2,062 matches
-
cea sceptică sau cinică, Existența tragică poate fi revendicată și de literatură, grație vibrației ideilor („idei trăite”), „stării emoționale” (ce le încarcă de seva autenticului), cât și deschiderii problematicii, interesând direct și în mod major întregul câmp umanistic și cuprinzând valorizarea preeminentă a sentimentului estetic și a artei. Arhitectura și conținutul cărții își au originea în propoziția conform căreia „existența este și rațională și irațională”, și inteligibilă și neinteligibilă, și rezonabilă și absurdă. „Sentimentul tragic al existenței”, „neliniștea metafizică” și „tensiunea
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
obiect poate fi purtător al mai multor valori și poate fi, de asemenea, obiect ontologic sau gnoseologic, în funcțiede modalitățile de însușire a lumii de către om (subiect epistemic, subiect axiologic etc.). O atare rezolvare se referă însă la evaluarea, la valorizarea realității înconjurătoare, și nu la valori ca principii de sine stătătoare. Desigur, raportul dintre valorizare și valori este complex, și cu greu sunt posibil de demarcat cei doi termeni, atât ontogenetic, cât și filogenetic. Afirmația că „primordialitatea aparține deci valorii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau gnoseologic, în funcțiede modalitățile de însușire a lumii de către om (subiect epistemic, subiect axiologic etc.). O atare rezolvare se referă însă la evaluarea, la valorizarea realității înconjurătoare, și nu la valori ca principii de sine stătătoare. Desigur, raportul dintre valorizare și valori este complex, și cu greu sunt posibil de demarcat cei doi termeni, atât ontogenetic, cât și filogenetic. Afirmația că „primordialitatea aparține deci valorii, procesul valorificator având a ține seama de aceasta și fiindu-i subordonat” (Pascadi, 1970, p.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
începutul tinereții (18-20 ani), rămânând însă, în principiu, un proces deschis. Aceasta nu înseamnă că sistemul personal de valori se naște pe un teren gol. Toată socializarea și umanizarea copilului (cea primară, în speță) reprezintă și învățarea de aprecieri, atitudini, valorizări. Asemenea „valorizări” nu sunt însă aplicații ale unor principii axiologice ferme, ci imitații și identificări cu cei din jur. Considerând sistemul de valori într-un sens mai propriu, perioada dinaintea preadolescenței ar putea fi numită doar una preaxiologică. Oricum, stadiile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
18-20 ani), rămânând însă, în principiu, un proces deschis. Aceasta nu înseamnă că sistemul personal de valori se naște pe un teren gol. Toată socializarea și umanizarea copilului (cea primară, în speță) reprezintă și învățarea de aprecieri, atitudini, valorizări. Asemenea „valorizări” nu sunt însă aplicații ale unor principii axiologice ferme, ci imitații și identificări cu cei din jur. Considerând sistemul de valori într-un sens mai propriu, perioada dinaintea preadolescenței ar putea fi numită doar una preaxiologică. Oricum, stadiile psihogenezei moralei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
astfel de încercări în măsura în care ele stau sub semnul spiritului științific. Dar, cel puțin până în prezent, abordarea biologică a valorilor este prea puțin convingătoare. În lucrarea The Biological Origins of Human Values, spre exemplu, G. Edgin Pugh (1978) echivalează procesul de valorizare cu cel al luării de decizii. A alege dintre mai multe variante posibile înseamnă a-i acorda uneia valoare mai mare. Așa este programat și computerul, care alege, potrivit instrucțiunilor, variante ce întrunesc variabile - sau combinații de variabile - la valoarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
față de partener, pe termen mediu și lung, fără reciprocitate în oferirea de bunuri și servicii materiale și simbolice, prietenia nu va rezista. Întemeiată în cel mai înalt grad pe liberul consimțământ și neforțată prin nici o instituție formală, având în centru valorizarea reciprocă, prietenia nu este lipsită de tensiuni și conflicte. De cele mai multe ori ele sunt depășite însă, potrivit principiului că, funcționând ca fundal similaritatea axiologică, partenerii își respectă unul altuia interesele, gusturile, opțiunile și opiniile personale. Mai mult, prietenii sunt dispuși
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
operăm cu înțelesul obișnuit al cuvântului „dragoste”, el are trei componente, prezente în proporții variabile la diferite cupluri. Modelul triunghiular al dragostei propus de R. Sternberg (1988) cuprinde: intimitatea - sudura sufletească, preocuparea față de bunăstarea și fericirea partenerului, înțelegerea, respectul și valorizarea reciprocă; pasiunea, adică aspectele romanțate ale iubirii, atractivitatea fizică și intimitatea sexuală; componenta decizional-implicațională, centrată pe cognitiv, pe felul în care îți reprezinți relația în cauză, pe cât de mult te consideri implicat în ea (commitment) și pe decizia de a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ne aflăm în situația de a începe o conversație cu o altă persoană și nu știm cum să o facem. Pentru foarte mulți, începutul unei conversații cu cineva are o valoare însemnată privind relaționarea viitoare cu persoana respectivă (și această valorizare este una reală dacă ținem seama de multitudinea de bariere care pot apărea în comunicare la acest prim nivel - vezi, spre exemplu, disponibilitatea euristică, fenomen care înregistrează tendința de a aprecia un eveniment pe baza primelor impresii create de acesta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ne ofere imaginea a unor puncte tari și puncte slabe, a unor avantaje și dezavantaje. Este vorba despre o primă ordonare și categorisire a fenomenelor implicate în CPS; b) natura critică, urgența și direcția. Această perspectivă ne oferă elemente de valorizare și de atribuire a unei valori situației. În acest scop se definesc intențiile inițiale de stabilire a priorităților. • Descoperirea datelor. Această etapă în rezolvarea creativă de probleme presupune acumularea informațională inițială prin intermediul a cinci mari criterii: 1) informațiile pot presupune
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai repertoriat contribuțiile referitoare la modernism (1968) și la clasicism (1969) în literatura română. Se rețin, de asemenea, câteva incursiuni în istoria literară, susținute de un solid suport documentar, cum sunt, de pildă, studiul intitulat Biblioteca lui Titu Maiorescu sau valorizarea unor documente inedite de la Panait Istrati. SCRIERI: Tudor Vianu. Biobliografie (în colaborare cu H. Zalis), pref. Mircea Tomescu, București, 1967; „Modernismul” în literatura română. Contribuții bibliografice (în colaborare cu H. Zalis), București, 1968; Clasicismul în literatura română. Contribuții bibliografice (în
STOICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289951_a_291280]
-
in dezvoltarea intelectuală, afectivă și morală; primul grup social În care copilul exersează comportamente sociale și se descoperă pe sine; asigură climatul de securitate afectivă necesar dezvoltării armonioase si echilibrate a personalității; cadrul optim de dezvoltare a individualității și de valorizare a potențialului copilului. Uneori, despărțirea copilului de familie poate duce la ruperea relației părinte-copil, cu efecte ireversibile În dezvoltarea psihică a acestuia. În plus, În viața oricărui individ, există anumite perioade mai delicate, cum ar fi: mica copilărie, pubertatea, adolescența
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
și Învățarea mai plăcute și indică elementele care blochează, de regulă, concentrarea atenției sau stimulează hiperactivitatea. Copilul este deseori cea mai importantă sursă de soluții neglijată de cei care elaborează strategiile didactice sau soluțiile de ameliorare comportamentală. Vizibilizarea (menționarea și valorizarea În discuțiile cotidiene) modelelor de rol pozitiv Copilul hiperchinetic poate fi atras În diferite activități de Învățare având drept model comportamental personajele preferate, ce promovează valori morale pozitive. Dezvoltarea/implicarea imaginației și spiritului inovativ Energia specifică elevilor hiperactivi poate fi
COPILUL HIPERACTIV ŞI CU DEFICIT DE ATENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela PETRESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2181]
-
Motivează elevul să continue comportamentul. Demotivează pe ceilalți elevi care nu primesc recompense. Avem resurse nelimitate de Întăriri pozitive (activități, cuvinte, zâmbet, puncte, atenție, recunoaștere etc.). Resursele sunt limitate și poate apărea competiția neproductivă Între elevi. Exemplu: pâra, competiție pentru valorizare din partea profesorului, nu pentru progrese În Învățare. Menține comportamentul. Nu are numaidecât efectul de a menține comportamentul dorit, ci comportamentele care au dus la obținerea rezultatului (unele dintre ele nedezirabile). Dacă este atât de utilă În educarea copiilor, apare Întrebarea
METODE DE MODIFICARE A COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2185]
-
de destin, o înscriere într-un grup nediferențiat din care drumul spre emancipare era adesea covârșitor obturat de manifestările marginalizării. A fost acest grup al „femeilor singure” - presat de atitudinea oamenilor din Veacul de Mijloc față de femeie, un soi de „valorizare negativă” a feminismului - mereu numeros (de aceea Părinții Bisericii le-au acordat destulă atenție - Sfântul Apostol Pavel, lângă cărțile căruia m-am oprit mai sus, cu deosebire), căruia Ecclesia îi recomanda insistent temperanță, renunțare, generozitate față de lăcașele sfinte, și mariajul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
felul următor: aă Raportul Eului cu propria sa persoană, modul În care Eul reflectă ființa sa obiectivă (corpulă și pe cea subiectivă (sufletulă și care reprezintă dimensiunea psihologică a ființei umane. bă Raportul Eului cu valorile morale, ca instanță de valorizare practică și de cenzură morală a ființei noastre și care reprezintă dimensiunea morală a acesteia. că Raportul Eului cu viața spiritului, proiectarea acestuia În perspectiva de orizont a transcendenței și care reprezintă dimensiunea metafizică a ființei umane . Se poate admite
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Care este esența sentimentului moral? La această Întrebare, Platon (Republicaă răspunde dikayosiné, adică echilibrul dintre cele trei părți ale sufletului: concupiscența, mânia (sau curajulă și rațiunea. De aici rezultă faptul că sentimentele, ca procese sufletești primare, devin ulterior „morale”, prin valorizarea intențiilor și funcțiilor acestora În raporturile dintre persoane. R. Le Senne afirmă că virtutea axială este curajul, care asociază energia cu voința, ca procese psihice. Cuvântul virtute (de la latinescul vir, -is = bărbat, bărbățieă semnifică, În primul rând, forța morală a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să uniformizeze indivizii, dizolvând personalitățile individuale Într-o masă colectivă amorfă, lipsită de identitate. Acestea sunt ideile egalitare, care conferă maselor, prin ștergerea diferențelor personale dintre indivizi, falsa impresie a „ridicării” și a recunoașterii demnității lor printr-un act de valorizare colectivă. Aceste idei egalitare, care aduc și impun masele pe scena socială a istoriei, vor da naștere unei noi utopii: sistemul politic al democrației. Democrația, din punct de vedere psihologic și moral, va Înlocui valoarea personală a individului, originalitatea, unicitatea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o adresează din nevoia de a avea o identitate. Căutarea de sine se referă la cine și la cum sunt. Aceste răspunsuri se dau atât prin raportarea la sine, cât și prin comparația cu ceilalți, Ea reprezintă primul pas către „valorizarea de sine”, un proces de auto valorizare care se realizează prin separarea mea de ceilalți. Această separare are În primul rând un caracter valoric și favorizează apariția și formarea Eului personal, cel care În final va da identitatea Persoanei respective
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o identitate. Căutarea de sine se referă la cine și la cum sunt. Aceste răspunsuri se dau atât prin raportarea la sine, cât și prin comparația cu ceilalți, Ea reprezintă primul pas către „valorizarea de sine”, un proces de auto valorizare care se realizează prin separarea mea de ceilalți. Această separare are În primul rând un caracter valoric și favorizează apariția și formarea Eului personal, cel care În final va da identitatea Persoanei respective. 2. Descoperirea de sine Cea de a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
atitudinea față de valori ale Eului, frustrările Eului, ipocrizia ca slăbiciune a Eului, atitudinile față de sine, atitudinile față de celelalte persoane. Fiecare existență este marcată de una sau mai multe dintre aceste aspecte, veritabile trăsături psiho-morale ale persoanei și vieții sale. 1. Valorizarea Eului Orice persoană are tendința de a-și pune În valoare propriul său Eu, de a se afirma ca individ În lume, În raport cu ceilalți. La baza acestei atitudini stă o anumită tendință a Supra-Eului moral al persoanei respective. Modul de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
față de cei din jur, dar și dorința de a și-i subordona. Modestia apropie. Orgoliul depărtează. Aroganța irită și trezește reacții din partea celorlalți, fiind o formă de violență. 2. Afirmarea Eului Afirmarea Eului unei persoane este În relație strânsă cu valorizarea acestuia, mai sus prezentată. Între ele există Însă nuanțe psihologice și morale, motiv pentru care le tratăm separat. În cadrul formelor de afirmare ale Eului distingem două tendințe pulsionale ale Supra-Eului individual, și anume: tendința de dominare și tendința de supunere
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de vedere psihologic și moral, Între semnificația perversă a egoismului, ca viciu moral exprimat sub diferite forme, directe sau mascate (avariție, gelozie, colecționarism etc.Ă și egoismul considerat ca virtute morală, care stă la baza evoluției persoanei, a dezvoltării și valorizării acesteia, dar fără să aducă un prejudiciu altora. Acest din urmă aspect al egoismului este ego-altruismul, care reprezintă dispoziția morală prin care egoismul se articulează cu altruismul, urmărind, În felul acesta, stabilirea unui acord Între interesul celuilalt și propriul său
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
degradează moral pe cel care o practică. Se poate vedea din cele de mai sus că pudoarea are numeroase nuanțe, care o diferențiază de inocență. Spre deosebire de simpatie, care are un caracter dominant psihologic, interior, pudoarea se raportează la trup, la valorizarea morală a acestuia la exterioritatea persoanei. Pudoarea și inocența sunt conduite de „moralitate corporală” raportate direct la trupul persoanei. În funcție de normele morale, spațiul trupesc este Împărțit În zone rușinoase sau zone interzise, rezervate numai strictei relații de intimitate. Regimul „utilizării
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de reactualizare sau de reprezentificare. El reprezintă nevoia mea de celălalt, manifestată prin nostalgie, prin dor. Prezența, ca fapt de „a-fi-Împreună-cu-celălalt” sau de „a-fi-În”, este o experiență psihomorală pentru Persoană. Prezența, ca fapt de a fi, presupune și o anumită valorizare a individului, devenind un act ontologic. Se poate chiar afirma că existența persoanei este o succesiune de prezențe care au fost și a căror sursă este reprezentată prin cele care vin sau care vor veni. Eu nu pot fi singur
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]