590 matches
-
Locuiam acolo de cinci ani. Cei mai fericiți din viața mea. Era prima dată cînd realizam cu adevărat ce Înseamnă să fii la casa ta, prima dată cînd știam cum e să ai o casă. Am umblat prin magazinele de vechituri, mobilîndu-mi camerele cu extrem de puțini bani, iar weekendurile mi le-am petrecut cățărată pe scară, cu pensula de vopsit În mînă. Cumpărasem toate revistele de design interior (Architectural Digest, House & Garden, World of Interiors), rupsesem paginile care Îmi plăcuseră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Încerc s-o alin, vărsînd la rîndul meu lacrimi sărate În cojocul ei. — O, Doamne, Îmi pare rău. Haina ta..., zic În clipa În care Îmi dă drumul. Ne uităm amîndouă la umărul ei ud și izbucnim În rîs. — Ah, vechitura asta, spune ea. Am primit-o gratis după o ședință foto. În acea clipă, realizez cît de mult mi-a lipsit Emma și ne Îmbrățișăm iarăși. — Ai face mai bine să intri Înainte ca vecinii să Înceapă să bîrfească despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
uitate sau pur și simplu aruncate. Nu știe nici cine a apăsat declanșatorul, nici cine s-a aflat dinaintea camerei, zâmbind sau pozând grav. Pe unele le-a găsit pe trotuar, pe altele le-a cumpărat ieftin din târgurile de vechituri. „Nu faptul că oamenii din fotografii îmi sunt străini mă fascinează - povestește el într-un interviu acordat publicației « The Morning News». Eu caut fotografii «abandonate», instantanee luate într-o după-amiază în parc, imortalizând o clipă pe care oamenii au dorit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
au scris despre ea. Cu toate acestea, Frederic Bonn n-a fost niciodată căutat de cineva care să fi recunoscut oamenii surprinși în instantanee. „Poate că astfel devine evident de ce fotografiile au fost găsite pe stradă sau prin târguri de vechituri, susține Bonn. Nu mai avea cine să le privească. Sau nu-i mai păsa nimănui...“ REGULI Oricine poate contribui la dezvoltarea galeriei LOOK AT ME, cu condiția să respecte următoarele reguli: » Sunt acceptate și fotografii de grup, dacă cel puțin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
aruncate pe stradă (pe nevăzute) personalul are un fel de baston cu clește la capăt cu care îl ia când îl vede (la noi cândva erau cuie în vârful bastonului...). O dată pe săptămână, pe o stradă anume, e târgul de vechituri. Se găsește aproape orice, la persoane de toate vârstele. E un spectacol fără muzică pentru că e doar o rumoare liniștită generată de tranzacții în șoaptă. Probabil or fi și hoți în aglomerația asta, dar... Castelele vilele palatele regale par modeste
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
sau honorificabilitudinitatibus (capacitatea de a obține onoruriă la Shakespeare sau wimble (confuză la Joyce. Ar trebui, deci, ca ențiclopediștii din toată lumea, asaltați de cuvintele Crăciun, revelion, șampanie, cadou și bucurie, să aibă demnitatea de-a spune, în sinea lor, „nu!“ vechiturilor ăstora și de-a începe să caute două sau trei formulări nemaiauzite, pe care să le rostească în minte, ca o garanție a propriilor resurse creatoare. De fapt, e firesc să începi un an nou cu niște cuvinte noi. Eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
mă bucur de un snop de melodii preferate, pe care i le mai și susuram la ureche colegului. De la ABBA la Boney M, Modern Talking și Sandra, George Michael și Michael Jackson, Tina Turner și Annie Lennox, tot felul de vechituri plăcute ne-au mângâiat auzul, proiectându-ne în trecut și făcându-ne să ne amintim de anii tinereții pierdute... Din când în când, ca și cum ar fi vrut să ne încerce vigilența muzicală, postul meu de radio preferat ne zgâria timpanele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
enervez. Mă enervează faptul că în cinci ore de muncă prost plătită de aici se poate câștiga salariul meu de la Universitate. Rasismul la adresa românilor este din ce în ce mai prezent: hoarde de compatrioți de-ai noștri devalizează le marchê aux puces (piața de vechituri), vile și locuințe particulare - eu însumi am asistat la scene penibile cu țigani alergați de vânzători, du jamais vu pe aici... Mă scoate din sărite și senzația de calm și bunăstare pe care ți-o lasă pe stradă băieții și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
o magazie, așa că nu se supără nimeni. Ieși în curte! Du-te pe pajiște! — Nici acolo nu se poate. Nu am radio și apoi am nevoie de priză. Fără radio nu pot face gimnastică. Avea dreptate. Radioul lui era o vechitură nenorocită fără baterii, iar al meu era un tranzistor portabil, dar nu mergea decât pe ultrascurte. Nu prindeam decât muzică. — A, mi-a venit o idee! Hai să facem un compromis, am zis eu. N-ai decât să-ți faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
sar peste o singură mișcare, se duc t-t-to-toate naibii. Nu mai aveam replică. Ce puteam să mai spun? Cea mai rapidă cale de a pune capăt calvarului ar fi fost să aștept să plece din cameră și să-i arunc vechitura aceea de radio pe fereastră, dar știam că un asemenea gest ar fi pornit un scandal de nedescris. Cavaleristul era un individ care ținea la lucrurile lui ca la ochii din cap. Mi-a zâmbit când m-a văzut c
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
auzi ping-ul intermitent al sonarului. — „Un nou prag În evoluția speciei umane“? zise Ted. — Desigur. Crezi că va fi? — Ce să fie? — Un nou prag. — De ce nu? — Și dacă atunci când o vom deschide nu vom găsi decât o grămadă de vechituri ruginite și nimic valoros care să ne lumineze? — Bine gândit, admise Ted. — Două sute optzeci și cinci de metri. Aprindem luminile exterioare, spuse pilotul. Prin hublou văzură niște pete albe. Pilotul le spuse că acestea erau particule aflate În suspensie, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
trebuie să o scot la capăt cumva cu cheltuielile. Nici n-am plătit covoarele, domnule." A căutat cu privirea, nici urmă de covoare, niște țoale de cîrpă, de cînepă, vrîstate în culori destul de șterse, ca să pară sau să fie niște vechituri. "Aha, covoarele... Apă este? Apă de băut?" I se făcuse sete din cauza mirosului dulceag stătut care plutea peste tot, în holul cu scaune rotunde, pitice, îmbrăcate într-un fel de brocart vișiniu, pe scara de lemn care se clătina la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cum îți merge?" Sigur că nu îl interesa cum, îi merge, dar Pangratty știa să-și ascundă emoția, neliniștea în cele mai neașteptate chipuri. Fără să aștepte nici măcar răspunsul protocolar, prințul s-a lăsat ostenit în fotoliul din piele, o vechitură, pe care îl oferea numai doamnelor, cînd se întîmpla vreuna în cabinetul său. Bărbații, oricine ar fi fost, rămîneau în picioare, nu era prea greu, la el veneau doar inși în poziții subalterne, la cei aflați în ierarhie mai sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
din paharul de vin alb - al doilea din seara respectivă, semn că-și făcea de cap. Primul îl băuse în timp ce Lottie se îmbăia, dar îi plăcea atât de mult ora de baie. — Astfel încât oamenii să poată da anunțuri despre toate vechiturile și să le schimbe cu ale altora? — Marfă, o sprijini Sophie, prinzându-se imediat care era ideea și aprobând-o întru totul. Era înnebunită după consignații, bazaruri și orice lucru la mâna a doua și o scotea pe maică-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
pe unul să aibă impresia că au pierdut ceva important. Atunci aveau să dea fuga la ziare ca să ceară numărul viitor. Fair Exchange trebuia să devină nodul de comunicații al orașului, care anunța fiecare talcioc, ședință cu părinții, târg de vechituri și concert de colinde, oferind totodată urări pentru zile de naștere, șei la mâna a doua și colecții Barbie și Ken abandonate în favoarea albumelor cu abțibilduri Spice Girls. — Nu crezi, întrebă Mike Wooley, invidios din cauza atenției care se îndrepta deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
înseamnă doar bile și discuri. Sunt convinsă că într-un an sau doi ne va aduce un profit serios. — Da, dar nu înseamnă jurnalism autentic, așa e? insistă Keith Wilson. Nu obții premiul Pulitzer pentru că faci reclamă la târguri de vechituri și ajuți vreun masochist să găsească un sadic crud și drăguț la anunțurile matrimoniale, nu-i așa? Fran se ținu tare pe poziție. — Poate că nu. Dar dacă Fair Exchange ne-ar aduce într-adevăr bani buni, am putea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
afle exact ce se mai întâmpla prin Woodbury. — Vedeți, domnule Morton, oamenii nu mai sunt interesați de expoziții florale sau crichet rural. Vor să afle despre bazaruri și ședințe cu părinții și despre când va avea loc următorul târg de vechituri. Toți vor dori Fair Exchange și, dacă nu îl aveți în magazinul dumneavoastră, veți rata o ocazie minunată să atrageți oamenii să cumpere alte produse. Ca prin minune din spatele standului de felicitări apăru un tânăr cu coadă de cal și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
un răspuns decât în ajunul nunții. Încercă să nu se gândească la reacția ei stranie la această întorsătură de situație. În locul dezamăgirii crunte la care se așteptase, din cauză că i se refuzase răspunsul dorit, simți un soi de ușurare. Capitolul 17 VECHITURILE TALE, proclama posterul uriaș lipit pe cel mai mare panou din Woodbury, POT FI O COMOARĂ PENTRU ALTCINEVA. OFERĂ-LE LA SCHIMB PE GRATIS ÎN PRIMUL NUMĂR DIN FAIR EXCHANGE, ZIARUL LOCAL CARE ÎȚI POATE ADUCE PROFIT. Fran aștepta la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Balâclî, unde a făcut popas întru suferințele sale de dragoste Alecu Ruset, eroul meu din Zodia Cancerului. Vineri era zi de repaos a osmanlâilor. Sâmbătă am petrecut câteva ceasuri admirând, ca să zic așa, muzeul Seraiului Vechi. Mai mult magazie de vechituri decât muzeu. Însă noi ne împăcam mai bine cu neorânduiala și cu neprevăzutul lui. Având în mine viziunea proaspătă a comorilor acestora acumulate nu din gust artistic, ci din uimirea și lăcomia unor conducători de ordii, nu prin muncă onestă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
îți va pregăti în grabă un prânz modest, în magazinașul ei cu suveniruri dintr-un mic oraș pierdut pe coasta oceanului, pentru că nu ai găsit nici un restaurant în zonă, va fugi apoi într-o cămăruță burdușită de-a valma cu vechituri din perioada Meiji și stranii obiecte rătăcite de peste mări, dintr-o Anglie victoriană de mult apusă sau dintr-o Americă a căutătorilor de aur, și se va întoarce triumfătoare cu un poster alb-negru, uriaș, pe care îl va desface în fața
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
optzeci de ani. Spune că suntem singurele ei rude și e datoria noastră s-o ajutăm. Iar tata completează: „Și singurii moște nitori“. Cele două ore de conversație cu tanti Neli, în timp ce mama deretică prin casă și bombăne întruna despre vechiturile care se prăfuiesc zadarnic, nefolosite și uitate, mă plictisesc mai tare decât calculele cu radicali, dar n-am scăpare, mama susține că prezența mea e ca un „izvor de apă vie“. Când eram mică i-am propus să-i ducă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
nasc eu, el ne urăște cu cea mai profundă ură motănească și ne arată asta făcând regulat pipi în pantofii noștri. Acum două săptămâni a făcut pipi și în prăjitorul de pâine pe care i l-am adus mătușii, o vechitură care ne-a rămas după ce ne-am luat unul nou, cu afișaj electronic. Tanti Neli a aruncat prăjitorul, l-a mângâiat pe Năsturel și ne-a zis: — Știe el că dinții mei nu mai suportă pâinea prăjită. Așa că, după-amiezile de
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
atent... zise Jim, făcîndu-i semn lui Richard să se Îndepărteze. Am antrenat-o să atace! Băieții se traseră Înapoi. Erau momente cînd umorul lui Jim Îi făcea să se simtă stînjeniți. Deși Încerca să se stăpînească, Jim le invidia hainele - vechituri cusute de mamele lor, dar mult superioare propriilor sale zdrențe. Mai mult decît atît, Îi invidia că aveau mame și tați. În anul care trecuse, Jim Își dăduse treptat seama că nu-și mai amintea cum arătau părinții săi. Umbrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
tunelul plin de lumină. Grupuri de bărbați și femei, englezi, umblau printre tancurile și camioanele arse În parcare. Urmau liniile șterse de marcaj, fără să aibă vreo idee Încotro mergeau, de parcă supraviețuiseră tot războiul ca să moară În această Îngrămădeală de vechituri. În afara stadionului, lumina soarelui de august devenea și mai intensă, din cauza tăcerii depline care se Întindea deasupra orezăriilor și a canalelor. O strălucire albă acoperea pămîntul abandonat. Oare cîmpurile fuseseră arse de strălucirea bombei atomice descrise de către eurasiatic? Jim Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
fuseseră ei hărăziți să fie boieri și nu simpli țărani, robi sau țigani. Uneori se trezea recitând versuri învățate cândva sau ivite spontan, în timp ce ciupea un al-ūd arab, o alăută cu șapte corzi cumpărată la Pisa, dintr-o prăvălie cu vechituri. Transfigurate, cumva îmblânzite de rotunjimile bolților, sunetele desferecau în el un vârtej de stări, întrebări și imagini surprinzătoare. Se rezema de ziduri, se răstignea pe crucea lor rece, ca să-și potolească arderile din acel puternic, devastator și imperios nu știu ce interior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]