1,202 matches
-
căci proza lui conține, în subtext, îndemnuri moralizatoare. Povestirile și nuvelele, scrise într-o limbă neaoșă, anticipând uneori temele lui Liviu Rebreanu (Susana cea nebună are unele analogii cu Ion), sunt frânturi din viața sătească, cu scene de atmosferă foarte veridice. Fără a fi deplin realizate artistic, ele au cunoscut o mare circulație. Articolele de istorie literară ale lui P.-R. popularizează viața și opera unor autori care răspundeau ideilor sale despre rolul scriitorului: I. Barac, D. Țichindeal, Andrei Mureșanu, V.
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
conexiunile dintre diversele planuri ale textului, criticul demonstrează ideea „teatralizării epicului” și spulberă o serie de prejudecăți din receptarea prozatorului ardelean, cum ar fi acelea privind incongruențele de construcție, inabilitatea stilistică sau tezismul moralizator. Tot astfel, interpretul susține cu probe veridice dominanta realistă a Baltagului sadovenian, confirmată prin sabotarea logicii mitice de către logica mimesisului. Deși pare a gravita pe o altă orbită de preocupări, eseul Rimbaud (1997; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara) se dezvoltă pe un teritoriu similar celor anterioare. Utilizând
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
americani O’ Henry, Stephen Crane și John Graves, cât și Poveste cu cowboy, reprodusă din volumul Moartea din fereastră. Tot acum scrie primul său scenariu, Drum în penumbră, ecranizat în 1972 de regizorul Lucian Bratu, filmul fiind apreciat pentru prezentarea veridică a vieții omului de rând, fără cosmetizarea propagandistică impusă în epocă. Aflat în postura de scriitor de succes, unanim apreciat și situat în prim-planul vieții literare, P. petrece o parte din anii 1971-1972 la Viena, ca bursier al Premiului
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
pe care-l cuprinde cartea. Cu toate aceste stridențe tributare epocii, materialul de viață e atât de pregnant, intuițiile psihologice atât de numeroase, galeria fizionomiilor atât de bogată, încât senzația de minciună și fals istoric se estompează, iar scrierea devine veridică, adică eficace și în plan propagandistic. EUGEN NEGRICI SCRIERI: Mecanicul și alți oameni de azi (în colaborare cu Francisc Munteanu), București, 1951; Povestiri, București, 1955; Străinul, București, 1955; Setea, București, 1958; Cuba, teritoriu liber al Americii, București, 1962; Columna, București
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
aflate în sfera de influență a URSS., r.s. are drept principiu conducător „zugrăvirea realității în dezvoltarea ei revoluționară”. Preluând conceptul de realism întemeiat pe ideea artistotelică de mimesis, r.s. își propune crearea unei literaturi - și a unei arte - veridice, orientate de concepția despre lume și viață a „avangardei clasei muncitoare”. O asemenea literatură a început să se scrie înainte de revoluția din octombrie 1917, prima operă exemplară fiind considerat romanul Mama (1906) de Maxim Gorki. Reflectarea realității din perspectiva „socialismului
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
transformare socială, în virtutea legilor istorice. Produs și expresie a noii societăți, arta trebuia să înfățișeze opera de edificare a acesteia într-un fel care să dinamizeze conștiințele, să insufle elan revoluționar, să mobilizeze masele în acțiunea constructivă a noului. „Zugrăvirea veridică și istoricește concretă a realității - specifică documentele Congresului din 1934 - se îmbină cu sarcina influențării ideologice și a educării oamenilor muncii în spiritul socialismului.” Literatura, arta r.s. implică prin definiție angajarea comunistă, partinitatea. Existența, începând cu baza ei socială
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
și, pe de altă parte, un fel de neobosit investigator pe cont propriu al adevărului. Narațiunea se încheie, printr-un fel de buclă textuală, cu propriul său început (accidentul de vânătoare), dar prozatorul izbutește între timp să construiască tabloul destul de veridic - chiar dacă marcat de convenționalism - unor medii sociale și al unor realități ale epocii, sub semnul eticismului și al pasiunii pentru adevăr. Studiile de critică și eseistică (în special pe teme de estetică teatrală) publicate de N. în România rămân realizări
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
lectura lui Tudor Arghezi ca poet de tip persuasiv, care „nu mai referă despre real, ci se adresează spre real”. Pe de altă parte, nesatisfăcătoare e circumscrierea liricii eminesciene în cheia biograficului - „temă majoră”, în jurul căreia gravitează celelalte teme; deși veridică, observația poate fi aplicată în cazul oricărui poet romantic. Alte cronici și studii din aceeași carte relevă însă o incontestabilă evoluție la P., care se deplasează acum dinspre semiotică și psihanaliză către ontologie și hermeneutică. Rezultatul acestei reorientări este și
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
place mult acest pulover și culoarea lui”. Pentru a face un compliment unei persoane, trebuie să învățăm să observăm aspectele pozitive la ceilalți; complimentele trebuie să fie sincere. In cadrul grupurilor de inițiere nu se lucrează decât cu complimente corecte, veridice și elaborate de cel care le face. Viața cotidiană te obligă să faci și complimente vagi, fără conținut sau manipulatoare, prea dificil să fie lucrate în timpul primelor întâlniri ale unui grup de inițiere. Jocuri de rol Terapeuții pot utiliza tehnica
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
capacitatea lui P. de a face considerații cu caracter comparatist asupra unor scriitori precum George Bernard Shaw, Francis Bacon, Vergiliu sau Shakespeare. Memorialistul poate fi considerat o apariție surprinzătoare în spațiul literar românesc, substanța textelor sale interesând ca o mărturie veridică și captivantă în același timp. SCRIERI: Douăzeci de ani de captivitate în mine însumi, București, 1997; Elucubrații, București, 1999; Confesiuni, I-II, București, 2000-2003. Repere bibliografice: Mihail Mihailide, Medici scriitori români, București, 2001, 219; Valeriu Nicolescu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de
PAUSESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288732_a_290061]
-
nestăpânită, Ariane închipuie eternul conflict între sentiment și rațiune, dorință și etică, hedonism și trăire mistică. În ciuda unui schematism al conflictelor, cartea, întrucâtva înrudită prin situația personajului cu literatura lui M. Blecher, subzistă prin realismul nud, prin câteva tipuri umane veridice, chiar dacă previzibile, ca și prin autenticitatea detaliilor, a conversațiilor. În Blandine tema rămâne aceeași: bătălia interioară dintre întunecatele pulsiuni ale senzualității și cenzura conștiinței morale. Însă valoarea romanului nu constă nici în conflictul etic, nici într-un itinerar epic, ci
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
ar fi inventat tot: și autorul, și cartea! Intervievat după apariția cărții, Bellow și-a regretat cruzimea portretistică, dar nu a retractat-o: s-a plâns că oamenii sunt prea înclinați să-l citească literal: se întreabă dacă evocarea este veridică, dacă faptele relatate au avut loc în realitate 18. E ușor să-ți condamni cititorii pentru confuzia dintre ficțiune, memorie și istorie. Astfel, etica amintirii devine o exigență deplasată, iar ideea că ficțiunea are vreun raport cu adevărul istoric sună
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
extinde tunătoarea de cașaloți. în această lucrare găsim o schiță, ce se pretinde Portretul unui physeter sau cașalot, desenat după un exemplar real omorît pe coasta Mexicului în august 1793 și transportat pe punte. Căpitanul a schițat desigur acest desen veridic pentru edificarea marinarilor săi. Ca să mă limitez la un singur detaliu, voi spune că balena din acest desen are un ochi care, măsurat la scara indicată de autor, ar face din ochiul unui cașalot adult normal o fereastră de circa
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
făcînd acest lucru, riscați să fiți trimiși, pentru vecie, în fundul mării. De aceea socot că ați face mai bine să nu manifestați o prea mare curiozitate față de Leviatan. Capitolul LV DESPRE REPREZENTĂRILE MAI PUȚIN ERONATE ALE BALENEI ȘI DESPRE TABLOURILE VERIDICE AVÎND CA SUBIECT VÎNĂTOAREA DE BALENE în legătură cu imaginile deformate ale balenei, mă simt ispitit să redau aici unele povești, încă și mai monstruoase, pe care le putem găsi în legătură cu această temă în anumite cărți, antice sau moderne, îndeosebi la Pliniu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
spinarea monstrului; acolo, la prova, se afla - în acea clipă unică și incalculabilă - un vîslaș, pe jumătate acoperit de jetul clocotitor al balenei înfuriate; vîslașul acesta e pe punctul de a sări, ca într-o prăpastie. întreaga scenă e remarcabilă, veridică și sugestivă. Coșul cu saule, pe jumătate golit, plutește pe marea spumegîndă; mînerele de lemn ale harpoanelor strîmbate dănțuie pieziș pe valuri; pe fețele marinarilor care înoată în preajma balenei se citește groaza, felurit redată; iar undeva în negura furtunii, se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
spus că, de zece ani încoace, omul acesta arată unei lumi neîncrezătoare atît icoana cu pricina, cît și ciotul. Iată că a sosit momentul ca povestea omului să fie adeverită. Cele trei balene pictate de el sînt cel puțin la fel de veridice ca balenele care apar în oricare dintre cărțuliile publicate în Wapping; iar ciotul lui este la fel de autentic ca oricare dintre cele pe care le poți întîlni pe pămînturile desțelenite din Vest. Dar, deși a rămas schilod pe viață, bietul vînător
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
patra velă pătrată îîncepînd de jos) a unui velier cu greement pătrat. C U P R I N S LIV Despre imaginile monstruoase în care sînt înfățișate balenele ............................ 5 LV Despre reprezentările mai puțin eronate ale balenei și despre tablourile veridice avînd ca subiect vînătoare de balene ........................................................................12 LVI Despre balenele înfățișate în unele picturi, statuete de fildeș sau de lemn și sfîrleze de tablă; precum și despre cele din munți și din stele ................................................. 17 LVII „Brit“ ..................................................................................... 21 LVIII Sepia .................................................................................. 25 LIX
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fabrică, o prezentare a relațiilor cu cei din jur (Ă). Dar aceste deficiențe apar sporadic și ele nu atenuează impresia hotărâtă, generală de autenticitate pe care o lasă nuvela. Și cu siguranță se poate spune că Marin Preda a prezentat veridic și cu mijloace realiste, ridicarea unui element muncitoresc (Ă). Ana Roșculeț trebuie considerată ca un important succes al tinerei noastre nuvelistice, ca una din biruințele de seamă ale literaturii noastre”. Februarie, Flacăra 23 : „Povestea Anei Roșculeț este asemănătoare cu cea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nu a subliniat cu destulă tărie că partidul a făurit printr-un ajutor direct, un om nou, totuși prezența partidului s-a făcut simțită În Întreaga nuvelă.» «Se poate spune - scrie Horia Bratu În Contemporanul - că Marin Preda a prezentat veridic și cu mijloace realiste ridicarea unui element muncitoresc chiar dacă uneori procesul transformării nu a fost prins În toată complexitatea lui». Cronicile din care am citat, În ciuda unor rezerve și observații pe care le conțin, sunt Însă În esență, după părerea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care apare În felul acesta desconsiderată, micșorată. În general, așadar, prezentarea activistului comunist suferă de pe urma schemantismului static, iar uneori prezența lui e determinată de criterii de simetrie formală: existența funcției crează personajul, fără ca acesta să se facă simțit. Mult mai veridic și mai viu este prezentată În roman galeria exploatatorilor, a sabotorilor, a capitaliștilor, a oportuniștilor, - patroni, Înalți funcționari, politicieni, tehnicieni, și câteva cozi de topor de-ale lor, rupte din masa muncitorimii. (Ă). În general, mediul și mentalitatea burgheziei sunt
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
neaducând elemente noi față de cele discutate și publicate În presă. Studiul Planul de Stat În literatură nu adâncește destul problemele Înfățișării omului nou și a efortului său conștient, nu se ocupă de măsura În care scriitorii au reușit să zugrăvească veridic oamenii și faptele. În critica din Viața românească, adeseori, ideile nu sunt limpede expuse; unii critici și recenzenți folosesc un limbaj căutat, câte odată bombastic, dăunând fondului just. Astfel, articolul Eminescu și Creangă este În mare parte confuz, mai ales
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ele este falsă. (Ă). Față de un poet viguros, care a trăit un autentic talent Într-o poezie ca Nu-n slujbe divine petrec monsenieorii, avem tot dreptul să fim mult mai exigenți. Lui Îi pretindem să ne zugrăvească adânc și veridic realitatea. Ori, realitatea În gospodăriile agricole, nu e aceea Înfățișată de el: «Roată-ntr-una tot așa, Bateți din picior, Pân-ce n-o mai rămânea Urmă de răzor». Munca În gospodării e mult mai complexă, mult mai Înverșunată, decât jocul pe
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
război fiind un naiv care aproape se autodemască. E greșit să vedem simplist dușmanii de clasă, să-i prezentăm mereu sub același aspect fizic. (Ă). În poezia noastră, chiaburul apare Încă de multe ori sub acest aspect naiv. Adesea, imaginea veridică a dușmanului de clasă este Înlocuită prin gratuite violențe de limbaj, prin epitete umflate și goale, ca „năpârcă”, „lepră”, „strigoi”, „chiaburoi”, „corb”, „lup” etc. În loc să le demaște acțiunile mârșave, hidoșenia morală a chiaburilor, mulți poeți se opresc, pueril, la nesemnificativele
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
iar Dan Deșliu a oferit În Lazăr de la Rusca o neuitată imagine a unui țăran muncitor crescut de partid, pe care l-au răpus mișelește dușmanii de clasă. Figura omului Înaintat al epocii noastre, al eroului muncii, a fost redată veridic de maestrul A. Toma În dinamicul poem intitulat Silvester Andrei salvează abatajul. O temă asemănătoare a dezvoltat Cicerone Theodorescu În Cum a semnat sondorul Popa. Procesul de dezvoltare a unor oameni de o structură deosebită, cu o nouă atitudine față de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sinteză a lipsurilor poeziei electrificării poate fi considerată Balada Bicazului publicată de Ion Istrati În Editura Tineretului. (Ă). Cântând electrificarea În general, unii poeți au repetat expresii sau chiar figuri de stil construite greșit, prin aceea că nu slujesc reflectării veridice a realității. Astfel legenda lui baș Bicaz ne e povestită și de N. Țațomir În Cablul telefonic. Bistrița e aproape Întotdeauna asemuită cu un mânz nărăvaș, căruia i se pune pentru prima oară frâul. În amintita poezie a lui Țațomir
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]