1,315 matches
-
aievea... Și te-am strigat, cu dorurile mele multe, Precum sudorile ce-ți curg pe frunte. Fără de lacrimi visele, acum îmi atârnau de moarte, Cerească, dulce și pierdută întru iubire m-am arătat. Dă-mi Doamne putere să mai iubesc, vedenia din noapte! Călătoria aceasta fiind un zbor înaripat, A unui glas amăgit de moarte și de șoapte. CĂLĂTORIM Călătorim aici, mereu... Și traversăm adâncul defileu, Nimic nu e în zadar, Pe unde treci, arunci mereu un zar. Tu vii, din
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
ce-și poate avea locul în traista bunului Moș Crăciun. (8) Gherla, mai 1963, după ce stătusem o noapte pe o bancă, într-o celulă arhiplină ... adorm frânt. Și atunci, în noaptea aceea chiar, sunt dăruit cu un vis miraculos, o vedenie. Nu-L văd pe Domnul Iisus Hristos întrupat, ci numai o lumină uriașă - albă și strălucitoare - și mă simt nespus de fericit. Lumina mă înconjoară din toate părțile, este o fericire totală și înlătură totul; sunt scăldat în lumina orbitoare
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
nu vor mai avea tăgada Prealuminații lumii vreau sânge nou în vene Să fie rașele umane ,o amestecătura și-o grămadă! Te uiți în pură ta clipire în locuri care poposești Vezi Europa în simplă ,tragică fuziune O piață de vedenii, desprinsa din povești O încâlcire rece ,ce-și caută rațiune! Vezi oamenii pe strada ce ,vând mereu iluzii Pentru bogații lumii sau pentru cei săraci Năpăstuiții vieții n-au vreme de concluzii S-afundă în rădăcina oarbă...a florilor de
ZILELE DIN URMĂ (IV) de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373437_a_374766]
-
datorită legendei pe temelia căreia s-a construit narațiunea, altfel impecabil insinuată. Metoda nu e a deriziunii, ci a estetizării: „Petrecură două nopți la rând în turn, acolo unde avusese viziunea cu acea cameră poleită în aur. Pornind de la acea vedenie decisese să amenajeze o cameră pentru tinerii îndrăgostiți care binevoiau să-și petreacă în intimitate clipele amoroase”. În acest roman nu avem doar economie a stilului, ci și maliție, fiindcă Ion Nălbitoru știe să ridice banala legendă la solemnitatea adevărului
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
din 10 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Azi m-am izbit de vocea ta cea rece Și m-a pătruns neliniștea-n șuvoi, Prin ochii tăi o lună neagră trece Și-un uragan se zbate-n amândoi. Mă năpădesc dramatice vedenii: Pe chipul tău săpate-s răni adânci. Escaladez pierdutele domenii Ale iubirii-ascunse printre stânci. Înfășurată-n pletele de ploaie, Te urmăresc, ca un spion fidel, Și pescuind cuvinte-ntre șiroaie, Mă strânge noaptea-n chinga-i de oțel. Aș vrea
IUBIRE MURIBUNDĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371394_a_372723]
-
fără noimă aparent ascultătorul. Frânele ambulanțelor... vocile sanitarilor... gemetele răniților... Saci cu morți. Și brațul drept mă-junghie până la țipăt... Da, da, am fost lovit... Îmi amintesc perfect! Și, după ce-și alungă o umbră de pe frunte, mormăie către sine: Vedenii! Doar vedenii! Mai trage-o carte: Sunt norocos: am tras decar! Nedumerit, cu privirea încețoșată, T. îl întreabă: -Ce spui ? Vorbești de răni și moarte? Dar ce rostești... Și revenindu-și cu fals regret își anunță optarul trimis de întâmplare
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
aparent ascultătorul. Frânele ambulanțelor... vocile sanitarilor... gemetele răniților... Saci cu morți. Și brațul drept mă-junghie până la țipăt... Da, da, am fost lovit... Îmi amintesc perfect! Și, după ce-și alungă o umbră de pe frunte, mormăie către sine: Vedenii! Doar vedenii! Mai trage-o carte: Sunt norocos: am tras decar! Nedumerit, cu privirea încețoșată, T. îl întreabă: -Ce spui ? Vorbești de răni și moarte? Dar ce rostești... Și revenindu-și cu fals regret își anunță optarul trimis de întâmplare. În modul
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
OCHII MEI Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 2086 din 16 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ochii mei își ascund vederea sub perdeau de gînduri Tot așteaptă din cer să apară imaginea Cea căutată în vise și în vedenii apuse Așteptarea durează mai mult decât ține iubirea Începe atunci când o aștepți și ea nu mai vine și ține trează nemărginimea Ochii mei scurtează întinderea spre a te găsi Știu locul dar ochiul îl ține secret în priviri Nici nu
OCHII MEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373934_a_375263]
-
Adam. Pricina pentru care locul în care a fost răstignit Domnul se numește Locul Căpățânii este aceasta: pe vremea potopului, căpățâna lui Adam a fost scoasă afară din pământ și colinda de colo-colo despuiată de carne și stingheră; era o vedenie îngrozitoare pentru cei care o vedeau. Solomon, din respect pentru strămoș, împreună cu toată oastea, a acoperit-o cu foarte multe pietre. De asta a și fost numit de atunci locul acela: Pardosit cu pietre. Unii sfinți aleși spun, pe temeiul
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
Dar și Binecuvântarea, poporului lui DUMNEZEU ! AMOS, păstor de vite-n Tecoa : "povară, purtător, purtat" Proorocit-a-n Israel : șansa de-a fi restaurat ! Chemarea la Pocăință ; despre "Ziua DOMNULUI" Robia fără scăpare, a Ierusalimului... Legătura Veșnică : Israel cu DUMNEZEU Vedenia cumpenei, între ce-i bine și ce-i rău. AVDIE-n Profeții mici : "lui IAHVE un bun servitor !" Neamurile or să meargă, la Dreptul Judecător... Edomul de nu se întoarce, de DOMNUL fi-va nimicit Așijdera cu Sionul, ca să fie
DE LA IOV LA MALEAHI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371785_a_373114]
-
Acasă > Cultural > Spiritual > IOAN EVCRATA - LIVADĂ DUHOVNICEASCA (48) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL 146 VEDENIA LUI EVLOGHIE, PATRIARHUL ALEXANDRIEI Pe când eram în Ennat, în chinovia Tugara, ne-a povestit avva Mină, starețul chinoviei, despre cel intru sfinți Evloghie al Alexandriei, următoarele: Într-o noapte, în timp ce-și făcea canonul îndeosebi în paraclisul episcopiei, vede
LIVADA DUHOVNICEASCA (48) de ION UNTARU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372288_a_373617]
-
s-a arătat celui ce se ruga și i-a spus: ,, Am citit și am indreaptat”. După ce papă Leon a luat scrisoarea din mormântul sfanțului apostol Petru, a deschis-o și a găsit-o indreaptata de mână apostolului. CAPITOLUL 148 VEDENIA LUI TEODOR EPISCOPUL DARNEI DESPRE ACELAȘI PREA FERICIT LEON Teodor , prea cuviosul episcop al cetății Darnei din Libia, ne povestea acestea: Când eram în sinchel, al celui intru sfinți patriarhul Evloghie, văd în vis pe un barbat plin de cuviință
LIVADA DUHOVNICEASCA (48) de ION UNTARU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372288_a_373617]
-
acea scrisoare și ați închis gurile ereticilor. Cunoaște frate, că nu numai pe mine m-a bucurat dumnezeiasca voastră osteneală, ci și pe Petru, verhovnicul apostolilor și înainte de toate, pe însuși Adevărul propovăduit de noi, care este Hristos, Dumnezeul nostru. Vedenia acesta nu am avut-o numai o dată, ci am văzut-o de trei ori. Încredințat de a treia vedenie, am povestit-o celui intru sfinți patriarhul Evloghie. Cand a auzit a lăcrimat și a întins mâinile sale la cer și
LIVADA DUHOVNICEASCA (48) de ION UNTARU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372288_a_373617]
-
osteneală, ci și pe Petru, verhovnicul apostolilor și înainte de toate, pe însuși Adevărul propovăduit de noi, care este Hristos, Dumnezeul nostru. Vedenia acesta nu am avut-o numai o dată, ci am văzut-o de trei ori. Încredințat de a treia vedenie, am povestit-o celui intru sfinți patriarhul Evloghie. Cand a auzit a lăcrimat și a întins mâinile sale la cer și a mulțumit lui Dumnezeu, zicând: - Multumescu-ti Ție, Stăpâne Hristoase, Dumnezeul nostru, că deși sunt nevrednic m-ai făcut propovăduitor
LIVADA DUHOVNICEASCA (48) de ION UNTARU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372288_a_373617]
-
mai apoi cuvinte de laudă care sunt adevărate capodopere teologice, după nenumărate descoperiri ale ei în lumina dumnezeiască. Mai târziu, la Sfântul Munte, ca ascet, rugându-se Maicii Domnului în neîncetatele lui rugăciuni, în repetate rânduri a văzut-o în vedenie și, prin mijlocirea ei, a primit darul teologiei. Și Sfântul Nicodim Aghioritul, cel care a adunat textele Părinților filocalici în colecția „Filocalia“, în limba greacă, la anul 1782, era cuprins de o adâncă iubire duhovnicească pentru Maica Domnului. Deci, sfinții
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINŢE DESPRE MAICA DOMNULUI, ÎNTR-UN DIALOG CU PĂRINTELE ARHIM. CLEMENT HARALAM – MARELE ECLESIARH AL CATEDRALEI PATRIARHALE DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 203 [Corola-blog/BlogPost/371087_a_372416]
-
cerești O rază mă-nșoțește, mă mângâie mereu. Zâmbete încremenite în colțul meu de dor Dau glas clipelor mute, dumnezeiesc de blânde, M-ascund în lacrimi calde, timide, mă înfior Casa cu prag de vise cu dragoste-mi pătrunde În dulci vedenii strânse-ntr-o oază de lumină ! Cu pașii osteniți mă-ndrept spre clipe-astrale Când mă răsfață, tainic, o pace ce-i străină De zbucium, de neliniști, de temeri abisale. Casa cu prag de vise, mirifică grădină... IZVORUL... Undeva, la poalele
PARFUM ŞI CULOARE... DIN SUFLET DE FLOARE (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345752_a_347081]
-
înălțat dar a rămas și-n noi ca tăinuire, umblă fără umbră alungat într-o perpetuă peregrinare, în teascurile lumii aruncat- alteori, cu lanțuri legat zăbala până-n sânge spintecă neînduplecată, ochiul, nu gura, să pot spune: -veți pricepe oare că vedeniile nu pot fi furate și destinul nu poate fi ucis? Tatăăă ... ! Vei auzi ... Vei auzi strigăt Ca un urlet planetar, Deodată țâșnit Când Iisus asemeni nouă Nu va mai putea răbda! Și va striga: Tatăăă ... ! Mi-am așezat ramuri De
DE SFINTELE FLORII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347807_a_349136]
-
plutea în jur. Când să se retragă atenția îi este atrasă de un fenomen neobișnuit. Mătasea broaștei se mișcă lent grupându-se în litere. Se frecă la ochi și se ciupi de lobul urechilor ca nu cumva să fie vreo vedenie. Dar nu era. Desluși pe suprafața iazului următoarele cuvinte care-l înspăimântară: „Zona duhurilor rele”. Se retrase buimăcit și nimeri între îngemănarea a doi stejari seculari. Era să zică „Pardon!” dar zâmbi de propria-i prostie. „Când strângi în brațe
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
plutea în jur. Când să se retragă atenția îi este atrasă de un fenomen neobișnuit. Mătasea broaștei se mișcă lent grupându-se în litere. Se frecă la ochi și se ciupi de lobul urechilor ca nu cumva să fie vreo vedenie. Dar nu era. Desluși pe suprafața iazului următoarele cuvinte care-l înspăimântară: „Zona duhurilor rele”. Se retrase buimăcit și nimeri între îngemănarea a doi stejari seculari. Era să zică „Pardon!” dar zâmbi de propria-i prostie. „Când strângi în brațe
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
zâmbește și îngână ceva neînțeles. Cei doi cad în genunchi și-l privesc uimiți. MOȘUL:(în șoaptă) Fă muiere, tu vezi ce văd eu? BABA: (înspăimântată, tot în șoaptă) Dar tu vezi ce văd eu? MOȘUL: Dacă amândoi avem aceeași vedenie, înseamnă că nu e vedenie... BABA: Parcă ar fi un copilaș... MOȘUL: Ce putere Divină ne ploconi cu așa frumusețe? BABA: De, bărbate! L-o fi scăpat vreo zână din povești când a trecut pe deasupra bordeiului nostru. Bătrânul se ridică
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
Cei doi cad în genunchi și-l privesc uimiți. MOȘUL:(în șoaptă) Fă muiere, tu vezi ce văd eu? BABA: (înspăimântată, tot în șoaptă) Dar tu vezi ce văd eu? MOȘUL: Dacă amândoi avem aceeași vedenie, înseamnă că nu e vedenie... BABA: Parcă ar fi un copilaș... MOȘUL: Ce putere Divină ne ploconi cu așa frumusețe? BABA: De, bărbate! L-o fi scăpat vreo zână din povești când a trecut pe deasupra bordeiului nostru. Bătrânul se ridică greoi, ținându-se cu mâna
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
de stradă / dar au ajuns cu toții în rai / Cu cît lipsesc mai mulți oameni / cu atît sufletul lui acoperă totul / și începe să împrăștie / un miros de mosc și lămîie / Duhul acesta micșorează / cruzimea ceasului / cu mecanism demodat / atent la vedeniile din somn / pînă trec podul” (“Curgere”) Iată că am citat întreaga poezie care mi-a adus aminte de “La chanson d’un dadaïste / qui avait dada o cœur / fatiguait trop son moteur / qui avait dada o cœur. “, dar aceste patru
POEME CU CEASURI SI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348877_a_350206]
-
viitorul ce nu l-am apucat, „Poemele lui Byron”, din care ai recitat nepoatei, „au o miscare neîntâlnită până atunci în vreo literatura, ca-n Mazeppa sau în descrierea pregătirii luptei de la Waterloo. Misterul îi stă la îndemână oricând, si vedenia din Mireasă de la Abydos arată ce vrăjitor era el în lumile supranaturalului”. - Da. maestre, aveți dreptate! Byron și poezia lui au o fluenta de torent al versului cum spunea, undeva, Ț. S. Eliot. - Nu l-am cunoscut. Doar acum ne
EVADARE DIN ZID de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348970_a_350299]
-
bucurie fiind însoțit de îngerii cei buni; în acest timp sufletul plin de vicii, pasiuni, păcate și patimi, este condus de diavoli în iad, unde va suferi veșnic." (Sfântul Teodor Studitul). Sfântul Grigorie, ucenicul Sfântului Vasile, o întreabă într-o vedenie pe Sfânta Teodora asupra împrejurărilor ce au însoțit moartea sa și a ucenicilor săi. "Cum pot să-ți spun, zise ea, despre suferință fizică și simțământul de apăsare a celor ce mor? Starea sufletului în timpul despărțirii sale de trup este
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
unele cu niște upgradări de ultimă oră, absolut surprinzătoare. Într-o zi le vom recupera! Hai, sictir, din ochii mei! Costel se uită de jur împrejur și pentru că nu văzu nici un fel de ochi își spuse că e stresat, are vedenii și, în consecință, ca să scape de ele, bău direct din bidon. Mda, imediat îi veni o idee fenomenală! Luă bidonul în brațe și se duse direct la cârciumă. Așa cum se aștepta, acolo era deja plin de oameni care dezbăteau planurile
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]