1,700 matches
-
real, dar demersul liric rămâne mai degrabă controlat decât spontan. Postmodernist prin gustul pentru metapoem sau ironie, N. recurge adeseori la o imagistică suprarealista și se apropie de autorii avangardei. Jocul interferentelor livrești (Apollinaire, René Char, Saint-John Perșe ș.a.) e valorizat cu abilitate, expresia fiind trecută cu o mână sigură prin filtrări succesive până la o maximă condensare. Poetul pare însă mai puțin preocupat de perfecțiunea tehnică exterioară, cât de miezul unei lirici dezvăluind precaritatea umană și cosmică. Deși amenințată uneori de
NASTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288356_a_289685]
-
a încheiat viața „cu ideile cele mai burgheze și cu spaima de revoluție” (G. Călinescu). Publicist abundent, ubicuu în presa socialistă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, N. s-a impus în primul rând prin prestația de la „Contemporanul”. Aici își valorizează pornirea polemică în mai multe campanii, în care temeritatea inițială se metamorfozează aproape reflex în agresivitate și exces, în rigiditate ideologică. Declarându-se adept al darwinismului și al ateismului, el receptează de fapt ideile mai noi printr-o grilă pozitivistă
NADEJDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
1927), Răzeș (despre cuvânt și instituție) (1928), The Beginning of Slavonic Culture in the Romanian Countries (1946). N. aduce o contribuție de seamă prin Documente slavo-române din mănăstirile Muntelui Athos. 1372-1658 (1936), întreprindere de o acribie științifică ireproșabilă, în care valorizează izvoarele fundamentale ale scrisului de pe teritoriul României. Exemplară este și cercetarea motivului Dracula, finalizată în studiul The Historical Dracula. The Theme of his Legend in the Western and in the Eastern Literatures of Europe (1966), în cadrul căruia sunt dezavuate fanteziile
NANDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
SUA, remarcându-se în acest sens interesul constant pentru studiile de gen, pentru feminism, ideologiile minorităților - sexuale, etnice etc. -, pentru dialogul intercultural. Ideologia de facto a publicației e derivată din strategiile de (auto)omologare, sub umbrelă postmodernă, a fenomenului optzecist, valorizat în opoziție explicită sau implicită cu generațiile anterioare (cu unele excepții, printre care sunt de amintit reprezentanții Școlii de la Târgoviște, acceptați ca precursori, sau personalități singulare, precum Gellu Naum). Din această perspectivă, O. c. poate fi desemnat, nu fără un
OBSERVATOR CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288503_a_289832]
-
ostil; se poate recunoaște o melancolie bacoviană (fără tragismul lui Bacovia), contemplativă. Trăiește însă și stări de jubilație în peisaj marin și însorit, stăruind în descripția, de un erotism rafinat, estetizant, a nudului feminin. Peisajul rustic, silvestru sau montan e valorizat liric fără idilizări convenționale, fiind corelat uneori cu evocări paseiste, menținute la nivelul sugestiei; destule poeme amintesc de Blaga, cel din În marea trecere (un poem e intitulat chiar Despre Trecerea-cea-mare). Notabile sunt câteva crochiuri discret exotice, cu recuzită orientală
OJOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
și unele strategii comportamentale în care predomină evitarea și raționalizarea. Terapeutul îi explică atunci lui Xavier noțiunea de schemă, cu impact asupra scenariilor sale de viață repetitive și dificile (rupturi brutale, suferință legată de autoritate atunci când simte că nu este valorizat, nevoia de a fi valorizat, sensibilitatea la critică, manifestări puternice emoționale însoțite de anxietate, depresie, alcool). Terapeutul îi prezintă lui Xavier următoarea ipoteză privind schemele: carență afectivă, imperfecțiune însoțită de coping de evitare (procrastinație, inhibiție emoțională), și de supracompensare (intelectualizare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care predomină evitarea și raționalizarea. Terapeutul îi explică atunci lui Xavier noțiunea de schemă, cu impact asupra scenariilor sale de viață repetitive și dificile (rupturi brutale, suferință legată de autoritate atunci când simte că nu este valorizat, nevoia de a fi valorizat, sensibilitatea la critică, manifestări puternice emoționale însoțite de anxietate, depresie, alcool). Terapeutul îi prezintă lui Xavier următoarea ipoteză privind schemele: carență afectivă, imperfecțiune însoțită de coping de evitare (procrastinație, inhibiție emoțională), și de supracompensare (intelectualizare, supracontrol). După discuție, pacientul își
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este deschisă curentelor terapeutice variate (abordare interpersonală, experiențială, feministă...). O terapie centrată pe persoană Terapia prezentată este puternic individualizată și centrată pe persoană. Terapeutul își adaptează tratamentul ținând cont de formularea cazului și de particularitățile și preferințele persoanei. Această terapie valorizează experiențele emoționale și interpersonale atât în cadrul terapiei cât și în afara ei. Ea combină intervenții directive și intervenții non directive, motivaționale și non motivaționale. Ea lucrează ambivalența persoanei. Această terapie impune angajarea personală a terapeutului, deoarece travaliul terapeutic cu persoanele suferind
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
conflictuală” pentru a se centra asupra valorizării (aspectul pozitiv) și a sensibilității corporale. Intimitatea, împreună cu calitatea sentimentului în cadrul cuplului, și-a făcut apariția odată cu Pasini. Sexoterapia se află la răscrucea mai multor discipline. Aceste diferite curente și abordări dedramatizează sexul, valorizează senzațiile corporale și verbalizarea senzațiilor odată cu apariția sexologiei umaniste. Ele au fost completate de către cercetătorii și anchetele care au permis o descriere a comportamentului uman și, în paralel, prin lucrările lui Pasini și Kaplan la Cornell University New York Hopital Center
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
expresiv el face mereu comparații între situații și oameni, indiferent de timp. Ceea ce îl interesează nu este devenirea istorică, ci povestirea celor știute, ilustrarea vie a defectelor și calităților umane, întâmplarea ieșită din comun, senzaționalul. Totul este selectat, ordonat și valorizat de înțelegerea, sensibilitatea, curiozitatea, interesul personal și de puterea de retrăire a autorului. Purtat de imaginație, el vede și simte, vibrează, participă afectiv la toate relatările, impregnând textul de un puternic subiectivism, dramatizându-l. Adoptă tonuri potrivite pentru fiecare situație
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
A doua strategie este aceea de a nega rolul predecesorilor, fondatorilor, reducându-i la tăcere, pentru a putea ocupa locul rămas liber. Când vorbește, perversul o face pentru a denigra, deprecia, descalifica, a-i devaloriza pe ceilalți și a se valoriza pe sine. Modalitatea prin care o face e, de obicei, violentă, el Își organizează și pregătește cu atenție loviturile, de obicei la sfârșitul unei reuniuni sau profitând de o adunare convocată pentru un alt scop. Un PPS-ist (În limbajul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
componente motivaționale ale Învățării, precum și cele care stau la baza opțiunii pentru o anumită specializare sau un anumit centru universitar, se constată că și la acest nivel ultimii ani au adus schimbări semnificative. Astfel, acestea vizează mai degrabă ceea ce este valorizat de societate, de familie, de ceilalți - diploma -, ceea ce se dovedește, practic, eficient - șanse crescute de integrare socioprofesională -, și mai puțin propriile aspirații, idealuri legate de atingerea unui anumit nivel de cunoaștere. Acest aspect este evident și la nivelul relației dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
proporții fantasmagorice, fiindcă el nu înseamnă o singură persoană, ci un șir nesfârșit, urcând în timp „până la nonexistență”, până la origini. Imagine verosimilă a terorii comuniste în România, Un Sosie en cavale este în același timp un roman parabolic și fantastic, valorizând toate mijloacele complexei proze scrise anterior de O. SCRIERI: Calul de duminică, București, 1968; Țestoasa portocalie, București, 1969; Numele cu care strigi, Iași, 1970; Pietre la țărm, București, 1972; Competiția, București, 1974; Cerc de dragoste, București, 1977; Un bărbat în
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
mai multe aripi ale o.: există orientarea radical textualistă, așa-zis tardomodernistă, concentrată pe „ingineria textuală” și pe „textuare” (Gheorghe Iova), există un o. prozastic propriu-zis, care combină echilibrat textualismul și autoreferențialitatea cu un realism mărunt și fragmentar, preocupat să valorizeze cotidianul frust, derizoriul, grotescul ori tragismul nespectaculos, provocat de distorsiunile sociale din perioada comunismului, și să promoveze un autenticism rafinat, mediat intelectual, prin textualizare, și există, în sfârșit, ficțiunea carnavalesc apocaliptică, flamboaiant postmodernă (în maniera lui Thomas R. Pynchon), marcată
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
într-un chip anume. În și mai mare măsură caracteristică e o formulă de angajare social-politică total refractară față de orice conformism ori „nonconformism conformist”, în fond o angajare mai mult filosofică și morală decât una propriu-zis politică. Poetul contemplă și valorizează - ori deplânge, revoltat în cheie majoră, fără emfază zgomotoasă - cu mijloace extrem-moderniste, optzeciste, stări și tendințe de profunzime, degradări ale omenescului, determinate de experiența istorică a contemporaneității. Toate acestea, sub aparențele cultivării unui bric-à-brac pitoresc și abstrus. SCRIERI: Prier (volum
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
interacțiunile, instituțiile și structurile socio-culturale ca fiind distincte și separate atât de mediul lor natural, cât și de contextul material, economic și tehnologic în care sunt instituite acțiunile umane și este produsă cunoașterea socială. Ele au dat prioritate raționalității, au valorizat știința și au instituit binoame polare ireconciliabile de tipul: valori vs fapte, structură (obiect) vs agenție (subiect), mijloace vs scopuri, realitate vs ficțiune, eternitate vs istorie, generalitate vs particularitate. Cunoașterea ar fi externă construcției sociale, ar aparține experților producători, ce
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
comercializate la piață în oraș, dar doar de către persoanele care își pot asigura frecvent deplasarea. În cadrul asociațiilor agricole se cultivă grâu, floarea-soarelui și soia, iar populația continuă să se axeze cu precădere pe culturile tradiționale de porumb și grâu, slab valorizate pe piață. „Degeaba au fost «atenționați» cu subvenția asta de la porumb, prin care li s-a arătat că nu cu porumb faci bani. Guvernul are o strategie foarte clară, legată și de cerințele UE, că nu din asta se trăiește
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
firma nu a avut printre criterii vechimea sau calificarea, au fost angajați aproape toți cei care au dorit să lucreze. Totuși numărul redus de persoane care lucrează la fabrica de încălțăminte se explică prin condițiile relativ dure de muncă; se valorizează, unii spun excesiv, disciplina și corectitudinea, ceea ce îi face pe mulți să renunțe. Există câteva persoane care au plecat să muncească în străinătate, dar această mișcare a forței de muncă nu poate fi considerată un fenomen la nivelul localității. Motivele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
secretar primărie); „Toată Europa unită... Să fie la un fel... Un mod de viață, peste tot același, liberă trecere... Ca într-o familie” (viceprimarul). În Traian Vuia se pot identifica persoane care oferă trei categorii de răspunsuri: 1. cei care valorizează pozitiv „Europa”, 2. cei care se referă direct la agricultură atunci când încearcă un răspuns și 3. cei care consideră că în satul lor este mai bine, în special din motive de factură afectivă („acasă”, „țara noastră” etc.). 1. Prima reacție
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
vor să creadă că va fi mai bine: „Mai bine, în orice caz. Vom fi obligați să reacționăm și noi la lege și la absolut tot, vom fi obligați să muncim...” (învățător, 27 de ani). Avantajele integrării sunt cunoscute și valorizate de oameni, acordându-se o atenție sporită celor din domeniul în care activează sau care îi privesc direct: „Mărirea pensiilor și a salariilor” (agricultoare, 36 de ani); „Calitate mai bună a produselor” (secretar primărie, 37 de ani); „Legile o să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ceilalți membri ai acesteia. Antreprenorii rurali sunt, probabil, cei mai bine informați cu privire la propriul domeniu, au încredere în ei și în propriile păreri, au un orizont larg de soluții atât pentru propria afacere, cât și pentru comunitate. În general, ei valorizează pozitiv schimbarea, sunt orientați spre viitor, au ușurința manipulării conceptului de „proiect”. O mare parte dintre ei au un stil de viață similar celui din mediul urban, inclusiv în ceea ce privește modalitatea de a-și culege informațiile. II. Nevoia de modele Mediul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
rurală care a fost definită (pentru simplificare și aplicare în practica de comunicare) drept „țăranul de supraviețuire” (ale cărui valori și reflexe față de dezvoltarea individuală sunt fundamental diferite față de „țăranul de dezvoltare”). Preocupările țăranului de supraviețuire sunt orientate către prezent. Valorizează trecutul și nu are proiecte, ci doar așteptări în raport cu viitorul. Se raportează pasiv la informație, modelul fiind acela al fatalismului sau chiar al bănuielii de manipulare atașată oricărei acțiuni de comunicare care îi este adresată. Deși această categorie deține cele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
lor finalitate constă în a asigura sistemului de învățământ personal calificat potrivit exigențelor teoretice și practice. În domeniul științelor juridice, „problematica” recrutării personalului didactic reprezintă și o „problemă” în sine; domeniul fiind unul pragmatic, absolvenții se orientează preponderent către specializările valorizate de „piața juridică a forței de muncă” și mai puțin spre zona educațional-didactică. Deficitul de cadre didactice, identificat și la nivelul general al celorlalte domenii științifice, poate fi resimțit și în ceea ce privește științele juridice. Potrivit lui Campbell (1990) selecția constă deci în
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
relevate prin celelalte metode de evaluare; • urmărește progresul global înregistrat de elev, nu numai în ceea privește cunoștințele achiziționate pe o unitate mare de timp (semestru, an școlar, ciclu de învățământ), ci și atitudinile acestuia; • reprezintă un mijloc de a valoriza munca individuală a elevului, acționând ca un factor de dezvoltare a personalității; • elevului i se rezervă un rol activ în învățare. Autoevaluarea Are drept scop să-i ajute pe elevi: • să-și dezvolte capacitățile de autocunoaștere și de autoevaluare; • să
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
să-și dezvolte capacitățile de autocunoaștere și de autoevaluare; • să compare nivelul la care au ajuns cu nivelul cerut de obiectivele învățării și de standardele educaționale; • să-și dezvolte un program propriu de învățare; • să-și autoevalueze și să-și valorizeze atitudinile și comportamentele. 6.5. Particularitățile evaluării în învățământul juridictc "6.5. Particularitățile evaluării în învățământul juridic" Pornind de la constatările profesorilor M. Manolescu, A. Stoica, Yvan Abernot, I.T. Radu și de la criteriul obiectivității în notare, itemii se clasifică în: • itemi
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]