3,889 matches
-
altă țară arabă a anunțat că va opri la graniță toate persoanele gay depistate în urma unui control medical. Nu s-au dat amănunte despre modul de control. La bază fiind în ambele cazuri un tabu religios, cenzura a îmbrăcat, o dată, veșminte politice, iar a doua oară, morale. Mai simple sunt lucrurile în cazul unui incident petrecut în Rusia. Tot recent, cinci regizori și actori, între care Pedro Almodovar și Catherine Deneuve, au semnat un protest contra opririi de către autoritățile moscovite a
Despre un alt fel de cenzură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3131_a_4456]
-
în condiții grafice remarcabile. Cum între valoarea conținutului și frumusețea obiectului nu e, adeseori, nicio legătură, se ajunge la situația paradoxală ca scriitori de prima mână să fie scoși în lume în condiții precare, pe când veleitari tenace să beneficieze de veșminte grafice de invidiat. Primesc adeseori (ba chiar din ce în ce mai des) cărți voluminoase, impecabile imprimate, mieros autografiate, ale unor veleitari incurabili. Diverse ca stiluri și genuri (amatorul nu iartă nimic: nici poezia, nici proza, nici eseul, nici aforismul), ele au ceva comun
Cititorul, armă neconvențională by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3197_a_4522]
-
stai captiv,/ Să ai un plop, bătrân de-ar fi să fie,/ Printre statui de calcar, viu naiv/ Crescut în unghiul tău de nostalgie.// Să le petreci pe toate cîte sînt,/ Să le aștepți pe cele care vin,/ Ca un veșmînt strălucitor de vînt,/ Ca un vecin al cerului senin,// Tîrziu, cînd nu-ți mai pasă de culori,/ Să ai un plop din care să cobori.” (Un plop). Semeț, căci poezia rămâne, oricât s-ar pocăi, trufașă, dar sperios și fragil
„Ce pierzi lipsind...“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3272_a_4597]
-
aceea zilele îmi sînt/ Pustii ca niște stepe,/ Dar nopțile-s de-un farmec sfînt/ Ce nu-l mai pot pricepe" (Luceafărul). O probă suplimentară ne oferă Eminescu prin dicționarul său de rime, unde în suita lui sînt apar mormînt, veșmînt, înfrînt etc., dar în suita lui cărunt, mărunt, înfrunt nu apare verbul sunt, care n-avea pentru poet realitate fonetică, fiind exclusiv o formă ortografică. Aceeași situație se regăsește la V. Alecsandri, G. Coșbuc, Al. Macedonski, Ion Barbu și mulți
Scrisoarea a treia by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14982_a_16307]
-
am văzut răscolindu-mi așternutul înroșindu-mi filamentul venelor pipăindu-mi tendoanele ca pe o hrană meritată (oasele mele se vor sfărîma fragede între dinții tăi) Flacără neagră, flacără neagră cine crede în tine, ce răsplată așteaptă? Iov Despuiat de veșminte stau pe-o grămăjoară de plămădiri: dorințe omenești (ca niște cărbuni înroșiți se sting la venirea iernii sfîrîitul lor e viața mea Singură mai crește floarea virtuții departe de aici la marginea pustiei alt trup nu mai am și durerea
Poezie by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15218_a_16543]
-
Pe prea puțin mă sprijin, Prea moale temelia, E piatră ca o apă, E abur poezia, Pe stâlpii de cuvinte Nimic nu se ridică, Nici cuibul de speranță, Nici aripa de frică, Din vorbele de goluri Nu pot să țes veșminte, Nici patimilor oarbe, Nici gândurilor sfinte, Pe roțile împinse Cu mâinile-amândouă Nu pot să duc nici vântul, Nici sufletul de rouă, Iar sub picior, pământul E frunză mișcătoare Și soarele, departe, E ochiul care doare; Cerșesc o temelie Prin veacul
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15319_a_16644]
-
cești de-oloi Și cast le pun pe sînii goi, Sătul de-atîta tărăboi Făcut de șoldurile-n toi. Și mă întind către o clipă Ce scapă dintre-oglinzi și țipă Că nu se vede, nu se simte, Ci doar miroase a veșminte Spumoase, calde, rupte-n pripă De-un cerb cu frac, monoclu, pipă...
Transcrierea pentru Yvonne (27 iunie, 1998) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16593_a_17918]
-
a iubit frumos. A doua zi din nou surîse: " De vrei să te iubesc adînc, Vino deseară, în culise, Cu o fîntînă la oblînc." Ci eu, mai sprinten decît vîntul, Cu o fîntînă la oblînc, Sosit-am să-i adăp veșmîntul. Dar ea nu m-a iubit adînc. A treia zi șopti ca-n vise " De vrei să te iubesc mereu, C-un glonț, deseară, în culise, Omoară-te de dragul meu." Ci eu m-am dus tăcut acasă Și despicînd lin
Videoclip cu Maia Morgenstern by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16392_a_17717]
-
pot ajunge pe malul celălalt Căci mai am de străbătut pământul Dinlăuntrul meu, fierbintele deșert de nisip din mine. M-am lăsat dus de ursită, ca de o corabie zămislită de pântecele furtunii. în lume puțină viețuiesc, dar nelepădat de veșmintele lumii, luminat de întâmplare și recunoștință. Mă simt legat, dar cât de fragile sunt tablele pe care sunt scrise legile supunerii și cum se amestecă diavolii și îngerii în brazdele zilelor. Plâng fără vicleșug și mă căiesc de greșeli nefăcute
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
nouă carte, privește-l și încearcă o explicație rațională, dă inimii lui o formă predestinată ca unui cuptor de alchimist răcit înainte de vreme. Terminasem abia un capitol: în orice moment putea fi chemat un înger păzitor care să-mi schimbe veșmintele într-o armură cu desene celeste. 5 Preferase o ființă care să-i semene. Era latura lui subversivă, nimeni nu-l vedea comportându-se ca un cavalier servant cast din obișnuință, asemenea Penelopei învârtind în mămăliga unor zile fără sfârșit
Alte lucrări și multe alte zile (work in progress) by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/2712_a_4037]
-
afară din teasc, fiind însoțit de o doamnă care nu se asemăna la chip cu celelalte, deși ea este înaintea tuturor. Purta parcă o rochie din humă și fire de paianjen purpurii și albe. Cu toate că nespus de des își schimbă veșmintele, nimeni nu i-a văzut vreodată goliciunea trupului ca o pustie a frigului sau caldă ca o sabie plină de sânge proaspăt. Cei mai mulți au atins-o cu respirația, au simțit-o cu duhul și cu încheieturile ființei; gleznele-i transparente
Poezii by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/2632_a_3957]
-
GLEZNELE ROȘII După ce a deschis fereastra, largul dimineții l-a luat captiv către țărmurile unde gleznele roșii, de veacuri, tulbură apele. Ea, ziua întreagă, s-a nevoit a repara lacătul; a scos cuiele în care fecioarele singurătății și-au pus veșmintele, dezbrăcându-se toată noaptea. Odată cu înserarea, niște mâini ca de fosfor, parcă ieșeau de sub grinzile casei, purtând în brațe sufletul lui-vraiște. Ea luă cearceaful de-abia întins și-l aruncă afară; un nor de scântei vorbitor se lasă peste ogradă
Poezii by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/2632_a_3957]
-
A ști A ști să cazi să treci de la ceea ce e nou la ceea ce e tînăr de la graffiti la sunetul în care geme secunda lor voluptuoasă de la metonimie la lunecarea Soarelui de-a dreptul pe limbă de la pliurile curcubeului la veșmîntul văzduhului pur și simplu de la pavăza ușii la casa în care căldura ei ospitalieră nu se mai poate apăra. Semn de carte Întreaga eternitate în tine cum prînzul pe care abia l-ai luat o zi crescînd din carnea ta
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/3346_a_4671]
-
ce era aici, se afla și dincolo schimbat într-o oarecare formă. Cine suntem noi, ne întrebam și rămînem cu întrebările în palmele răsfirate peste chipurile noastre contorsionate de teamă. Reclamele luceau stins luminînd capete îngenuncheate ale mulțimii. Îmbrăcați în veșminte strălucitoare, idolii cu picioare de lut își ridicau fața din cenușă. Ne tîram scheunînd ca niște cîini la picioarele lor înfășurate în steaguri fumegînde, uitînd de Dumnezeul nostru bun, uitînd de noi și de țară, în timp ce pămîntul cărat se transforma
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
să ne dăm seama, noi singuri ne ignoram soarta, cărînd pămînt dintr-o țară în alta, ne săpam și într-o parte și în cealaltă parte a rîului groapa comună.... Reclamele luceau stins luminînd capete îngenuncheate ale mulțimii. Îmbrăcați în veșminte strălucitoare, idolii cu picioare de lut își ridicau fața din cenușă. Ne tîram scheunînd ca niște cîini la picioarele lor înfășurate în steaguri fumegînde, uitînd de Dumnezeul nostru bun, uitînd de noi și de țară, în timp ce pămîntul cărat se transforma
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
intrat în casa noastră", scrie Dalí despre primii săi ani petrecuți în sărăcie la Paris, la scurt timp după ce-a întâlnit-o pe Gala, "umblând pe picioarele împleticite și lungi ale unei cețe anemice (această boemă), îmbrăcată într-un veșmânt făcut din cearșafuri de pat murdare de orez și cu cartofi prăjiți pe ele, lipiți încă și mai bine cu șampanie dulce care se evaporase de vreo două luni. Niciodată n-am fost expuși la degradanta insistență a umbrelor utilităților
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
de multă vreme ținute la naftalină. Și ca să nu mai zică cineva că nu au fost scoase la aerisit, concertele de muzică românească, din recent încheiata ediție, au semănat cu niște frînghii de rufe, ticsite cu fel de fel de veșminte, care de care mai croite și mai colorate. Unele vînturîndu-și fasoanele în bătaia vîntului; altele camuflîndu-și peticele cu reținere sau, dimpotrivă, cu emfază. Și totul în numele unei democrații nivelatoare, fricative, dar și destabilizatoare, convulsive. în republica muzicii însă orice civilizație
Complexul matineului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11215_a_12540]
-
culturii române în Republica Moldova este o chestiune arzătoare, o problemă de însemnătate vitală pentru viitorul popoarelor din ambele țări romanice ele Europei Centrale. De aceea aș vrea să analizez mai amănunțit situația aceasta. Atunci când de pe teritoriul Republicii Moldova a fost restituit veșmântul firesc al limbii române - alfabetul latin, noi, lingviștii, speram că aceasta va servi drept stimulent pentru evoluția vertiginoasă, în continuare, a dezvoltării culturii și limbii literare române pe acest teritoriu. Cu regret, trebuie să spun că acest proces se realizează
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
din când în când nu-l prea înțelegem pe domnul ministru, a șoptit unul dintre interlocutori. De pildă, ce înseamnă bronietransportior, dot, pulemiotnoie gnezdo?". ,Probabil autoblindat, cazemată, cuib de mitralieră" - am tradus eu. Am spus deja mai sus că restituirea veșmântului firesc al limbii române - alfabetului latin, a fost intrepretată de intelectualii și patrioții din Republica Moldova și România, ca și de noi, romaniștii, ca un pas decisiv pe calea eliberării de dictatul cultural sovietic. S-a aflat că, de fapt, cătușele
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
unei relatări insipide precum aceea făcută deunăzi, de televiziunea națională, pe marginea unei răfuieli golănești din fericire eșuate, avînd drept fundal o clădire moartă, stalinist profilată arhitectural (inevitabil, beneficiem încă de condițiile create de fostul regim!), cu prim-planuri vizînd veșmîntul sfîșiat de un briceag al agentului de pază al școlii, nu se puteau cheltui cîțiva metri de peliculă pentru un amfiteatru universitar viu, cu oameni ai școlii care-și jertfeau zilele de sfîrșit de săptămînă spre a aborda un text
Imaginea școlii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10916_a_12241]
-
imaginii, să zicem speciale, la dimensiunea a ceea ce, după cum scrie autorul, ,se cheamă, simplu, Condiție", condiția generică a poetului. Deși ni se înfățișează, ușor glumeț (un ton ce-l prinde bine), într-un travesti, putem recunoaște cu destulă ușurință, sub veșmîntul ostentativ ,provincial", trăsăturile Poetului ca atare, fără determinări civile. Astfel încît dialectica factorilor antinomici nu mai apare ca o replică la un context limitativ, ci ca o expresie a expansiunii sufletești, ca o zbatere în doi timpi a vieții lăuntrice
Lucrătura versului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10985_a_12310]
-
neliniștea aia animalică și inexpli cabilă ce plutește încă în aer. Dar, nu a văzut tot. Va mai face încă un tur, rapid, un fel „onor la drapel” prin fața manechinelor. Păpușile sunt uriașe, urâte și modelate din ipsos industrial. Au veșminte din lână, purpură, aur și alte metale, care mai păstrează în ele izul sângelui și al sudorii umane. Este doar un truc practicat de custode! Chiar nu mă interesează cum a creat senzația olfactivă! în sinea sa, Martina știe că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
respect. Martina Sâmbure îi pipăie textura dar, prin dantela mănușii, deși elegante, țesătura din lână de cămilă i se reliefează mai grosieră decât nisipul deșertului. Ba, chiar este aproape convinsă că sunt și câteva fire de nisip autentic în faldurile veșmântului, ale mantiei pe care un cavaler cruciat a purtat-o în drumul lui spre Palestina. Sunt doar supoziții dar suficient de pregnante pentru a crea cadrul, breșa prin care, o femeie sensibilă cum este Martina, să alunece în vortexul mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ține agățat de fiecare detaliu al lumii din care tu, încă faci parte. Asta, când te afli pe pragul de dinaintea plecării. Acum se simte ușoară, vaporoasă. Ar vrea să plece dar și... să mai rămână în sala cu resturi de veșminte și armuri de cavaleri cruciați, tot semne de oameni care s-au prefăcut demult în țărână. Nu știe ce vrea, nici pe cine așteaptă. Este cert, nu mai este cea de dinainte de a fi intrat pe sub portalul fostei abații de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
i-a vândut măsuța cam șchioapă, dar... sculptată fin în lemn de trandafir levantin. O piesă de care, ea se cam săturase s-o vadă și dimineața și seara în galerie, în spațiul situat departe de forfota orașului. Nici în veșmintele în stil gotic, ciudate, mai potrivite pentru o artistă decât pentru negustorul care era, Martina nu se mai simte la fel. Bluza din mătasă, largă și cu volane uriașe la umeri, o strânge. Poartă pe sub rufe, parcă, două trupuri gemene
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]