604 matches
-
va mânca, dacă va avea de unde. Dar planta, mei, bob, mazăre... s’a adăugat, prin tot atâtea cereri majorate către mediu, la aceeași sărăcire, degradare. Și, ca să nu părăsesc drumul Început deunăzi, ajung iarăși, adăugându-l și pe el, la veneticul porumb; la soiurile, cultivarurile selecționate din vechime, atâta câtă e În privința lui, aproape uitate de când cu dublul hibrid: Hângănesc, Cincantin, Scorumnic, Bănățean... Nu e vorba de hibrizi, ci doar de varietăți, implicit de calități ce se mențin generații de-a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
redutabile, săpându-și singură groapa. E drept că și „colocatarul“ de podgorie, nucul, face la fel, dar are grijă să-și neutralizeze efectul prin oxidantul iod așa că, de la o vreme, mai precis latitudine, Își continuă singur drumul spre nord... Chiar venetică, vița a dat singura băutură tradițională, vinul. À propos: nu creștinii l’au introdus chiar În cult; el, vinul, era demult Înainte sângele lui Mithra... Și tot așa, cu excepția grâului tutelat de Triptolemos, vița e singura plantă care a creat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o picătură de vin, așa Încât Îmi amintesc de ofensa adusă de Burebista, deși Îl Înțeleg prea bine: prin munții din jurul Sarmizegetusei, vița doar pârguia, iar bieții daci se țineau cu mâinile de burtă din pricina acrei poșirci. Mai bine Încă mai veneticul prun, care abia sosea, dar se cocea... și cred că’s astfel mai pe placul amicului Cristi... Doar că vreau să-i amintesc un amănunt: În țuică nu va găsi ce află În vin, anume o apă cu totul deosebită
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Respectând astfel un ritm natural, vechi de când lumea - mea. Dar l’am și agresat, prin noile plante de cultură astfel Încât, odată cu via sunt obligat să culeg și păpușoiul, plantă de pripas, „grâu turcesc“, și odată cu secerișul trebuie să prășesc același venetic păpușoi. Culmea e că asta mi-a intrat În sânge precum, În doar un secol, venetica mușcată În folclor... Asta se cheamă entropizare, omogenizare, ceva care roade vechea distincție dintre popoare sau comunități, adică diversitatea, negentropia. Revin la firul povestirii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nici Voiculescu / Alecsandri sau Eminescu / La el în casă nu găsești / Măcar ziare românești / Și vreo revistă de-a citit / E c-a primit-o... gratuit." Încheierea este de-a dreptul patetică: "Vei fi, chiar de-ai ajuns bogat / Un venetic înstrăinat / Străin în țara ta străină / Copac fără de rădăcină". Trist, dar... cam așa-i. N -a întârziat niciodată o secundă; îți puteai potrivi ceasul după intrarea profesorului Simenschy în amfiteatru. Am avut norocul să-i fiu student. Abia se întorsese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
meu Așa cum le pot spune și lor Aici ți-ai construit un cuib In care stai la căldurică Nu te-ndura să-l părăsești Vin alte păsări și ți-l strică. Nu mai plecați în lumea mare Acolo ești un venetic. Ce tineri și frumoși sunteți Cu ură toți vă vor privi. Aș vrea să fiu și eu ca voi Și n-ai să poți să zici nimic Nu pot întoarce roata vieții Nu pot da timpul înapoi. Prea multe jertfe
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
lăsând acasă femei și copii, în cea mai mare mizerie și disperare". Și preotul Dimitrie Furtună, din satul Clit-Arbore, scrie aceluiași forum provincial: "e un păcat strigător la cer că poporul duce lipsă de bucate și e lăsat pradă unor venetici, care au sosit aici, venind cine știe de unde, spre a stoarce măduva din bieții țărani". Astfel de memorii, cu un conținut similar, trimit și locuitorii din Sadova, Solca, Voroneț și numeroase alte localități, unde terenurile Fondului Bisericesc au încăput pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
realizat de B.P. Hașdeu, Studii asupra iudaismului. Industria națională, industria străină, industria evreiască față cu principiul concurenței (1866)"590 sau cel al lui D.P. Marțian 591 care aduceau numeroase "argumente" împotriva emancipării politice a evreilor, numiți zarafi, lipitori și precupeți, venetici neproductivi, corupți etc. Toate acestea erau doar câteva expresii din paleta larg folosită la adresa reprezentaților unei etniii de la care statul român pretindea fidelitate 592. Privite în ansamblu, toate aceste decizii administrative și politice, împreună cu luările de poziție amintite contribuiau, în
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
evreilor din România 1866-1918. De la excludere la emancipare, București, Editura Hasefer, 1996. I.C. Brătianu, Acte și Cuvântări, publicate de George Marinescu, București, Editura Cartea Românească, 1936. I.C. Brătianu, Viața și faptele sale (1821-1891), f. l., Imprimeriile Independența, f. a. Ioncioaia, Florea, "Veneticul, păgânul și apostatul. Reprezentarea străinului în Principatele Române (secolele XVIII-XIX)", în Identitate, alteritate în spațiul cultural românesc, volum îngrijit de Al. Zub, Iași, Editura Universității "Al. I. Cuza". Ionescu, Virgil, Mihail Kogălniceanu. Contribuții la cunoașterea vieții, activității și concepțiilor sale
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
care se făcea o incursiune în istoria românilor pentru a demonstra că evreii avuseseră diferite libertăți încă din perioada anterioară anului 1848. Vezi J.B. Brociner, Chestiunea israeliților români, Partea I, până la 1848, București, Tipografia Horia Carp, 1910. 548 Florea Ioncioaia, "Veneticul, păgânul și apostatul. Reprezentarea străinului în Principatele Române( secolele XVIII-XIX)", în Identitate, alteritate în spațiul cultural românesc, volum îngrijit de Al. Zub, Iași, editura Universității Al. I. Cuza, p.168. 549 Baronul Kreuchely era cel care relata despre acest incident
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
I. Xeofonte 476. Unteanu Gheorghe Gheorghe 477. Unteanu I. Natalia 478. Varachiu Ioan Vladimir 479. Vasilescu Ștefan Mircea 480. Vasilescu Gheorghe Nicolae 481. Vasiliu Vasile Vasile 482. Vasiliu Ioan Dumitru 483. Velică N. Alexandru Alexandru 484. Velicu Constantin Mircea 485. Venetic M. Ion 486. Vieru Ion Constantin 487. Vâlcu Ion Neculai 488. Vlad Nicolae Mircea 489. Voinescu I. Romulus 490. Warodin D. Vasile Victor Wilson 491. Zahariuc Gheorghe Victor 492. Zamfir Gheorghe Nicolae 493. Zgripcea Nicolae Nicolae 494. Zotter Toma Cornelius
DECRET Nr. 235 din 25 noiembrie 1994 privind conferirea medaliei "Crucea comemorativa a celui de-al doilea război mondial, 1941 - 1945". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110800_a_112129]
-
Franța, la TVR. De ce nu vine Emil Cioran, ales în Franța ca membru al Academiei, să fie în frunte la noi, căci a scris că tare ar dori să vadă meleagurile natale de la Rășinari (...). Numai când vor veni toți acești „venetici” ce au fugit de prigoana comunistă să-și salveze viața și au creat o cultură românească în Europa exilată; luptând alături de oamenii de cultură din țară, va fi unire între toți românii pentru salvarea neamului, dând poporului model de solidaritate
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
în vremea răscoalei de la Bobâlna din 1437, se încheie o înțelegere, o alianță între unguri, sași și secui, numită „Unio trium nationum”, unirea celor trei națiuni, intrată în istorie cu numele de „Masa cu trei picioare”, îndreptată împotriva românilor, declarați venetici, toleranți și lipsiți de „națio” (de nobilime, dar și de origine nobilă!). După acea țară, în care românii erau slugi, lipsiți de cele mai elementare drepturi, plânge Marko Bela. Nu se mai știe și nu se mai vorbește despre suferințele
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pe dânșii, sărmanii băieți! Cum i-a mâncat râia prin străini, mititeii!” (I. Creangă), „Și ce să vezi? Unde nu se ie hapsâna de nevastă a lui Vasile Aniței cu cociorva aprinsă după noi...” (I. Creangă) • interjecții: „Măi! al dracului venetic și ceapcân de popă, zicem noi, după ce ne adunăm toți la un loc înghețați de frig și spărieți!” (I. Creangă) • flexiune; verbul-predicat se situează la conjunctiv: „Să mai pui altădată temei pe vorbele oamenilor!” (I. Creangă) • topică; termenii care concentrează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subiectului inclus; • de dublă dependență, caracterizând analitic - ca un complement predicativ - sfera semantică a subiectului inclus, în circumstanța desfășurării acțiunii verbale. Această poziție sintactică face compatibilă prezența acestor pronume cu situarea verbului predicat la orice persoană gramaticală: „- Măi! al dracului venetic și ceapcân de popă, zicem noi, după ce ne adunăm toți la un loc, înghețați de frig și spărieți.” (I. Creangă), „În sfârșit, vă aduceți toți aminte, adăugă adresându-se de-a dreptul sălii...” (M. Eliade) Întrebuințat adjectival, pronumele toți transmite
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și administrației locale, cu prilejul acordării unor distincții pentru merite și activități deosebite, de care s-au bucurat deja unii dintre elevii și discipolii mei. Dar voi continua să am încredere în posteritate, care va ști să aprecieze strădania unui venetic de pe malurile Sabarului ce... și-a găsit Bacăul. Din păcate, nu sunteți singurul în această situație, așa că să lăsăm posteritatea să ne judece. Întorcându-ne însă în timp, de când datează preocuparea dumneavostră pentru literatură? Am avut șansa ca să fiu singurul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și hain? El capu-și clatină, oftează: - De vin, copilul meu, de vin. Când eram vodă la Moldova Hălăduiam pe la Cotnari. Vierii toți îmi știau slova Ș-aveam și grivne-n buzunar. Pe vinul greu ca untdelemnul Am dat mulți galbeni venetici; Aici lipsește tot îndemnul. în lume mult, nimic aici. La voi în lumea ceealaltă, Fiind cu milă și dirept, M-a pus cu sfinții laolaltă Și-n rai mă duseră de-a drept. Dar cum mai pune Sfântul Petre La
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Feteasca” de Cotnar. Tu uiți când torni așa-neștire Cotnar burtosului șprițar Că numai omului subțire îi place „Grasa de Cotnar”. Bătrânului Cotnar nu-i sapă tronul Vreun prinț de viță nobilă ca el, Vreun Cabernet, Pinot sau Ottonel, Ci veneticul de pripas: sifonul! Când prețuiești în bani un vin Cotnar Și nu te-a fulgerat pe loc blestemul, Poți pune fără grijă la cântar Tabloul, simfonia și poemul. Bătrânul încărcat de ani Visa, uitându-se n pahar Că s-a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
realizat de B.P. Hașdeu, Studii asupra iudaismului. Industria națională, industria străină, industria evreiască față cu principiul concurenței (1866)"590 sau cel al lui D.P. Marțian 591 care aduceau numeroase "argumente" împotriva emancipării politice a evreilor, numiți zarafi, lipitori și precupeți, venetici neproductivi, corupți etc. Toate acestea erau doar câteva expresii din paleta larg folosită la adresa reprezentaților unei etniii de la care statul român pretindea fidelitate 592. Privite în ansamblu, toate aceste decizii administrative și politice, împreună cu luările de poziție amintite contribuiau, în
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
evreilor din România 1866-1918. De la excludere la emancipare, București, Editura Hasefer, 1996. I.C. Brătianu, Acte și Cuvântări, publicate de George Marinescu, București, Editura Cartea Românească, 1936. I.C. Brătianu, Viața și faptele sale (1821-1891), f. l., Imprimeriile Independența, f. a. Ioncioaia, Florea, "Veneticul, păgânul și apostatul. Reprezentarea străinului în Principatele Române (secolele XVIII-XIX)", în Identitate, alteritate în spațiul cultural românesc, volum îngrijit de Al. Zub, Iași, Editura Universității "Al. I. Cuza". Ionescu, Virgil, Mihail Kogălniceanu. Contribuții la cunoașterea vieții, activității și concepțiilor sale
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
care se făcea o incursiune în istoria românilor pentru a demonstra că evreii avuseseră diferite libertăți încă din perioada anterioară anului 1848. Vezi J.B. Brociner, Chestiunea israeliților români, Partea I, până la 1848, București, Tipografia Horia Carp, 1910. 548 Florea Ioncioaia, "Veneticul, păgânul și apostatul. Reprezentarea străinului în Principatele Române( secolele XVIII-XIX)", în Identitate, alteritate în spațiul cultural românesc, volum îngrijit de Al. Zub, Iași, editura Universității Al. I. Cuza, p.168. 549 Baronul Kreuchely era cel care relata despre acest incident
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
emoții și fără procese de conștiință, așa precum locuiesc acum zecile de mii de ucraineni, sosiți aici din diverse zone ale Ucrainei, care se simt bine mersi, foarte confortabil. Au și mult curaj, chiar. Or, în timpul Maidanului kievean, mai mult veneticii decât băștinașii au asaltat fostul Palat al Justiției din Cernăuți, unde, acum, se află Administrația Regională de stat și Consiliul regional și, spărgând ușa de stejar, care avea peste 110 ani, i-au făcut pe foștii demnitari să dea bir
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
a conștientiza darul pe care-l primesc. Noi cei care ne naștem într-o anumită tradiție religioasă adesea nu-i percepem frumusețea. Aidoma țăranului care trăiește într-un peisaj încântător, dar pe care nu-l vede... Trebuie să vină orășeanul, "veneticul", ca să descopere frumusețea peisajului respectiv. Da, e un apanaj al convertitului, îl găsim și în zilele noastre, spre exemplu, la Maica Ecaterina (Monica Fermo): tot o evreică venită la creștinism. A.S.: Jurnalul se deschide cu acel citat din Evanghelia după
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
au crescut, au muncit și au visat cu această comunitate și pentru care au dat ce-a fost mai bun din ei. Viețile lor s au împletit cu ale celor din partea locului așa de frumos, că nimeni nu-i considera venetici. Doar unii cercetători au hotărât că locul acestora nu este în cărțile lor, numai și pentru simplul motiv că nu s-au născut aici. Desigur, locul nașterii este foarte important pentru viața unui om; după cum importanți sunt și părinții pe
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
eram deja la Iași. A scris două cărți despre Frasin, adevărate studii ale naturii și ale comunității, de aceea lumea ar trebui să-i fie recunoscătoare; cu toate acestea îl văd trist și retras în cochilie, pentru că unii îl consideră venetic. Nu-i frumos, oameni buni! Luați aminte și mulțumiți acestui „venetic” nu numai pentru că v-a învățat copiii, dar și pentru că, prin cărțile sale, v-a scos dintr-un anonimat generalizat. Bravo, frăsineanule! Ionică Brădățan - învățător la Frasin, director la
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]