9,893 matches
-
o desagă de cărți de diverși autori, consacrate Poetului Național. La capitolul lansării de carte s-a încadrat și monografia comunei Poiana Stampei, promovată de Vasile Bâcu, președintele Societății „Mihai Eminescu”, fiind de față autorii - Ioan și Paraschiva Abodnăriței de la Vatra Dornei. Cu o gingașă crenguță de brad, cu tremur cristalin de clopoțel, vocea Victoriei Costinean, Lucrător Emerit al Culturii din Ucraina, a făcut să răsune un duios colind pentru Nașterea sufletului poporului român. La Muzeul etnografic regional, Elena Tărâțeanu, directoarea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
a fost adoptată încă cu un an în urmă, la sesiunea Consiliului Sătesc din 23 octombrie 2012. 10 deputați, prezenți în sală, din cei 16 existenți, au votat „pentru” acordarea Limbii Române a statutului de limbă regională. Astfel, această veche vatră străbună, unde majoritatea populației o constituie vorbitorii de limbă română, a implementat, printre primele în ținut, Legea Ucrainei „Cu privire la principiile politicii de stat în domeniul limbilor”, locuitorii ei demonstrând prin fapte concrete că își iubesc cu adevărat graiul, păstrează cu
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]
-
și fobie totu-n viață e butaforie: recuzite, arcuri false și săgeți de la polul nord pân' la Cucuieți și dacă știu asta, ce-mi e de folos? viața nu e viață dacă n-are sos! ne petrecem veacu-n jurul unor vetre izvoarele țâșnesc numai de sub pietre! Citește mai mult vremea ni se scurge, rămânem în urmăcă ne copleșește spiritul de turmăcăutăm plăcere, căutăm confortfiecare poartă în spate câte-un mortde la maternitate până la o groapăși de asta nimeni nu ne scapăcă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
vedea de fel că lumea e reală și toată e la fel. Dar asta e o altă socoteală, pe care eu am scos-o la iveală din întâmplările ce le-am avut de-o viață și-acum le-aleg din vatra cu mătreață. În vremile de azi nimic n-are valoare văzute chiar în marea lor splendoare. Nici aurul, argintul și alte nestemate nu le dorești acum, când ești adus de spate. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: O ALTĂ SOCOTEALĂ / Ion I.
O ALTĂ SOCOTEALĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377219_a_378548]
-
aduce pâinea și cu vinul/ Cuvintelor ce-n trudă s-au sfințit”./ De asemenea, poetul e descris ca fiind cel ce dă scânteie vântului, cel care arde “vreascuri de suflet”pentru a-și etala trăirile, cel care aprinde focul în “vatra stăruinței”. Există o profunzime fără de margini în aceste imagini, în care poeta surprinde menirea celui care dă viață versurilor: „Cel ce porneste vântul cu-o scanteie/ Și doar cu-o provocare face troc,/ Cel care arde pentru o idee/ Vreascuri
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
aceste imagini, în care poeta surprinde menirea celui care dă viață versurilor: „Cel ce porneste vântul cu-o scanteie/ Și doar cu-o provocare face troc,/ Cel care arde pentru o idee/ Vreascuri de suflet și își face foc// În vatra stăruinței. Cel ce naște/ Iar în travaliul lui te regăsești)/ Prunci de lumină. Pentru a-l cunoaște/ Încearcă printre rânduri să citești”./ Ca ultimă idee, Aura Popa subliniază faptul că poet este cel care călătorește spre a-și îndeplini visele
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
efemer , Un gând , O goana după vânt , Un strop de lacrima, Ce doare . Dacă a fost ceva ... N-a fost nimic ! A fost doar vis Ce-acum s-a năruit . Un pumn de jar , Ce azi, Abia mai fumega În vatra . Referință Bibliografica: Dacă a fost ceva / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1983, Anul VI, 05 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DACA A FOST CEVA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382139_a_383468]
-
vreodată chiar de viața-arată ca o buruiană. Ochii mei emană jalea încarnată, vocea sugrumată are iz de rană. Mulți câini răi mă latră, dar când din vioară cânt, se-ascund pe-afară, căci văd că mi-e șatră, candelă și vatră, căci struna-i stelară face să tresară până și o piatră. Anatol Covali Referință Bibliografică: Lăutarul / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1959, Anul VI, 12 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate
LĂUTARUL de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382187_a_383516]
-
iunie 2016 Toate Articolele Autorului 29 Iunie 2016 Cei ce iubesc în viață cu fără de măsură Au parte întotdeauna de patimi și de ură, El, răstignit pe cruce, ei, omorâți cu pietre Și n-a pierit Iubirea nicicând pe-aceste vetre! Din lacrimă curată de m-au născut părinții M-au ocrotit de rele cu dragostea lor sfinții, Din leagănul prunciei și până sus, la vamă, Cei ce iubesc statornic de cine să se teamă? ........................................................ Cât am iubit în viață nu
CEI CE IUBESC... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382266_a_383595]
-
pus pe chip Câte un strat subțire de nisip Să-i fie altfel de cum dat i-a fost Cel promis în viață de-adăpost Și dacă versul ți se potrivește Simt în mine verbul cum dospește, Nu sunt tăciuni pe vatră, ci cuvinte Și-acolo e-aluatul tău fierbinte! Iar pâinea va fi rumenă pe masă, Precum e frumusețea ta aleasă, Te-aud când mă citești atât de bine- Parcă ai scris anume pentru mine... Referință Bibliografică: Dialogos... / Nicolae Nicoară Horia
DIALOGOS... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382289_a_383618]
-
ca un semn minim de respect și considerație pentru efortul de a face să existe acest eveniment cultural, îi menționez aici: cotidianul „Cuvântul liber” și Liga Scriitorilor Români de Pretutindeni, în colaborare cu Despărțământul Județean Mureș al ASTREI , revista mureșeană „Vatra Veche” și Asociația „Maris Dava” Târgu Mureș. Cu bucurie, transcriu aici numele unor prezențe notabile, oameni de cultură, participanți la eveniment: distinsele doamne Mariana Cristescu - amfitrioana manifestării, Voica Foișoreanu-Guga, Mariana Ploeșteanu, Titina Nica Țene, Carmen Mihăescu, Ioana Florea, Gabriella Costescu
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
au făurit părți însemnate ale istoriei noastre vechi. Cei mai mulți dintre noi le cunoaștem numele, dar oare câți cunosc detalii despre viața acestora, despre faptele lor și rolul jucat în antichitatea noastră? În mod cert, nu mulți. Din acest motiv, Asociația Vatra Daciei și-a propus că, incepand cu primăvara anului viitor, să înceapă lucrul la realizarea filmului documentar „Regii dacilor: între legendă și adevăr”, un proiect menit să readucă în constinta celor de astăzi amintirea, de multe ori ignorată, a acelor
Burebista…Decebal…Dromihete…Oroles.. [Corola-blog/BlogPost/93241_a_94533]
-
lansăm, așadar, invitația de a sprijin acest demers util, credem noi, în procesul de redescoperire și promovare a istoriei naționale. Cum poti ajuta - prin virament bancar în contul IBAN RO66RNCB0078138734030001, deschis la BCR, sucursală Ștefan cel Mare, București, BENEFICIAR Asociația Vatra Daciei (codul SWIFT: RNCBROBU). - printr-o donație prin Paypal (dacă ești utilizator al acestui serviciu), printr-un click pe butonul DONATE, aflat în partea dreaptă a fiecărei pagini a site-ului nostru www.vatra-daciei.ro - trimițând un SMS cu textul
Burebista…Decebal…Dromihete…Oroles.. [Corola-blog/BlogPost/93241_a_94533]
-
Daciei (codul SWIFT: RNCBROBU). - printr-o donație prin Paypal (dacă ești utilizator al acestui serviciu), printr-un click pe butonul DONATE, aflat în partea dreaptă a fiecărei pagini a site-ului nostru www.vatra-daciei.ro - trimițând un SMS cu textul VATRA, urmat de adresa ta de e-mail, la numărul 7472 (valabil în rețelele Vodafone, Orange și Cosmote, doar pentru România), tarif 5 EURO + T.V.A. După trimiterea SMS-ului cu cuvântul cheie ți se va solicita confirmarea, care se face printr-
Burebista…Decebal…Dromihete…Oroles.. [Corola-blog/BlogPost/93241_a_94533]
-
companii private, entități juridice, instituții etc. care doresc să sprijine acest efort o pot face prin semnarea unui contract de sponsorizare cu Asociația noastră, sumele donate fiind direcționate, astfel, strict pe proiectul pentru care acestea doresc să facă sponsorizarea. Asociația Vatra Daciei
Burebista…Decebal…Dromihete…Oroles.. [Corola-blog/BlogPost/93241_a_94533]
-
activând ca să-i ajute pe românii nevoiași. Cu totul altele erau proiectele lui Alex Cetățeanu și, alăturându-i-se în Asociație, poeta este preocupată să vadă curentele cele mai reprezentative din țară. Cu poezie religioasă a luat premiu la revista “Vatra Veche” din Târgu Mureș, iar cu versuri socio-patriotice va fi prezentă la viitorul festival de la Mânăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta. În volumul recent „Glia de aur”, apărut la Editura “ Singur” în 2015, figurează și o addendă dedicată amintirii scriitorului Corneliu Leu
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
apărut în sud-estul Africii. Următorul pas uriaș a fost în nordul Egiptului, iar de aici, în Peninsula Balcanică. Când profesoara de arheologie lingvistică Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles , California , a început să vorbească despre spațiul Carpato-dunărean ca despre vatra vechii Europe, locul de unde Europa a început să existe, am fost plăcut surprins și m-am așteptat ca și istoricii noștri să reacționeze la fel. Dar, din partea lor am auzit numai tăcere. Când profesorii Leon E. Stover și Bruce Kraig
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
Crisurilor, etc. Cuvântul Tzara se întâlnește în Vede sub forma TER=pământ, teren, teritoriu. Cuvântul bătrân, știm din DEX că vine din latinescul veteranus, dar din Vede reiese că și veteran (vetran) și bătrân sub forma vatran vin din cuvântul vatra, deci un vel de strămoș al vetrei, la arieni vatra fiind un loc sacru în spațiul de locuit. Civilizația Cucuteni, cu ceramică extraordinară, pe care se află simboluri ce încă le au românii ardeleni pe porțile de lemn, pe ceramică
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
Vede sub forma TER=pământ, teren, teritoriu. Cuvântul bătrân, știm din DEX că vine din latinescul veteranus, dar din Vede reiese că și veteran (vetran) și bătrân sub forma vatran vin din cuvântul vatra, deci un vel de strămoș al vetrei, la arieni vatra fiind un loc sacru în spațiul de locuit. Civilizația Cucuteni, cu ceramică extraordinară, pe care se află simboluri ce încă le au românii ardeleni pe porțile de lemn, pe ceramică, semne ce le au românii pe cusăturile
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
TER=pământ, teren, teritoriu. Cuvântul bătrân, știm din DEX că vine din latinescul veteranus, dar din Vede reiese că și veteran (vetran) și bătrân sub forma vatran vin din cuvântul vatra, deci un vel de strămoș al vetrei, la arieni vatra fiind un loc sacru în spațiul de locuit. Civilizația Cucuteni, cu ceramică extraordinară, pe care se află simboluri ce încă le au românii ardeleni pe porțile de lemn, pe ceramică, semne ce le au românii pe cusăturile naționale, pe fote
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
vechime măsurată cu C14 de pește 9000 de ani, mai veche cu pește 2000 de ani de cat începuturile civilizației Sumeriene și Egiptene. Elemente indentice de civilizație Cucuteni apare și în Chină la peste 1000 de ani de la începuturile din vatra Cucuteni. Cuvântul valah are înțelesul de vălean, om de pe vale, dar și de lucrător, care muncea pentru existența (conform istoricilor ruși), pe timpul acela de valoare fiind numai cei ce erau războinici, își lua pradă din jafuri. Poate nu este întâmplător
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
mărturisind că „aparține cuvântului”. Convingerea scriitoarei că „Până și Moartea/ ține de Viață” ( Ține de viață) se amplifică în spectaculoase imagini din poezia Ultima zi de sărbătoare: „Se năruie copacii/ în mistuirea dimineții/ și-n curând,/ flăcări vor fi/ în vatra cerului./... Clopotele nu bat doar/ a sărbătoare” (Ultima zi de sărbătoare). E un memento care ne îndeamnă să conștientizăm condiția noastră trecătoare pe acest pământ, în care orgoliile și egoismul steril, dorința de glorie și de putere ne umbresc bucuriile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
Nouri negri, zări albastre.// Limba noastră-i graiul pâinii,/ Când de vânt se mișcă vara;/ În rostirea ei, bătrânii/ Cu sudori sfințit-au țara.//...// Limba noastră-i limbă sfântă,/ Limba vechilor cazanii,/ Care-o plâng și care-o cântă/ Pe la vatra lor țăranii.// Dorul păcii și-al luminii/ Știe-n cântec să-l urzească,/ Fraților, vorbiți cu fală/ Limba noastră, Românească.//...// Strângeți piatra lucitoare,/ Ce din soare se aprinde,/ Și-ți avea în revărsare/ Un potop nou de cuvinte.// Nu veți
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
nici râde, / Când nu poți mângâia / Și nici cânta, / Cu-al tău cânt, / Cu cerul tău în față, / Tu taci atuncea, / Tot în limba ta.” Un imn înălțător al lui Grigore Vieru este și poezia „Limba noastră cea română”: „Sărut vatra și-al ei nume/ Care veșnic ne adună,/ Vatra ce-a născut pe lume/ Limba noastră cea română.//...// Pre pământ străvechi și magic/ Numai dânsa ni-i stăpână:/ Limba neamului meu dacic,/ Limba noastră cea română.// În al limbilor tezaur
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
Cu-al tău cânt, / Cu cerul tău în față, / Tu taci atuncea, / Tot în limba ta.” Un imn înălțător al lui Grigore Vieru este și poezia „Limba noastră cea română”: „Sărut vatra și-al ei nume/ Care veșnic ne adună,/ Vatra ce-a născut pe lume/ Limba noastră cea română.//...// Pre pământ străvechi și magic/ Numai dânsa ni-i stăpână:/ Limba neamului meu dacic,/ Limba noastră cea română.// În al limbilor tezaur/ Pururea o să rămână/ Limba doinelor de aur,/ Limba noastră
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]