583 matches
-
învelite-n magie. Era acolo un miez înfășurat în mii de straturi, era ceva la care Lulu trimitea și pe care nu-l dibuiam, care-mi scăpa mereu, pentru că de câte ori simțeam că m-apro-pii dădeam doar de detalii, o cămară de vechituri inerte. Și Lulu, care mă târa acum pe sub bolți uriașe, ca de catedrală, pe o întindere nesfârșită de mozaic dulce și geometric, era un detaliu, o săgeată, o indicație. îi simțeam coastele cu cotul, mergeam amândoi înfășurați ca-ntr-un
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
-l însoțesc au marché, vrea să-și cumpere o pereche de blugi, nu-mi stau prea bine blugii, îmi explică el în metrou, sunt ca un par de slab, dar toată lumea poartă blugi și, e un fel de piață de vechituri, ceva ca pe la noi, numai Marius vorbește, și instinctiv mă îndepărtez de el pe bancheta lucioasă din metrou, grijuliu cu mirosul tău de femeie, Anne, cu care m-ai îmbibat de două nopți, găsești de toate acolo, dar și lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
o altă femeie trage nerăbdătoare o mână de copil, e acum în dorința cu care un tânăr înlănțuie mijlocul conturat de cureaua de piele de la pantalonii unei fete, sare fără s-o ajung în privirea vicleană cu care negustorul de vechituri face hatârul unui bărbat cu barbă de a-i vinde ceva mai ieftin, o râvnită pipă, n-o ajung nici când trece în grabă peste sânii voluptuos conturați din tricoul unei negrese, se oprește o clipă pe caldarâm lângă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Les Halles, chiar În inima Parisului. Când intri pe o scară de serviciu, te sufocă un miros de putregai și mortăciune, că trebuie să ții mâna la nas ca s-ajungi până sus. Acolo intri direct Într-o magazie de vechituri, unde Vera are un pat de lemn deșălat de atâta Întrebuințare, cu tot felul de văi și dealuri, că mai mult te rostogolești, decât stai În el, așa că e preferabil să te așezi pe jos; Îmi spune: „Pe jos le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ar da ea la el. Tre’ să am grijă cu asta, trebe, că nu poți avea încredere în mama nici de-aici pân’ acolo - și nici nu-i mult. A intrat atuncea prima dată și și-a scos pălăria- purta vechitura aia neagră plictisitoare care-l face s-arate ca un doctor - și-am văzut imediat c-a dat-o pe spate pe mama. A făcut un fel de plecăciune mică atunci când a scos-o și ea s-a făcut toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
atent... zise Jim, făcîndu-i semn lui Richard să se Îndepărteze. Am antrenat-o să atace! Băieții se traseră Înapoi. Erau momente cînd umorul lui Jim Îi făcea să se simtă stînjeniți. Deși Încerca să se stăpînească, Jim le invidia hainele - vechituri cusute de mamele lor, dar mult superioare propriilor sale zdrențe. Mai mult decît atît, Îi invidia că aveau mame și tați. În anul care trecuse, Jim Își dăduse treptat seama că nu-și mai amintea cum arătau părinții săi. Umbrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
tunelul plin de lumină. Grupuri de bărbați și femei, englezi, umblau printre tancurile și camioanele arse În parcare. Urmau liniile șterse de marcaj, fără să aibă vreo idee Încotro mergeau, de parcă supraviețuiseră tot războiul ca să moară În această Îngrămădeală de vechituri. În afara stadionului, lumina soarelui de august devenea și mai intensă, din cauza tăcerii depline care se Întindea deasupra orezăriilor și a canalelor. O strălucire albă acoperea pămîntul abandonat. Oare cîmpurile fuseseră arse de strălucirea bombei atomice descrise de către eurasiatic? Jim Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
era un vapor grecesc și toți făceau presupuneri, dintre care cea mai interesantă părea să fie aceea că un armator grec, scăpătat, preferase să-și Împlânte vasul În stâncile din apa puțin adâncă de lângă cherhana, pentru ca să-și Încaseze asigurarea pe vechitura lui plutitoare. Dar pentru Petru Evanghelia nu era o epavă, pentru el era o corabie, Întruchiparea unei posibile plecări spre țărmuri necunoscute. Era ca un soi de crăiasă a mărilor, venită să se odihnească lângă un țărm solitar. Nu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de proastă calitate, fals pacifism creștin, În timp ce amestecătura aiurită clocită de un rabin mesianic oarecare, bunicul lui Gush Emunim 1, care a luat câteva fragmente din Hegel și le-a cârpăcit cu niște zdrențe de la Iehuda Halevi 2 și niște vechituri de la rabinul Loew3 din Praga, e considerată elixirul pur al iudaismului, descins direct de pe Muntele Sinai? Ce Înseamnă asta? Nebunie curată! „Să nu ucizi“ e după voi străin iudaismului, pacifism creștin extremist, iar rabinul Georg Wilhelm Friedrich Hegel, acest premergător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Încet pe sub frânghiile pline de rufe viu colorate, Întinse de la o clădire la alta, de-a latul străzii cenușii. Pe balcoanele cu balustrade de fier ruginite putea zări schelete de ramuri de palmier rămase Încă de la sărbătorile de toamnă, găleți, vechituri de care nimeni nu mai avea nevoie, bidoane, tot ce se putea scoate afară din locuințele Înghesuite. Aproape fiecare fereastră era acoperită cu perdele În culori țipătoare. Pe pervazuri se vedeau borcane de sticlă În care erau puși la murat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
cărămidă, coasta de sub pădure dispărea - acea bucată de pajiște aridă, un dreptunghi golit de copaci; îți trebuia mult curaj ca să schiezi acolo. Dispăruse popicăria, unde băieții din vecini săpau să găsească plumb pe care să-l vândă la negustorul de vechituri din sat. Drumul ce ducea spre liziera de pădure unde Felix trebuia s-o însoțească pe mama lui în după-amiezile de miercuri ca să culeagă conuri de brad pentru sobă a devenit și el o amintire. Am mers și eu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
care, odată cu Gerda, pierdu singura persoană căreia îi încredința totul în chestiunile de afaceri. Era pur și simplu nedrept și ordinar ca nevasta lui Hackler, care îl ajutase la finanțarea întreprinderii cu veniturile ei modeste, să fie aruncată ca o „vechitură“ împreună cu copiii și, în afară de pierderea soțului, mai avea de suportat toate prejudecățile ce rămân îndeobște agățate de o „femeie divorțată“. W. simți datoria morală să-i ia partea femeii, chiar dacă nu putea s-o facă pe față. Avea s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Îl primise cu autograf, copleșit de mirare. Cum puteau oamenii să nu vadă că, În ciuda intențiilor bune și a documentării, a problemelor teologice și sociale interesante pe care le aborda, din punct de vedere literar, Robert Elsmere scârțâia ca o vechitură? Perspectiva din care era relatată povestea se modifica brusc, după cum o impuneau expedientele narative, fără vreo preocupare pentru continuitatea sau intensitatea efectului; personajele dezbăteau subiectele În discursuri lungi și statice, care nu aveau mai nimic de-a face cu rostirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
fie de față la premiera londoneză, Îl invită pe Jonathan Sturges să vină la Torquay și să stea la Osborne timp de o săptămână, la sfârșitul lui octombrie. Summersoft odată pusă la rece, se Întoarse la Frumoasa casă, acum reintitulat Vechiturile, dar cu oarecare neliniște. Nu că i-ar fi lipsit Încrederea În valoarea potențială a subiectului sau În eleganța formei. Problema era că povestea se tot lungea, fără să se apropie vreun pic de o concluzie. Inițial, Îi propusese cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
scurt timp să aibă ritmul și amplitudinea unui roman. O lăsă și pe aceasta deoparte și, În disperare de cauză, produse rapid o povestire de calibru ușor, denumită Ochelarii, ca să nu-l supere pe Scudder, după care se Întoarse la Vechiturile, pe care editorul se arătase oarecum dispus să o ia În considerare pentru publicarea În foileton. Vara indiană se prelungi și În octombrie. O ceață delicată, perlată, Învăluia dealurile dimineața devreme, evaporându-se până la prânz și lăsând cerul curat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
spuse el, iar Warren se angajă să se intereseze În numele lui. La finalul mesei, Margaret Îi lăsă să termine vinul și urcă la etaj, să vadă dacă cel mic dormea bine. Warren Îl Întrebă ce scrie și Îi povesti despre Vechiturile, pe care Atlantic acceptase, din fericire, să o publice În foileton și pe care nădăjduia să o termine până la finele anului. Și piese de teatru ai să mai scrii? Sper din tot sufletul că experiența nenorocită din ianuarie nu te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
sine pe Tosca și un canar care cânta Într-o colivie, dar din partea unei prietene. De asemenea, Își adusese bicicleta, cu ajutorul căreia explora orașele și satele din Romney, după-amiaza. Diminețile erau, ca de obicei, dedicate lucrului. Dădu ultimele tușe la Vechiturile, care Începu să apară În Atlantic În aprilie (până la urmă, ajunsese la 75000 cuvinte), și Începu un alt foileton, mai scurt, pentru Illustrated London News, intitulat Cealaltă casă, pornind de la piesa nejucată despre copilul ucis de o femeie geloasă. Până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mai densă. Cu aportul acestui nou sistem de compoziție, termină Ce știa Maisie În decembrie și o trimise unei reviste din Chicago, care Începu publicarea În serial În ianuarie. Corectă șpalturile la Comorile din Poynton, mult-revizuita variantă În volum a Vechiturilor, care urma să apară În februarie - primul fruct copt al noii metode de creație literară, după cum Îl considera. Acum, că Își golise masa de lucru, era liber să compună eseul despre George Du Maurier, cerut insistent de McIlvaine, căci În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
scânduri care, printre despărțiturile de scânduri ale celorlalți locatari ai casei, ne fusese repartizată drept debara, peste un cufăr legat cu sfoară, am făcut - eu sau băiatul în care, de timpuriu, se acumula atâta masă epică - o descoperire capitală. Pe sub vechituri și printre moblie scâlciate mă aștepta un cufăr special; cel puțin așa am interpretat eu descoperirea. Oare se afla sub niște saltele găurite? Oare se plimba pe el, uguind, vreun porumbel care se rărătăcise prin lucarna deschisă? Oare, speriat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
îmi erau familiare, de pildă ocuparea statului Singapore, bătălia pentru Filipine și - lucruri care mi-au rămas în minte, în cifre și cuvinte, până astăzi - armamentul și viteza în noduri a crucișătoarelor grele Hurutaka și Kako. Memoria adăpostește cu predilecție vechituri, așadar obiecte care promit să fie durabile, chiar și în ipostaza lor de epave. La un moment dat, plutonierul cu aer de unchiuleț și subofițerul destul de înțepat se săturaseră să asculte. Încheind fără echivoc discuția de prezentare, ei mi-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Trinitas până la Sankt Johann -, ca și când fiecare arc și fiecare stâlp de cărămidă ar trebui să mi se întipărească în minte. În afară de asta, îmi rămâneau locurile de lectură, preferat fiind cel din podul ale cărui despărțituri fuseseră între timp eliberate de vechituri, inclusiv de canapeaua scâlciată, fiindcă acestea erau considerate combustibil pentru bombele incendiare. Sub olanele intacte se afla o încăpere goală, măturată, în așteptarea lucrurilor ce aveau să vină. De aceea erau înșirate acolo găleți cu apă; în plus, la îndemână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
se întoarcă într-o parte ca să ajungă în poziție de luptă. Ordine, strigăte acoperindu-se unul pe altul, căci acum tancurile împingeau peste marginea liniei de surpare căruțele cu cai în groapa de exploatare: le aruncau acolo ca pe niște vechituri. Acum văd un locotenent frumos foc cum gesticulează din turela deschisă ca și când ar vrea, cu mâinile goale, să facă loc pe direcția de tragere, văd țărani silezieni care nu vor să-și abandoneze bagajele, văd copii mici ca niște păpuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mea și recită, strofă după strofă, ce se află jos, ce se află sus, ce este aproape nou, ce anume e purtat și vorbește în șoaptă, așa, pentru sine. Șifonierul nostru era un dulap îngust, cumpărat de la un negustor de vechituri, în care acum era atârnată fusta de mohair a Annei. Deschis, el povestea despre „bile albe, care dorm în buzunare“ și visează molii și despre „gura-leului și alte flori care prezintă pericol de incendiu“, despre „toamna care se transformă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cu tărie cuvinte. Dar încă mai lipsea fraza de început. Acum, sertarele trebuie închise, tablourile întoarse cu fața spre perete, benzile de magnetofon șterse, iar fotografiile în care, instantaneu după instantaneu, sunt tot mai bătrân, îngropate în albume. Debaraua de vechituri plină cu manuscrise arhivate și cu colecția de premii se cuvine sigilată. Tot ceea ce a rămas în urma procesului de născocit cuvinte și a adus câștig, tot ce a produs, odată cu straturile de praf, glorie și a permis să se prescrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
auzi ping-ul intermitent al sonarului. — „Un nou prag În evoluția speciei umane“? zise Ted. — Desigur. Crezi că va fi? — Ce să fie? — Un nou prag. — De ce nu? — Și dacă atunci când o vom deschide nu vom găsi decât o grămadă de vechituri ruginite și nimic valoros care să ne lumineze? — Bine gândit, admise Ted. — Două sute optzeci și cinci de metri. Aprindem luminile exterioare, spuse pilotul. Prin hublou văzură niște pete albe. Pilotul le spuse că acestea erau particule aflate În suspensie, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]