2,042 matches
-
Oricum, e singurul serviciu din viața lui ca șofer, că nu are nici liceul. El mai este condamnat pentru fals și uz de fals și semnături falsificate în înscrisuri oficiale. Îi bag în p**** m**** cu DNA-ul lor de vagabonzi. Mătur cu ei pe jos. Rahatul ăsta cu ochi și-a falsificat biografia și semnături și a fost și traficant de droguri poate să mintă și să falsifice orice”, a declarat Vadim. Cum ar fi reușit Vadim să facă evaziune
Urmărire penală împotriva lui Corneliu Vadim Tudor? Anunțul ar putea fi făcut luni by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/36339_a_37664]
-
care nu știe engleză, și Martin, care nu știe română; sau dialogurile în română și rusă, respectiv română literară și dialect basarabean, între același Anton și oaspetele său basarabean Vlad, devenit Vovcik pe drumul spre Chișinău, cînd comportamentul de escroc vagabond și traficant de mașini e înlocuit de o agresivitate de racket și o pregătire de spion rus, programat să ia urma americanului cu identitate derutantă și mize neclare. Ar mai fi de amintit comunicarea „schizo” a tandemului Anton-Martin (versiune a
Picaresc pe axa Brașov-Chișinău by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3411_a_4736]
-
fumul vetrei strămoșești și prin licărirea flăcărilor, care le/ luminează chipurile înflorite” (Substanțe interzise). Drumurile poetului duc, toate, în lăuntrul său înghețat, într-un spațiu ermetic, în parcela K , unde „se simte mort un pic”, în tovărășia unui cîine galben, vagabond, vestitor al morții și călăuză spre lumea de dincolo, a unui cocor alb, „simbol al singurătății mele, iubito” și a unei ciori, figurînd moartea și tenebrele: „nimic nu mai e cum a fost, a pierdut și ce n-a avut
Etnobotanicele lui LIS by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3141_a_4466]
-
fost comentat la B1 TV de către Radu Banciu. Pe 5 iunie, Nicușor Constantinescu trebuia să se întoarcă în România. Nu știm nimic despre el. DNA i-a permis să se opereze fiind grav, grav bolnav. Așteptăm urmărirea internațională a acestui vagabond. Trebuie săltat cât se poate de repede. Lasă că și cancerul de prostată face parte din viață. Asta nu te scutește de hoție. În loc să-și vadă de sănătate și de banii pe care i-au furat, ei nu fac altceva
Banciu, cuvinte DURE despre un PSD-ist: Și CANCERUL face parte din viață by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29430_a_30755]
-
ar fi putut fi martorul potrivit prin ochii căruia să se vadă România anilor nouăzeci, România tranziției, a schimbării dintr-o lume în alta? Imaginea care m-a urmărit atîția ani a fost aceea a unui bătrîn straniu, pe jumătate vagabond, pe jumătate savant, care audiase cursurile noastre de matematică la Universitatea București, la începutul anilor nouăzeci”. Personajul evocat este - depun eu însumi mărturie! - unul real: un bătrîn homeless gîrbov cunoscut, printre studenții anilor ’90, sub numele de „Gică Bibliotecă”, însoțit
Pe curbura matematicii subiective by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3203_a_4528]
-
nu-n zid, Ci-n libertate, cu fire translucide. 12 Noaptea, un hău fără fund, Fără de mal ocean întunecat. Ziua, plutind ușor înspre larg, Din spumă, clăbuc viu colorat. 34 Iată Copilul Dumnezeu cum râde Înconjurat de jucării celeste: Nori vagabonzi, umbre din nopți, Lumini trecute fără veste. 35 Șopti un vânticel spre lotus o-ntrebare: „Care ți-e taina, floare?” „Taina sunt chiar eu”, mărturisi cel întrebat. „De mi-o răpești, dispar și sunt uitat.” 36 Libertatea locuiește-n furtună
Rabindranath Tagore Licurici by A () [Corola-journal/Journalistic/3038_a_4363]
-
e acolo așa începe veșnica pribegie a muntelui ce urcă un abis nici eu nu știu ce să-ți mai spun atunci când prinzi de veste că eu nu sunt eu te scuturi de trupul meu cum de picăturile de ploaie un câine vagabond gravitația te moleșește privindu-mi mâinile cum întind un fir subțire peste arcul mlădios cum slobozesc săgeata către inima tunetului din care plesnesc apoi goarnele albatroșilor în jurul nostru femeile culeg nuiele unduioase iar bărbații umplu repede căruțele cu pește în timp ce
Poezie by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/15243_a_16568]
-
clădirile mai importante din Bucureștiul de atunci sau de astăzi. De asemenea locurile de plimbare pentru protipendadă, parcurile, cafenelele și restaurantele renumite. Manifestînd o adevărată predilecție pentru amănunt, Haller descrie periferia și abatorul în culori neplăcute și vorbește despre cîinii vagabonzi și semisălbăticiți din București, prezenți peste tot, o victimă și ei a socialismului, rămași de pripas cînd stăpînii lor s-au mutat în blocurile construite de Ceaușescu. Bucureștiul cu florăresele țigănci a fost și este un oraș balcanic, colorat, vioi
Un nou roman despre București by Mircea M. Pop () [Corola-journal/Imaginative/15328_a_16653]
-
care scriu, ce se întâmplă cu oamenii, ce se întâmplă cu câinii? Aud de peste tot, citesc în ziare sau văd la televizor că relația multimilenară om-câine s-a destrămat ori e pe cale a se distruge, că s-au "câinoșit"...câinii vagabonzi și se dau la om, adunați în mari haite. Tot ce pot să spun este: la așa oameni, așa câini; noi i-am făcut, după cum tot noi i-am creat din lupi atunci când am avut nevoie de ei. Acum, omului
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
în care noi ne zbatem. Pe scurt, câinii nu sunt câinoși. Oamenii, da. Peste un timp, când aceste rânduri vor ajunge sub ochii fratelui meu cititorul, el nu le va înțelege, întrucât se va fi stins demult polemica în jurul câinilor vagabonzi. Ce atâta discuție inutilă? - se va întreba el pe bună-dreptate, suspecându-mă că n-aveam cu ce să umplu paginile acestea, deci că am alunecat în divagații; dar nu-i așa, îl rog să mă creadă, problema pleacă de mult mai
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
care tot în cartierul Floreasca o urmam, fugea după mine cu limba scoasă când zburam pe prima mea trotinetă, albastră, cu roțile învelite în cauciuc, cu spițe. Însă nimeni dintre noi nu l-ar fi crezut în stare pe Ionică, vagabondul și toleratul din curte, de atâta devotament cât a dovedit într-o după-amiază, când s-a luat după mama mea care pleca în oraș cu tramvaiul 5, luat de la capăt. A condus-o până la stație, prin zăpada deasă ce continua
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
terasă în față și o săliță unde nu încap mai mult de trei mese, are prețuri mici, populare: paharul de vin costă cinci mii de lei. Chiar dacă nu se poate plînge de lipsa clienților, patronul vrea să vîndă afacerea. Lazăr, vagabond bătrîn, cu fața roșie, motolită de riduri și o barbă lungă, murdară, care-l face să semene cu un fel de sfînt în mizerie, stă la una din mese ținînd între picioare veșnica lui sacoșă de vinilin, umplută cu resturi
Reportaj din balcon by Cornel George Popa () [Corola-journal/Imaginative/15426_a_16751]
-
reconvertiții tăi unsuroși care inventară frunzele pentru copaci pietrele în rîuri și cîrlionții din blană mieilor mult înainte să le fi trecut asta prin minte aztecilor iar acum își ating sexul cînd se închină vidului pe maidanele viitorului unde cîinii vagabonzi adulmeca infinitul ce putrezește în stufărișul de pe linia de triaj a noului mileniu... Iar acum încotro? Și cum să le mai explic altfel decît prin infralimbajul insomniilor dislexice copiilor mei prestidigitațiile tale cu istoria ocheadele tale complice aruncate destinului fornicația
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
între care cea a solitarului. "Anacronicul" și "atipicul" e nevoit a se confrunta cu istoria tocmai pentru a-și asigura - dar nu în chip absolut, căci ar fi cu neputință - libertatea de conștiință în unicat: "Am rămas un métčque, un vagabond, un nomad, un călător care încearcă să scape din această nouă formă de barbarie modernă dominată de teroarea banului, a reușitei materiale, a imaginii (care va înlocui pagina scrisă) și a despiritualizării existenței. Nu-mi rămîne decît o acțiune solitară
Oponent nu numai prin cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10682_a_12007]
-
alte însemne decît steaua lui David, cu toate că acestea erau numeroase: triunghiul roșu poziționat invers era dedicat prizonierilor politici, cel roz, homosexualilor, ce să mai spui de femeile ce foloseau metode contraceptive, care se alegeau cu triunghiul negru, la fel ca vagabonzii, alcoolicii, prostituatele sau leneșii. Dar mă ia valul și nu e locul potrivit să dezvolt tema "chestii despre naziști pe care nu le veți vedea în filme", un subiect căruia îi voi păstra o pagină întreagă. Ajunge să spun că
Două fețe ale aceluiași trecut european by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10669_a_11994]
-
revin În această mișcare universală! Un alt mușchi de vită nesupusa Va intra în mașinărie. Dinții din orologiu ne cheamă La liturghia din turn. La ce bun ? Încă o ediție de noapte Iese goală-goluță Pe strada cu platani înfloriți Și vagabonzi de conștiință. În vitrina, În planul secund, Vântul răcește șampania scumpă În cupă de scrum. Genunchiul a prins rădăcini Mă gândesc la Cum ar trebui să fie cercul Din care, eu Să fac un singur pas înafara durerii. Locul meu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
pe cealaltă parte vezi ronduri de flori, curățenie și palate, deși unele seamănă cu cele din comuna Buzescu Teleorman. Acum m-am convins și eu ca acolo unde sunt gunoaie și mizerie, iar administrația nu se preocupă, există și câini vagabonzi și muște și țânțari și păsările cerului, dar și șobolani. INCREDIBILĂ INDIE Din „Jurnal de călătorie în jurul lumii în 120 de zile” Orchestră de întâmpinare în Portul Kochin Biserică Sân Francisco, cu mormântul lui Vasco da Gamă Am văzut o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
PAHAR CU LAPTE Unii intraseră în bucătărie și-și luaseră câte o bucată de pâine pe care o molfăiau nepăsători. Nu mai aveau supraveghetori să-i certe. La rândul meu abia am reusit sa ma strecor către casă. Câini slobozi, vagabonzi sau de rasă, hălăduiau speriați printre coloanele de fugari. Liftul nu mai funcționa. Am urcat agitat pe scări. Ușa apartamentului era încuiata. Mi-am scos cheile. Abia am reusit sa nimeresc broască. Mâinile îmi tremurau. Am deschis. Ea nu era
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de zi cu zi, jurnalistul american răspunde: ,Leonard e unchiul pe care nu l-ai avut niciodată, dar ai fi vrut să-l ai. E cel mai generos și calm și plin de umor om din câți știu. E un vagabond înțelepțit, o țestoasă blândă și ironică, un filosof prețios - așa le stă bine filosofilor să fie! - pedant și ușor ridicol, un Lord Byron al rock'n'roll-ului, un savant nimerit în bâlciul decăzut al muzicii pop". (pp. 188-189). La acest
Paradoxul Leonard Cohen by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10979_a_12304]
-
clanța unei uși mereu disponibile. Și dacă intri în instituția în care lucrezi, trebuie să asculți, înainte de a te apuca de lucru, istorisirile și confesiunile pline de lamentații ale femeii de serviciu. La întoarcerea acasă, printre gropi, gunoaie și câini vagabonzi, exact când crezi că nu-ți rămâne decât să deschizi ușa apartamentului ca să te regăsești, în sfârșit, pe tine însuți, își face apariția câte un vecin care ține să-ți descrie amănunțit starea lui de sănătate, arătându-ți pe propriul
Valul de vulgaritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10129_a_11454]
-
stilul de existență al acesteia în veacul 19. Este vorba și despre viața comună a ,bucureșteanului burghez", după cum este vorba și despre viața trăitorilor în mahalalele înnoroiate, despre gropi și cadavre de animale lăsate în stradă, despre haitele de câini vagabonzi (strămoșii maidanezilor contemporani!), despre mortalitatea ridicată din spitale și despre epidemii (,probabil cel mai rău lucru care exista în secolul 19"), despre satele înfometate și bântuite de holeră din nordul Moldovei, producătoare de ,priveliști cumplite" ale mizeriei care îl îngrozesc
Pe altă planetă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/10799_a_12124]
-
totuși, de românii care au reușit. Avem de-a face, aici, cu o pleiada de nume ilustre, de la Brâncuși la George Enescu, Mircea Eliade, Eugen Ionescu și Cioran, de la Tristan Tzara la B. Fundoianu, Ilarie Voronca și Vintilă Horia, de la vagabondul de geniu Panait Istrati la Paul Celan și Virgil Gheorghiu, de la Anna de Noailles la Elenă Văcărescu și Elvira Popescu, de la ștefan Hajdu la George Astaloș, de la filosoful ștefan Lupașcu la matematicianul și scriitorul Matila C. Ghika, de la George Constantinescu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
la fel de bine, se pot găsi argumente în text și pentru cealaltă decodare - mai pragmatică, tristețea trădînd regretul pentru anii petrecuți în derivă, la mesele cafenelei, în spiritul boemei, adică, așa cum primul narator notează, citînd un dicționar, al unei „vieți de vagabond, fără reguli și fără a se-ngriji de ziua de mîine”. Niciunul dintre naratori nu impune o viziune sau alta. Mai mult, ele par complementare, iar acest lucru este întărit și de stările prin care trec personajele. Inițial, anii legați
Paris - temă cu variațiuni by Oana Purice () [Corola-journal/Journalistic/3994_a_5319]
-
gură lumii. și-a construit Visul. Nu a chemat soborul de preoți să facă sfeștanie. A adus arhitecții, constructorii. Cei mai buni. În doar șase luni, din șandrama peste care crescuseră În voie bălăriile, din locul unde se adunaseră câinii vagabonzi În timpul prăsirii, a scos la iveală un magazin cu antichități, așa cum văzuse În Provence, În Franța, pe timpul studenției. Turiștii japonezi i-au făcut safteaua. Afacerea prinsese. Mergea din zi În zi tot mai bine. După un an Încheiat, cu cifrele
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
Locale și va dinamiza activitatea Poliției naționale în Sectorul 2, va spijini Primăria Sectorului 2 pentru obținerea resurselor în vederea continuării programelor de asfaltare a străzilor și îmbunătățire a serviciilor de salubritate, precum și programul Primăriei Sectorului 2, privind rezolvarea problemei câinilor vagabonzi. "Gabriel Oprea este adeptul soluțiilor umane de eliminare a câinilor de pe strâzi. (...) Gabriel Oprea va susține în Guvenarea USL și în Parlament alocarea de fonduri către primării pentru sterilizare și construirea de adăposturi", se mai arată în programul liderului UNPR
Angajamentul lui Gabriel Oprea în fața alegătorilor, "viitor ministru și posibil membru al Guvernului" () [Corola-journal/Journalistic/41207_a_42532]