrăcată într-o pictură impresionantă, realizată în anul 1982, pe un fond deschis, asemenea cerului maramureșean. În anul 1986, biserica a fost sfințită de către vrednicul de pomenire Teofil Herineanu, arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului. (Cf. articolului domnului Dumitru Manolache, publicat în Ziarul „Lumina” - Cotidianul Patriarhiei Române, în 07 martie 2013 - http://ziarullumina.ro/reportaj/moisei-manastirea-obladuita-de-duhul-sihastrilor). Altfel spus, „chiar dacă sunt vechi, mănăstirile noastre trebuie să fie misionare astăzi. Pentru că lumea are nevoie
MĂNĂSTIREA MOISEI – MARAMUREŞ – VATRĂ DE SPIRITUALITATE ŞI SIHĂSTRIE AUTENTICĂ, VEGHEATĂ DE DUHUL BĂTRÂNILOR CUVIOŞI ŞI AL PĂRINŢILOR BISERICII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 952 din 09 august 20 [Corola-blog/BlogPost/364969_a_366298]
-
decât, din fericire, un eșec repetabil? Ce-ar trebui să (mai) fac? În primul rând să mă trezesc și să părăsesc pentru totdeauna acest pat al lui Procust! Și să fac pași! A, însă oare mi-am deschis ochii, să vad unde vreau să demarez așa de furtunos în trombă? În orice caz, am vocația eșecului în sânge.Indubitabil. Nici bine nu-și termină efectele un ghinion biografic, că dau năvală altele să-i ia locul și să-i desăvârșească capodopera
DEŞERTUL DE CATIFEA (93) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365022_a_366351]
-
lucruri minunate. Oprește-te timpule! Mai ascunde-mă o dată, în cheile inimii tale, și dă-mi voie să îți ating prețioasele momente, ce nu s-au îndurat de noi să le mai gust o clipă... Lasă-mă să mă mai vad o data copil, să alerg prin cerul de un albastru sidefiu să devin un nor plecat, să devin o iubire fericită Doar atât. Anne-Marie FIERARU București ianuarie 2013 ------------------------------------------------ FIERARU Anne-Marie, născută la 6 august 1993. Studentă în anul I la facultatea
O ZI FĂRĂ MÂINE (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364851_a_366180]
-
să tulbur acest minunat univers, plin de mireasma, de pace, care-și cântă bucuria. Doamne, cum de nu mi-am dat seama, că toate acestea clipe sunt pentru mine? Cum am putut să trec, și-n egoismul meu, să nu vad tot ce-i frumos și mă înconjoară? Ridic capul și merg cu pas apăsat, pe care-l aud doar eu și-mi umplu plămânii de mirosul teilor și las vântul și soarele de primăvară să mă îmbrățișeze, și binecuvintez aceste
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
să tulbur acest minunat univers, plin de mireasma, de pace, care-și cântă bucuria.Doamne, cum de nu mi-am dat seama, că toate acestea clipe sunt pentru mine? Cum am putut să trec, și-n egoismul meu, să nu vad tot ce-i frumos și mă înconjoară? Ridic capul și merg cu pas apăsat, pe care-l aud doar eu și-mi umplu plămânii de mirosul teilorși las vântul și soarele de primăvară să mă îmbrățișeze, și binecuvintez aceste clipe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
munți și vor trece prin ape vijelioase și tulburi. Și tot ce vor atinge cu picioarele lor marea Familie Regală se va schimba în aur, (n.n: prin aceasta Troiță - RSB): pământurile aride vor deveni mănoase, mlaștinile vor seca, iar vadurile se vor umple de ape limpezi și de pești. În zori vor fi însoțiți de gâștele sălbatice, iar la asfințit de condori...” „...În sfarșit - în apropierea Muntelui Sacru Kogaionu din Munții Piatra Craiului și a Muntele Sfânt din Creasta Anilor
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
interpretarea de colinde de către Iulia Dragomir, poetă, profesor de limba română la Colegiul Național „Virgil Madgearu”, Ploiești, recitarea de către Nelu Stan a poeziei „Colind” de Nichita Stănescu, a poemului „Crenguță verde de brad”, scris de un rapsod popular din comuna Vadul Părului și recitarea de poezii proprii de către poeta Emilia Dragomir. Profesori, poeți, instrumentiști, membri ai trupelor de teatru ne-au oferit o incursiune literară de la mitologie/folclor, scriitori clasici până la cei moderni. Sub coordonarea profesoarei Mădălina Paula Drăgănuță elevi de la
SERATA LITERARĂ „ATITUDINI”, PLOIEŞTI, DECEMBRIE 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366349_a_367678]
-
copil veghează. Cu grijă se trezesc în zori, la omuleț de zăpadă. Dar pe toți îi trec reci fiori, când aud că, o să-l piardă. Soare îl îmbrățișează și îl sărută călduros. De drag îl invalidează și-l duce în vad mlăștinos. Gândul meu în ochi se zbate, să coboare pe hârtie. Să se ascundă în carte, cu a vieții nostalgie. În ochi cuprind aventură, pe versuri să-i scriu poveste. Când Iarna, gândul îmi fură, dar în condei se topește
IARNA COPILĂRIEI -PASTEL- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366462_a_367791]
-
cu o păpușă, eu o revăd spărgând cu osârdie, cu chin, o scrumieră din sticlă groasă, verzuie care avea niște figurine încrustate în așa fel încât, păreau în relief. Trebuia să le scot. Asta mă tenta pe mine. Să le vad, sau să le iau în stăpânire, nu știu exact. Important este însă faptul că, la remarca bunicii mele, un soi de uluire și părere de rău, înciudată pe bună dreptate, mama mea a spus: las-o, e doar curiozitate! Nici
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
durat vreo trei ani, de la vârsta de unsprezece ani și până pe la paisprezece ani. Atunci realitatea mi s-a arătat în toată cruzimea ei și m-a schimbat pentru totdeauna. Mi-a deschis ochii și m-a forțat s-o „vad” despuiată de minciună omenească. De atunci încoace, ascult discursul „omului” și îl accept doar când sunt convins că acest discurs este sincer, fără ambiția parvenirii și că este folositor umanității în general și mai ales folositor acestei planete care ne
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
atunci despre Da Vinci, Galileo Galilei, Copernic, Newton, Planck, Bohr și Einstein, se vorbea despre Shakespeare, Pușkin, Dostoievski și Eminescu, despre Platon, Kant, Heidegger și Marx, se vorbea de Bach, Vivaldi, Beethoven si Mozart și toți aceștia erau genii. Acum vad că Hagi e genial, cutărică artist de la Teatrul National e geniu, bucătăresele de la TV sunt genii, frizerul di pi Centru e homo, dar e genial! Diverși prezentatori, care probabil că nu au clar în cap o scara a valorilor, expun
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
de reculegere pentru cei destui de mulți plecați din ''familie'', la îndemnul mereu tânărului ex-organizator de competiții JIPIRESCU, ba chiar au fost prezenți dansatorii greci tulceni și o parte din fosta galerie, din rândul căreia nu putea lipsi RENATO din Vadul Ungurului sau umbra în timp a lui IEPURAȘ. ''Fundația Zaharia'' este un xemplu de prelungire a vieții dincolo de gazon, iar mentorul ei, PETRE MARINESCU, coleg pe vremuri cu DOBRIN, LĂCĂTUȘ, COMAN sau Nicolae PROCA, un model pe care trebuie să
MEMORIALUL ION ZAHARIA-EDITIA A IV-A de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366602_a_367931]
-
satului, Valea Sorii și Valea Dăii și-ar fi contopit curgerea - fără a-și fi chivernisit ca lumea firul subțire sărăcăcios al apei, pentru a-l încheia din abundență într-o albie adevărată, cu reflexe unduitoare, albe, bogate, într-un vad care să ducă la vale nu doat bărcile din hârtie confecționate în clasă de către școlarii din apropiere iar cusul unificat să-și poticnească „navigarea” la fiecare cotitură...Sau, a altora, mai bățoși și cu imaginație mai bogată, care știu doar
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
nu o trăire. O consemnare de „jurnal de bord”, febrilă și rapidă, iar nu reproducerea (imposibilă, spun mulți!) unui/unei...Ek-stasis! Peste tot, în întreg volumul, sunt, totuși, metafore splendide, iconografice/iconoglifice sau icono-dinamice: „O pădure de umeri/ caută-n vadul visului/ urma Omului” (p. 16), „Lyra-flutura” (p. 31), „fărâmiturile cuvântului” (p. 31), „alergau pe cărările/ cerbilor/ speriate sub/ sinusoida șarpelui” (p. 36), „îi dau drumul/ cântecului crucii/ prin furtuna poemului” (p. 44), „eonii filigranați” (p. 119 etc.) - dar care nu
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
care cântecul și versul le încununează mirific sub aceeași istorie. Așteptând iarna, ninsorile, scânteierile Crăciunului, farmecul colindei, răsună sublim glasul lui Fuego, versurile lui Adrian Păunescu și glasul Mariei Mocanu, dincolo și dincoace de râul din mijloc ce duce în vad cântece de dor, de dragoste, de durere, cântece de colind născute în mantie de sărbătoare, de cetini, de globuri, de peteală și ghirlande. Trei bătăi de inimă, din Oltenia, Ardeal și Basarabia, trei artiști de vers și de glas: Adrian
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
Acasă > Stihuri > Tonalități > MADELEINE DAVIDSOHN - FLOARE DE NISIP (POEME) 2 Autor: Madeleine Davidsohn Publicat în: Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului VARĂ FIERBINTE ÎN GALIL Mă plimb prin vadul apei, fără apă. E vară în Galil Pământul n-are iarbă, lumina n-are umbră. căldură n-are milă, cănd pârjolește-n jur. Iar eu visez și mi se pare ca-n jurul meu e-un câmp de floare, galben
FLOARE DE NISIP (POEME) 2 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366231_a_367560]
-
străini, Calea scurtă-i tot mai lungă Între frați și-ntre vecini... De durere și-ndurare Dor cu dor și pas cu pas, Oare câtă așteptare Ca de moarte ne-a rămas? Câte lacrimi și speranță Va mai curge-n vad de Prut Udând maluri la distanță De-un hotar străin, nevrut? Câtă jale și cât sânge Vor mai curge din caval, Câte inimi vor mai frânge Doinele de peste mal? Eu departe, tu aproape Tu aici, acolo eu, Despărțiți de-un
ORI LUPŢI, ORI TE STINGI – GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI UNIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361603_a_362932]
-
calea ne-o ațin;/ Din Boian la Vatra-Dornii/ Au umplut omida cornii/ Și străinul te tot paște/ De nu te mai poți cunoaște;/ Sus la munte, jos pe vale,/ Și-au făcut dușmanii cale,/ Din Sătmar pân-în Săcele /Numai vaduri ca acele,/ Vai de biet român săracul,/ Îndărăt tot dă ca racul,/ Nici îi merge, nici se-ndeamnă/ Nici îi este toamna toamnă,/ Nici e vară vara lui/ Și-i străin în țara lui.// De la Turnu-n Dorohoi/ Curg dușmanii
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Olt!- cu buza arsă/ Îți sărutăm unda căruntă.// În cetățuia ta de apă/ Dorm cântecele noastre toate/ Și fierbe tăinuita jale/ A visurilor sfărâmate./ Tu împletești în curcubeie/ Comoara lacrimilor noastre,/ Și cel mai scump nisip tu-l duci/ În vadul Dunării albastre.// La sânul tău vin în amurguri,/ Sfioase fetele fecioare,/ Și dimineața vin neveste/ Cu șorțul prins în cingătoare/ Și vin păstori cu glugă albă,/ Din fluier povestindu-și dorul/ Și câte cântece și lacrimi/ Nu duce valul, călătorul
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
care cântecul și versul le încununează mirific sub aceeași istorie. Așteptând iarna, ninsorile, scânteierile Crăciunului, farmecul colindei, răsună sublim glasul lui Fuego, versurile lui Adrian Păunescu și glasul Mariei Mocanu, dincolo și dincoace de râul din mijloc ce duce în vad cântece de dor, de dragoste, de durere, cântece de colind născute în mantie de sărbătoare, de cetini, de globuri, de peteală și ghirlande. Trei bătăi de inimă, din Oltenia, Ardeal și Basarabia, trei artiști de vers și de glas: Adrian
ADRIAN PĂUNESCU, FUEGO, MARIA MOCANU. ROADELE HARULUI SE POT USCA DIN FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361695_a_363024]
-
un cântecel, ce-i trece prin minte. Și când a crescut pisoiul devenind motan și Sultanul cu haremul părea băietan. Că se-ncinse nuntă mare în grădina cu umbrar și pisicile vecine intonau imnul barbar. Mi-ar plăcea să-i vad urmașii - micuți pisoiași, legănându-se pe labe, mici și drăgălași. Referință Bibliografică: FELINĂ / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 175, Anul I, 24 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cârdei Mariana : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
FELINĂ de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351796_a_353125]
-
pe care în țara mea e greu să-i poți fie și măcar impresiona printr-o atitudine mai intransigentă, că de aplicarea legii în ceea ce le privește afacerile, Dumnezeu cu mila... După un picnic la iarbă verde, o plimbare prin vadurile comerciale ale orașului în căutare de suveniruri „mici, simbolice și ieftine” am dorit o ieșire de la debarcader în larg însă și prețul de 40 de dolari dar și timpul de trei ore al croazierei ne-a împiedicat să efectuăm această
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
Fereastra Luminată, Intunecată, Curată, Strălucitoare, după cum arătau ... - Pe a noastră cum o chemă? - Ghici. - Fereastra Frumoasă ... - Ai ghicit. Într-o zi, am auzit-o cum a strigat-o pe prietena ei de peste drum: - Draga mea prietenă, Fereastră Azurie ... - Stai să vad, a sărit Mara. Da... așa este, este azurie. - Draga mea prietenă, a continuat fereastra noastră, ce părere ai de ce am văzut noi ieri, când treceau în zbor cârduri, cârduri de gâște sălbatice deasupra noastră ... - Buni, stai așa. În România sunt
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
munți și printre văi La Chelaru în zăvoi O văcuță beată muci S-a pornit către Tecuci Și-a luat cu ea-n mașină, Ș-o sticlă de tescovină Ca să-i țină companie, Dacă sete o să-i fie. Iar în vad pe la Gâzoi I-au ieșit în față doi Ș-au săltat-o ca valiza Ca să-i facă analiza. Au plimbat-o la spital În spectacol infernal Ca să-i vadă alcoolemia Dacă depășește mia. Și spre marea lor stupoare Au văzut
VACA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352335_a_353664]