3,744 matches
-
Presiunea telediastolică este dată de volumul telediastolic și de complianța ventriculului relaxat (capacitatea cavității de a se umple cu sânge fără creșteri mari presionale). Presiunea telediastolică poate crește sub acțiunea unor factori ce determină scăderea complianței ventriculare, ca în distensia ventriculară excesivă, hipertrofie sau pericardită. O modalitate adecvată de evaluare a contractilității miocardului in vivo este reprezentată de curba derivată a presiunii ventriculare (). Gradul de umplere ventriculară (volum telediastolic, presarcină) determină lungimea efectivă a fibrelor musculare și deci forța activă ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mari presionale). Presiunea telediastolică poate crește sub acțiunea unor factori ce determină scăderea complianței ventriculare, ca în distensia ventriculară excesivă, hipertrofie sau pericardită. O modalitate adecvată de evaluare a contractilității miocardului in vivo este reprezentată de curba derivată a presiunii ventriculare (). Gradul de umplere ventriculară (volum telediastolic, presarcină) determină lungimea efectivă a fibrelor musculare și deci forța activă ce poate fi dezvoltată, în conformitate cu relația lungime-forță, care în cazul unei cavități poate fi descrisă de diagrama presiune-volum (fig. 41). Această dependență a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
poate crește sub acțiunea unor factori ce determină scăderea complianței ventriculare, ca în distensia ventriculară excesivă, hipertrofie sau pericardită. O modalitate adecvată de evaluare a contractilității miocardului in vivo este reprezentată de curba derivată a presiunii ventriculare (). Gradul de umplere ventriculară (volum telediastolic, presarcină) determină lungimea efectivă a fibrelor musculare și deci forța activă ce poate fi dezvoltată, în conformitate cu relația lungime-forță, care în cazul unei cavități poate fi descrisă de diagrama presiune-volum (fig. 41). Această dependență a forței de contracție a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pe sistola izovolumică la care se pot deschide sigmoidele) și respectiv a contractilității (efect inotrop pozitiv, adică o curbă amplificată a presiunii maxime izovolumice). Determinarea presiunii telediastolice la om poate fi utilă în cadrul explorării insuficienței cardiace. 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac și factorii săi determinanți (volumul sistolic și frecvența) Ventriculul stâng expulzează în aortă 70-90 ml de sânge cu fiecare sistolă (volum-bătaie, volum sistolic, debit sistolic, 65% din volumul ventricular telediastolic). Acest volum înmulțit cu frecvența cardiacă reprezintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în cadrul explorării insuficienței cardiace. 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac și factorii săi determinanți (volumul sistolic și frecvența) Ventriculul stâng expulzează în aortă 70-90 ml de sânge cu fiecare sistolă (volum-bătaie, volum sistolic, debit sistolic, 65% din volumul ventricular telediastolic). Acest volum înmulțit cu frecvența cardiacă reprezintă debitul cardiac (~5,5 l/min). Debitul cardiac poate fi evaluat ca raport între consumul de oxigen al organismului și diferența arterio-venoasă a concentrației de oxigen (pornind de la principiul lui Fick) sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și 150 bătăi pe minut, iar în condiții de stimulare simpatică maximul de debit se înregistrează la frecvențe de 120170/min. In ambele cazuri debitul cardiac înregistrează o scădere la frecvențe mai mari, deoarece scurtarea diastolei ajunge să afecteze umplerea ventriculară, cu scăderea consecutivă a debitului sistolic. In cazul stimulării simpatice intervalul de frecvență la care debitul este maxim se găsește la frecvențe ceva mai mari decât în caz de stimulare electrică artificială datorită efectului inotrop pozitiv și a scurtării mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cu o viteză de cca. 5 m/s (3 5 m/s în aortă, 7 10 m/s în arterele mari și 15 35 m/s în arteriole), spre deosebire de variația de flux sanguin arterial, care are loc tot datorită ejecției ventriculare ritmice, dar se propagă în masa sanguină, cu o viteza de 0,5 m/s. Zgomotele Korotkof sunt produse la trecerea sângelui prin segmentul arterial comprimat cu manșeta pneumatică. In cazul metodei ascultatorii presiunea arterială maximă (sistolică) corespunde primelor zgomote
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
arteriale medii, de aproximativ ()/3; indicele oscilometric (Pachon) este numărul de diviziuni corespunzător acestor oscilații maxime. Pulsul arterial este de fapt pulsul presiunii arteriale, poate fi detectat prin palpare și permite determinarea non-instrumentală a frecvenței cardiace (de fapt frecvența sistolelor ventriculare eficace). Dacă la locul de palpare a pulsului se aplică un traductor piezoelectric conectat la un sistem de înregistrare, se obține sfigmograma (fig. 43), cu aspect similar tensiogramei; oscilațiile acesteia corespund temporal aproape perfect celor presionale, fiind determinate de propagarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
arterială este condiționată de factori cardiaci (debitul cardiac), vasculari (rezistență periferică, distensibilitate) și sanguini (volemie, vâscozitate). Așa cum am văzut anterior, debitul cardiac este la rândul lui condiționat de frecvența cardiacă și debitul sistolic, iar acesta depinde de forța de contracție ventriculară, adică de contractilitatea miocardică, presarcină (volum telediastolic) și postsarcină (rezistența periferică). 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale Prin mecanisme nervoase reflexe este asigurată ajustarea rapidă a factorilor ce influențează presiunea arterială, adică debitul cardiac, determinat de frecvența și forța
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
telediastolic) și postsarcină (rezistența periferică). 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale Prin mecanisme nervoase reflexe este asigurată ajustarea rapidă a factorilor ce influențează presiunea arterială, adică debitul cardiac, determinat de frecvența și forța contracțiilor (inclusiv o mai bună umplere ventriculară prin redistribuirea volumului pe sectoare, adică mobilizarea sângelui din diversele rezervoare) și respectiv rezistența periferică (inclusiv redistribuții majore de debit). Rapiditatea acestor mecanisme este evidentă în următorul exemplu: presiunea arterială normală poate fi restabilită de la jumătatea sa în 5 15
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
scheletic sunt legate de activitatea musculară și sunt prezentate cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul fizic. 14.5.1. Circulația coronară Cele două artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre sinusul coronar și venele cardiace anterioare, iar din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre sinusul coronar și venele cardiace anterioare, iar din restul miocardului direct în cavitățile cardiace, prin sistemul venos profund (vasele arteriosinusoidale și arterioluminale) și venele thebesiene. Anastomozele arteriolare sunt rare și cu diametru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sub 40 μm, dar numărul și dimensiunile lor cresc în cardiopatia ischemică. Datorită presiunii extravasculare mari în sistolă perfuzia zonei subendocardice a ventriculului stâng se realizează numai în diastolă; poate fi afectată de scurtarea diastolei în tahicardie sau de presiunea ventriculară crescută în stenoza aortică (în condiții de nevoie crescută de oxigen). Debitul coronar total (metoda diferenței arteriovenoase de N2O; Kety) este ~250 ml/min, reprezentând ~5% din debitul cardiac. Distribuția regională a fluxului sanguin poate fi monitorizată prin captarea miocardică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
circulației venele nu reprezintă doar simple căi de întoarcere. Având o complianță mare, sectorul venos realizează o stocare și furnizare de sânge variabilă, returul venos influențând debitul cardiac (fig. 47). Legea inimii descrie reglarea intrinsecă, heterometrică, a forței de contracție ventriculare de către presarcină (volumul telediastolic), ce depinde la rândul său de întoarcerea venoasă. Circulația venoasă face parte din sistemul de joasă presiune, alături de circulația capilară, circulația pulmonară și circulația limfatică. In sectorul venos calibrul vascular crește progresiv dinspre periferie spre cord
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
traductor piezoelectric). In cursul ciclului cardiac apar trei deflexiuni pozitive (a, c, v) și două negative (x, y), care corespund modificărilor de presiune în atriul drept determinate de următoarele: a sistola atrială, c bombarea planșeului AV spre atriu în sistola ventriculară isovolumică, x coborârea imediată a planșeului atrioventricular în timpul ejecției, v restabilirea poziției inițiale a planșeului în diastola ventriculară izovolumică, în paralel cu acumularea sanguină atrială prin retur venos, y evacuarea rapidă a atriului în ventricul la începutul umplerii ventriculare. Diverse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
care corespund modificărilor de presiune în atriul drept determinate de următoarele: a sistola atrială, c bombarea planșeului AV spre atriu în sistola ventriculară isovolumică, x coborârea imediată a planșeului atrioventricular în timpul ejecției, v restabilirea poziției inițiale a planșeului în diastola ventriculară izovolumică, în paralel cu acumularea sanguină atrială prin retur venos, y evacuarea rapidă a atriului în ventricul la începutul umplerii ventriculare. Diverse condiții patologice sunt însoțite de modificări ale jugulogramei. In fibrilația atrială dispare unda a datorită absenței unei sistole
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sistola ventriculară isovolumică, x coborârea imediată a planșeului atrioventricular în timpul ejecției, v restabilirea poziției inițiale a planșeului în diastola ventriculară izovolumică, în paralel cu acumularea sanguină atrială prin retur venos, y evacuarea rapidă a atriului în ventricul la începutul umplerii ventriculare. Diverse condiții patologice sunt însoțite de modificări ale jugulogramei. In fibrilația atrială dispare unda a datorită absenței unei sistole atriale eficace. In insuficiența tricuspidiană unda a pare mai redusă, iar depresiunea x este redusă, dispare sau este înlocuită de unda
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
unda a pare mai redusă, iar depresiunea x este redusă, dispare sau este înlocuită de unda pozitivă R (de regurgitare), unda v fiind mai amplă; undele c, R, v se pot contopi într-o amplă undă pozitivă sincronă cu sistola ventriculară, iar depresiunea y este mai profundă decât în mod normal. In stenoza tricuspidiană unda a este mai amplă, unda c este mai scurtă, iar depresiunea y diminuă pâna la dispariție. In pericardita constrictivă unda a este mai amplă iar depresiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
respiratorii, contracția mușchilor membrelor. Activitatea de pompă a inimii este factorul determinant major. Intoarcerea venoasă este rezultatul diferenței de presiune dintre capilare și atriul de destinație, curgerea sângelui în vene spre cord fiind deci în ultimă instanță determinată de pompa ventriculară din circuitul respectiv (ventriculul stâng pompează sângele prin arterele, capilarele și venele din circulația sistemică, până în atriul drept). Astfel, sistola ventriculului stâng determină un gradient presional (capilare arteriale 30-45 mm Hg, capilare venoase 10-15 mm Hg, vene 5-7 mm Hg
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
gradientul presional. Presiunea hidrostatică favorizează circulația venoasă deasupra nivelului cordului și are efect invers pentru zonele inferioare. Refluxul sângelui spre capilare este prevenit de valve. Gradul general de umplere a patului vascular (volemia) și întoarcerea venoasă determină gradul de umplere ventriculară și astfel debitul sistolic (legea Frank-Starling). Complianța mare a venelor permite acumularea sângelui în acest sector (normal 60-70 % din volemie) fără mari creșteri de presiune. Rezistența la curgere în sectorul venos este mult mai mică decât în cel arterial, dar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
70 12.3.1. Automatismul 70 12.3.2. Excitabilitatea 72 12.3.3. Conductiblitatea 74 12.3.4. Principiile electrocardiografiei 75 12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac 80 12.4.1. Contractilitatea 80 12.4.2. Pompa ventriculară: ciclul cardiac 82 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac 88 12.5. Controlul nervos al activității miocardului 90 13. Circulația în arterele mari și controlul presiunii arteriale 91 13.1. Caractere și factori determinanți ai presiunii arteriale 91
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
2. Excitabilitatea 72 12.3.3. Conductiblitatea 74 12.3.4. Principiile electrocardiografiei 75 12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac 80 12.4.1. Contractilitatea 80 12.4.2. Pompa ventriculară: ciclul cardiac 82 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac 88 12.5. Controlul nervos al activității miocardului 90 13. Circulația în arterele mari și controlul presiunii arteriale 91 13.1. Caractere și factori determinanți ai presiunii arteriale 91 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale 94
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sângele este oxigenat în plămâni, iar circulația pulmonară (ventricul drept plămâni atriu stâng) este conectată în serie cu cea sistemică (ventricul stâng țesuturi atriu drept) la nivelul valvelor atrioventriculare (fig. 28). Fiecare din cele două circuite circulatorii are propria pompă ventriculară (tab. 4), iar atriile sunt camere de admisie ce se contractă pentru a adăuga un volum suplimentar de sânge la umplerea ventriculară pasivă. Legile fizice care guvernează curgerea sângelui sunt prezentate mai jos. Pe scurt, în aortă și arterele mari
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
țesuturi atriu drept) la nivelul valvelor atrioventriculare (fig. 28). Fiecare din cele două circuite circulatorii are propria pompă ventriculară (tab. 4), iar atriile sunt camere de admisie ce se contractă pentru a adăuga un volum suplimentar de sânge la umplerea ventriculară pasivă. Legile fizice care guvernează curgerea sângelui sunt prezentate mai jos. Pe scurt, în aortă și arterele mari sângele curge rapid, sub presiune mare și oscilantă, iar în capilare curge lent, sub presiune joasă și ne-oscilantă. In vene presiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sistemic și pulmonar, este deservit de propria pompă, adică ventriculul stâng, respectiv ventriculul drept. Fiecare din atrii funcționează ca o cameră de admisie pentru ventriculul corespunzător, iar unidirecționalitatea curgerii este asigurată de sistemul valvular. Sistola atrială o precede pe cea ventriculară, fiind astfel realizată o mai bună umplere cu sânge a ventriculelor. Există o terminologie clasică privind activitatea cardiacă, bazată pe așa-numitele funcții ale miocardului (care se referă de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă (excitabilitate), cronotropă (ritmicitate), dromotropă (conductibilitate), inotropă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]