15,959 matches
-
jocuri de cuvinte și paradoxuri logice preluate într-un filozofie subtilă a identității și alterității. Care sînt aceste jocuri/paradoxuri? Însăși metaforă titlului, hoțul, ca paradigmă semantica a actului de îndrăgostire, atît de des asociat cu sintagme în care apare verbul "a fura", sau alte verbe ale violenței și ale privării. Erotismul pentru Bruckner înseamnă supunere, în ambele sensuri ale cuvîntului, atît cel activ, ca supunere a altuia, agresare, asediu, cucerire, cît și cel pasiv prin excelență, ca supunere în fața altuia
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
logice preluate într-un filozofie subtilă a identității și alterității. Care sînt aceste jocuri/paradoxuri? Însăși metaforă titlului, hoțul, ca paradigmă semantica a actului de îndrăgostire, atît de des asociat cu sintagme în care apare verbul "a fura", sau alte verbe ale violenței și ale privării. Erotismul pentru Bruckner înseamnă supunere, în ambele sensuri ale cuvîntului, atît cel activ, ca supunere a altuia, agresare, asediu, cucerire, cît și cel pasiv prin excelență, ca supunere în fața altuia, cedare, recunoaștere a puterii și
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
dreptul vegetale, cum creșterea insesizabila a unei frunze ori cel mult extinderea "telescopica", fragilă, a unor coarne de melc. Nimic din clamoarea cosmogonica, din încrîncenarea tentației metafizice, întinse că o coardă de arc gata a plesni (proba de musculatură a verbului în primul rînd, ritual de flăcăi de la țară) a unor saizecisti, de care, cronologic, poeta e apropiată. O aspirație spre univers, sfioasa, ritualica. Pătrunsa de o taină solemnă, pe o linie oarecum rilkean-blagiană, linie părăsita de ruralii anilor ^60, care
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
sine a spiritului german, ci printr-o amestecare a obiectelor, o spargere a ordinilor", într-o "obscură și violență autoincantatie prin magia cuvintelor și a ritmurilor". Negreșit, Miron Kiropol e, din acest punct de vedere, un poet de tip latin. Verbul sau mediteranean nu se risipește visător, ci amestecă obiectele, le malaxează, ordonează resturile lor cu voluptatea sado-masochistă a unei ordini antinaturale. Nu risipirea, difuziunea delicată a eului dat îl interesează, ci restructurarea, care, deformînd și descompunînd datele realului, conferă acestui
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
inovației e mai mare și efectul mai spectaculos cînd sînt dezmembrate secvențe neseparabile în limbajul obișnuit: cînd finalul de vers segmentează forme verbale (lăsînd auxiliarul într-un vers și trimițînd participiul în următorul), cînd desparte negația sau pronumele reflexiv de verb, articolul antepus de substantivul sau etc. Exemple pentru asemenea "devieri" se găsesc din plin, cum bine se știe, la Arghezi. În volumul citat, autorul amintea și de separarea elementelor componente ale unei locuțiuni sau ale unui cuvînt compus. De fapt
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
și de viitor (...). Și-i vor acoperi și se vor nimici și vor putrezi sub frunzele nemăturate, și vor fi zdrobiți și vor fi îngrămădiți în ei înșiși, în lumea lor care nu i-a "pregătit decît pentru teribilă nepăsare (...)". Verbul care i se potrivește cel mai bine acestui român este "a medeleniza" (vezi și simpatia autoarei pentru "La Medeleni"), sigur, uzînd de tehnici moderne ale narațiunii, ce "învie" o epocă, un timp al valorilor autentice, dar și vremurile "de dupa", ale
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
se manifestă preferințe nete pentru o soluție anume. Opțiunile reflectă într-o anumită măsură diferențe de registru stilistic; așa cum arată Mioara Avram, "persoană a II-a singular reprezintă tipul tradițional și popular, iar persoană a III-a singular a unui verb reflexiv este procedeul preferat în limba literară actuala, mai ales in stiluri impersonale cum sînt cel științific și cel administrativ. Persoană a II-a sg. este evitată în dialogul cu un superior de teama confuziei cu adresarea directă la singular
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
predicatul ca purtător legitim al mișcării. Lipsa lui însă, din contră, tensionează frază. Se cunoaște anecdota, clasică, cu cei doi cărturari: care dintre ei va fi cel mai scurt în vorbire. Unul spune eo rus, mă duc la țară, sacrificînd verbul, subînțeles. Al doilea, culmea, folosește numai verbul la imperativ: i, adică du-te, - (de unde străvechiul îndemn pentru căi, hîii! căluții tații!)... Scandalos, autor al lui Ars amandi, amestecat în intrigi și în aventuri deocheate, Ovidiu va deveni prin exilul sau
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
lui însă, din contră, tensionează frază. Se cunoaște anecdota, clasică, cu cei doi cărturari: care dintre ei va fi cel mai scurt în vorbire. Unul spune eo rus, mă duc la țară, sacrificînd verbul, subînțeles. Al doilea, culmea, folosește numai verbul la imperativ: i, adică du-te, - (de unde străvechiul îndemn pentru căi, hîii! căluții tații!)... Scandalos, autor al lui Ars amandi, amestecat în intrigi și în aventuri deocheate, Ovidiu va deveni prin exilul sau cel mai modern poet al antichității. De unde
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
deosebit de rece, geroasă pe alocuri"; "rece, geroasă"); gradația ("vîntul va sufla de la slab la moderat"; "vîntul va sufla moderat cu intensificări"; "va prezenta intensificări pînă la tare"), lexicul neologistic ("precipitații mixte", "arii relativ extinse"; "arie de nebulozitate"), numărul mic de verbe, ale acțiunilor pur meteorologice ("a ploua", "a ninge", "a sufla" etc.), static-descriptive ("a prezenta", "a se încadra") sau ale transformării ("a se accentua", "a se restrînge"); frecvență mare a adverbelor ("predominant", "local", "izolat", "temporar", "trecător"); cuantificarea și modalizarea zonelor de
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
îmbelșugat", asianic, săturat de figuri de stil, menit parcă a răscumpără insatisfacția, anostul, indigentă existențiala. Un lux expresiv elocvent, la care recurge plebeul. Că și, pe de altă parte, o abila pacificare a revoltei, prefirata printre ornamente, deviată în strălucirile verbului obsedat de sine. O "bunăstare" a scriiturii calofile, atît de accentuată deseori, încît pagina constituită din materiile ostentative ale prețiozității, cu minuția unui bijutier, preia inițiativa, neezitînd a sugera, așa cum remarcă un critic, o "nebunie" esteta a cuvîntului ce se
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
care s-ar cuveni a-l ilustra publicistica. Alexandru George notează cu privire la discursul arghezian: "Cuvîntul o ia mereu înainte... poetul nu stăpînește cuvîntul, ci este stăpînit de el". Din fericire, inevitabilă platitudine a adaptării e redusă prin comportarea specifică a verbului artist. Să vedem aci o purificare sau pur și simplu o recompensă ce și-o acorda ființă celui inițial frustrat, a autorului care, impunîndu-si o ținută antiboemă, o "igienă" mondenă pedanta, dar și o strategie a afirmării conjuncturale, nu renunță
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
părțile cele mai pitorești din anunțuri, prin juxtapunerea limbajului folcloric cu cel comercial-publicitar. Competențele vrăjitoarelor sînt foarte diversificate - afaceri, pierderi, "schimba situații familiare, financiare, medicale, sentimentale, dezleagă farmece, blesteme", "îndepărtează farmece, coșmare", "pentru spor cîștig", "ajuta în dragoste și afaceri", verbele cele mai frecvente ale acțiunii magice fiind rezolva, dezleagă, prezice, vindeca, scoate, alunga, "face, desface". Ritualizarea tradițională se continuă și prin eufemism: "are anumite plante pentru anumite cazuri", "adună casă omului și mai multe". Există deja unele cercetări sociologice și
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
schizofrenii, nu?) care populează un oraș altfel normal, cu nume binecunoscut, cu o geografie bine stabilită și chiar guvernat din bine-stiuta funcție de primar. Înrudit stilistic cu Horia Gârbea și Răzvan Petrescu, Cătălin Mihuleac se înscrie în această serie cu un verb puternic, original, care propune mai în glumă, mai în serios o eliberare salvatoare de sub tirania complexelor, a mitologizărilor devastatoare și a istoriei colective.
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
anost. De multe ori, ăn plină lumină, vorbeam singur ca să realizez plastic o minune. Deși nu vedeam, aveam certitudinea că trebuia să se petreacă ceva uimitor, ca o dislocare de armonii și forțe, undeva, departe. Credeam an puterea magică a verbului. Alteori o singură silaba ămi sugera, ăntr-o intuitivă străfulgerare, existentele mele anterioare. Mai ales una, umila și simplă, o evocare cu predilecție, deoarece cu timpul am ănvătat tehnică acelor reăncarnări spirituale care mă fac de nerecunoscut celor mai aproape de mine
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
semnul unui cunoscut poet francez, să ni se ăngăduie a-l ăncheia sub semnul limbii franceze. Volumul de care ne-am ocupat aici conține și un numar de texte traduse an limba lui Victor Hugo de către Miron Kiropol, magician al verbului propriu, ca și al celui tălmăcit. Reproducem unul din ele: "Dans ce monde je constate/ îl n^y a plus de surprise/ tout m^est long. Et leș mains/ Et leș pieds/ Et leș rêves/ leș attentes. Tout. Tous leș
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
patefon hârșâit,/ cu sunete dintr-un alt veac,/ dintr-un alt material,/ dintr-un alt fel de a pune un picior ănaintea altuia,/ dintr-o altă mătase./ Doar uneori părea că tresare și cu dulceața/ la zbaterea an cerneluri/ și verbe colțoase a poeților singuratici./ Dumnezeiasca și vie ăncepea o clipă s-asculte/ la ămpletirea ideii-n sintaxe/ și se bucură/ la căderea faldurilor din punct după frază./ Părea atât de tânăra atunci,/ atât de copilă,/ ăncăt foșnetul ei mătăsos ne
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
dragoste/ mi i-ai ămpletit an par/ ăntr-o seară la Caen// atât de departe de casă" (Stăpânita). Ultimul stih trădează, desigur, fundalul de nostalgie al oribilelor inventivități. Socotindu-se "vinovată de construcția abisului" an fiecare lucru pe care-l atinge verbul, "vinovată și nătânga" pentru a fi "obosit an contemplație", Mariana Marin cultiva o poetica substanțial solitara, solitudinea fiind aici implicată că neămplinire, ca melancolie a concretului, ca amar simțământ al unei existente stigmatizate de negativ. Degradarea" e alibiul material al
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
mi-a venit ideea operei. Deci, cel care va vrea să mă citească trebuie să știe că livrez acum o primă secvență a ăaventuriloră mele cu poezia română. Lipsesc aici, sau sunt abia reprezentați nenumărați poeți, mari sau mărunți, ai verbului românesc. Verb pe care al cred printre cele mai explozive, printre cele mai pline de fast din ăntreaga poezie a oamenilor și zeilor". Fiindcă intenționează că, ăn câteva luni, să ajungă la forma finală a volumului, Miron Kiropol ai roagă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
venit ideea operei. Deci, cel care va vrea să mă citească trebuie să știe că livrez acum o primă secvență a ăaventuriloră mele cu poezia română. Lipsesc aici, sau sunt abia reprezentați nenumărați poeți, mari sau mărunți, ai verbului românesc. Verb pe care al cred printre cele mai explozive, printre cele mai pline de fast din ăntreaga poezie a oamenilor și zeilor". Fiindcă intenționează că, ăn câteva luni, să ajungă la forma finală a volumului, Miron Kiropol ai roagă pe poeții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
categorie de derivate cu sens metaforic, formate de la nume de țări sau popoare, pentru a desemna situații și evoluții politice sau economice de un anume gen, analoge cu cele din țările respective. În română, principalele derivate de acest tip sînt verbe formate cu sufixul neologic -iza: a (se) albaniza, a (se) bulgariza, a (se) libaniza etc.; tiparul derivativ se regăsește, cu schimbările de rigoare, si in alte limbi. Semantic, aceste formații diferă de cele în care este vorba de un proces
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
aluzie rămîne în atenția publică. Dicționarele generale le înregistrează de aceea, în mod firesc, cu mare prudență; după o vreme însă, în lipsa explicațiilor, identificarea analogiilor devine tot mai anevoioasa. În română există, de mai multă vreme, a (se) libaniza a verb cu corespondențe în mai multe limbi, în care persistentă pentru mai mulți ani a războiului civil din Liban a creat un punct de referință pentru analogii: de aceea, s-a vorbit inițial de "o ălibanizareă a Iugoslaviei" ("22", 32, 1991
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
a creat un punct de referință pentru analogii: de aceea, s-a vorbit inițial de "o ălibanizareă a Iugoslaviei" ("22", 32, 1991, 5). (În exemple apar, alături de verbele-bază, si derivatele lor nominale formate cu sufixul are, așa-numitele "infinitive lungi".) Verbul a libaniza are corespondențe în mai multe limbi; pentru română este indicată, de exemplu, sursa franceză - libaniser. În italiană (citez, traducînd, după ediția din 1995 a dicționarului Zingarelli), verbul libanizzare este explicat etimologic a "de la Liban, teatru de conflicte lungi
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
derivatele lor nominale formate cu sufixul are, așa-numitele "infinitive lungi".) Verbul a libaniza are corespondențe în mai multe limbi; pentru română este indicată, de exemplu, sursa franceză - libaniser. În italiană (citez, traducînd, după ediția din 1995 a dicționarului Zingarelli), verbul libanizzare este explicat etimologic a "de la Liban, teatru de conflicte lungi și distructive" și primește o definiție lungă și detaliată, cu un sens principal "a transforma un oraș, un teritoriu sau un intreg stat într-un cîmp de luptă, în
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
extensie semantica - "a face instabil un echilibru social sau o situație politică, prin manifestarea facțiunilor opuse" - și un uz figurat - "a provoca o situație de diviziune, în special ideologică, într-un sector în sine omogen: a vrea să libanizezi școală". Verbul a libaniza (absent din DEX) e înregistrat de Florica Dimitrescu, în Dicționarul de cuvinte recente, ediția a II-a, 1997 (DCR2), cu mai multe citate și cu cîteva semnalări lingvistice Un model global dar destul de clar definit pare să îl
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]