674 matches
-
triumful cauzei naționale, prezentând eroismul, spiritul de sacrificiu al ostașului român. În primul număr, Octavian Goga, cerând sprijinul,, oamenilor condeiului’’, scria: „Vrem deci....să vorbim cu soldatul și cu civilul și să ne facem de-a lungul satelor și orașelor vestitorii cântecului de biruință care, se urzește ceas de ceas ... noi vom avea ochii îndreptați spre voi, soldați ai neamului, care din tranșee trimiteți moarte liftelor străine. În ranițele voastre e biruința de mâine.” Alături de Constantin Prezan, în opera de refacere
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
sunt vii și în timpul de acum, considerat modern. Adică evoluat. Se spune, între multe alte- le, că în acel perimetru plin cu oameni necăjiți și foarte puțin cunoscut de noi, europenii, nașterea de copii gemeni este un semn rău, pre- vestitor de mari nenorociri. Pentru evitarea acestora, se iau măsurile extreme. Care sunt acestea și cum se aplică ele, nu am puterea să o scriu. Las doar să se înțeleagă. Întrebarea care mă săgeată, însă, nu poate fi reprimată: Oare numai
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
se multiplică și elementele care sugerează lipsa de consistență a imaginarului, a lumii descrise, prin termeni ca "legănându-se", "se aruncau năvoade (...) într-o zonă din străfunduri cu lumini", "miraj", interogații " Mă întrebam ce puteau fi decât Satane vâslind/ ori vestitori de tragedii pe aripi cu luciri de cuțit?". E aceeași veșnică pendulare între tragedia care înspăimântă și cea care aduce cu ea o fascinație imposibil de evitat. Limitele temporale sunt și ele fluide, tranziția se face cu ușurință, "pluteau în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
I, (Cernăuți 1811-2004), Editura Edict, Iași, 2004, 521p. Bucovina pământ românesc, II, Presa din Rădăuți - 1893-2004, Editura Edict, Iași, 2005, 205p. Cu capul pe mărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului, Editura TipoMoldova, Iași, 2005, 319p. Mălin, Vestitorul revoluției - antologie zieristico- scriitoricească dediată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiectiv informativ al securității din România într-un fel de proces al postcomunismlui, Editura TiopoMoldova, Iași, 2006, 351p.; Ediția a II-a, Ed. PIM, Iași, 2009, 354p. Vaslui - Capitala “Țării de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
vapor și un mic cinematograf, iar Duminica căpitanul face și serviciul religios. Un mic serviciu medical stă la dispoziția eventualilor pacienți. Mai avem 24 de ore până la New-York. Un pescăruș dă roată vaporului și se așează pe catarg. E primul vestitor al Americii. Seara căpitanul ne oferă o masă de gală. Sala e frumos pavoazată, ca de revelion. Pe fiecare masă stegulețele cu cele 48 de stele, jucării amintiri și o frumoasă broșură cu numele tuturor pasagerilor și orașul de unde sunt
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Evului Mediu au creat rețele de colectare și difuzare de informații, prin care mesagerii transmiteau, oral sau în scris, noutăți care puteau fi aduse la cunoștința unui public mai mult sau mai puțin larg, prin vocile cele mai diverse, de către vestitorul public sau prin placarde-afiș. În toate civilizațiile care au cunoscut scrisul, în limita rețelelor "oficiale", corespondențele private constituiau, pentru comunitățile organizate, pentru oamenii de afaceri și pentru membrii claselor conducătoare, o sursă periodică de noutăți care depășeau cadrul strîns al
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
revolte etice. Auschwitz-ul pare mai mult un efect retoric. Postmodern din naștere Apoi, Horațiu Decuble imaginează câteva scenarii care să-i permită să-și desfășoare ironia sa caustică, colțuroasă. În o arătare. apocalipsa după 2000, se face simțită prezența îngerului vestitor (să fie voba, așa cum bănuim, de arhanghelul Gavril?) care declamă: „va veni antihristul și nu se va întâmpla nimic“. În altă parte, vocea este aceea unui pui-santinelă de la Ceamurlia, jelindu-și destinul de fi „frate cu românul“ ce-l mănâncă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
celelalte părți ale pământului“, Asachi era conștient că are o misie istorică, de a salva poporul din întunecimea necunoașterii și a izolării și de a-l aduce în contemporaneitate. La fel gândea și Heliade, când înștiința cititorii despre al său „vestitor de obște“ aducător de marea bucurie „de a ne făli în mâinile noastre cu gazeta patriei noastre și scrisă chiar în limba română“. Odată cu revistele lor, o nouă istorie, și la noi se născu: cea a presei. Din paginile acestor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
Instituirea, în 1970, a unui brevet de aptitudine pentru cei care promovau activități socioeducative și a unui certificat de aptitudine privind promovarea profesiunilor socioeducative va antrena profesionalizarea definitivă a animației socio-culturale urbane 259. Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale Vestitorii Educației populare nu văd profesionalizarea în domeniu ca pe ceva făcut la repezeală. Scopul animatorilor profesioniști era acela de a favoriza emergența unei elite în cadrul populației noi a marilor ansambluri, animând localul în același timp cu construcția imobilelor și a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
închipuie românul pe Crăciun? Întotdeauna, românul îl vede pe Crăciun sub înfățișarea unui om bătrân, cu barba albă ca zăpada, care acoperă câmpiile și coastele dealurilor în ziua sărbătorii. Iar dacă moș este Crăciunul, apoi moș trebuie să fie și vestitorul sosirii sale, adică Ajunul (Moș Ajun). Odinioară, în noaptea Ajunului, ulițele strâmte ale Bucureștilor ori Iașilor răsunau de glasurile colindătorilor și la toate ferestrele boierești, negustorești, mitocănești vedeai lumină și veselire. Cete de copii se duceau din casă-n casă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
s-o dus! Și să faci cu voiciune, Iute, câte-o plecăciune, La toți cei ce te privesc Și bacșiș îți pregătesc! Noi vă urăm la mulți ani, Sănătate, gologani! Jocul ursului Personajele: Ursul, Vestirorul, Țiganul, Doboșul, Draci (doi, trei). Vestitorul intră în casa gospoarului în timp ce restul trupei așteaptă la ușă. Dacă gazdele răspund afirmativ la propunerea vestitorului de a prezenta jocul ursului atunci trupa intră în casă, unde se desfășoară spectacolul. Vestitorul: Am venit la dumneavoastră Să ne primiți fața
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
privesc Și bacșiș îți pregătesc! Noi vă urăm la mulți ani, Sănătate, gologani! Jocul ursului Personajele: Ursul, Vestirorul, Țiganul, Doboșul, Draci (doi, trei). Vestitorul intră în casa gospoarului în timp ce restul trupei așteaptă la ușă. Dacă gazdele răspund afirmativ la propunerea vestitorului de a prezenta jocul ursului atunci trupa intră în casă, unde se desfășoară spectacolul. Vestitorul: Am venit la dumneavoastră Să ne primiți fața noastră, Dacă bine și voiți Ursul nostru să-l primiți Gazda casei: Da, poftiți în casă! Țiganul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Personajele: Ursul, Vestirorul, Țiganul, Doboșul, Draci (doi, trei). Vestitorul intră în casa gospoarului în timp ce restul trupei așteaptă la ușă. Dacă gazdele răspund afirmativ la propunerea vestitorului de a prezenta jocul ursului atunci trupa intră în casă, unde se desfășoară spectacolul. Vestitorul: Am venit la dumneavoastră Să ne primiți fața noastră, Dacă bine și voiți Ursul nostru să-l primiți Gazda casei: Da, poftiți în casă! Țiganul: Vin cu ursul din pădure C-amu s-o hrănit de mure; Ș-am venit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Că de nu-ți fac pielea scrum! Ursul meu, când l-am adus, Se urca pe lemn sus Să mănânce cucuruz. Joacă, joacă, ursule, Că s-or coace murle Și mai tare te-I-ngrășa Și prin case îi juca. Vestitorul: Foaie verde de săcară, S ă ieși, ursule, afară! Țiganul: Foaie verde, baraboi Hai, ursule, înapoi! Vine-o babă-n răsărit C-un colac mare-mpletit; Taie două, dă și nouă, Taie-n trei, dă și lui Andrii, Taie-n patru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
S ă ieși, ursule, afară! Țiganul: Foaie verde, baraboi Hai, ursule, înapoi! Vine-o babă-n răsărit C-un colac mare-mpletit; Taie două, dă și nouă, Taie-n trei, dă și lui Andrii, Taie-n patru, dă și lui Marcu. Vestitorul: De jucat am mai juca Da afară-i noapte grea, Noapte grea și fără lună, Ieși, ursule, noapte bună! (pe dialog, ursul joacă în ritmul tobei și al butucului, a gălăgiei ritmate făcută de draci). La Anul Nou de Natalia
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
închipuie românul pe Crăciun? Întotdeauna, românul îl vede pe Crăciun sub înfățișarea unui om bătrân, cu barba albă ca zăpada, care acoperă câmpiile și coastele dealurilor în ziua sărbătorii. Iar dacă moș este Crăciunul, apoi moș trebuie să fie și vestitorul sosirii sale, adică Ajunul (Moș Ajun). Odinioară, în noaptea Ajunului, ulițele strâmte ale Bucureștilor ori Iașilor răsunau de glasurile colindătorilor și la toate ferestrele boierești, negustorești, mitocănești vedeai lumină și veselire. Cete de copii se duceau din casă-n casă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
s-o dus! Și să faci cu voiciune, Iute, câte-o plecăciune, La toți cei ce te privesc Și bacșiș îți pregătesc! Noi vă urăm la mulți ani, Sănătate, gologani! Jocul ursului Personajele: Ursul, Vestirorul, Țiganul, Doboșul, Draci (doi, trei). Vestitorul intră în casa gospoarului în timp ce restul trupei așteaptă la ușă. Dacă gazdele răspund afirmativ la propunerea vestitorului de a prezenta jocul ursului atunci trupa intră în casă, unde se desfășoară spectacolul. Vestitorul: Am venit la dumneavoastră Să ne primiți fața
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
privesc Și bacșiș îți pregătesc! Noi vă urăm la mulți ani, Sănătate, gologani! Jocul ursului Personajele: Ursul, Vestirorul, Țiganul, Doboșul, Draci (doi, trei). Vestitorul intră în casa gospoarului în timp ce restul trupei așteaptă la ușă. Dacă gazdele răspund afirmativ la propunerea vestitorului de a prezenta jocul ursului atunci trupa intră în casă, unde se desfășoară spectacolul. Vestitorul: Am venit la dumneavoastră Să ne primiți fața noastră, Dacă bine și voiți Ursul nostru să-l primiți Gazda casei: Da, poftiți în casă! Țiganul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Personajele: Ursul, Vestirorul, Țiganul, Doboșul, Draci (doi, trei). Vestitorul intră în casa gospoarului în timp ce restul trupei așteaptă la ușă. Dacă gazdele răspund afirmativ la propunerea vestitorului de a prezenta jocul ursului atunci trupa intră în casă, unde se desfășoară spectacolul. Vestitorul: Am venit la dumneavoastră Să ne primiți fața noastră, Dacă bine și voiți Ursul nostru să-l primiți Gazda casei: Da, poftiți în casă! Țiganul: Vin cu ursul din pădure C-amu s-o hrănit de mure; Ș-am venit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Că de nu-ți fac pielea scrum! Ursul meu, când l-am adus, Se urca pe lemn sus Să mănânce cucuruz. Joacă, joacă, ursule, Că s-or coace murle Și mai tare te-I-ngrășa Și prin case îi juca. Vestitorul: Foaie verde de săcară, S ă ieși, ursule, afară! Țiganul: Foaie verde, baraboi Hai, ursule, înapoi! Vine-o babă-n răsărit C-un colac mare-mpletit; Taie două, dă și nouă, Taie-n trei, dă și lui Andrii, Taie-n patru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
S ă ieși, ursule, afară! Țiganul: Foaie verde, baraboi Hai, ursule, înapoi! Vine-o babă-n răsărit C-un colac mare-mpletit; Taie două, dă și nouă, Taie-n trei, dă și lui Andrii, Taie-n patru, dă și lui Marcu. Vestitorul: De jucat am mai juca Da afară-i noapte grea, Noapte grea și fără lună, Ieși, ursule, noapte bună! (pe dialog, ursul joacă în ritmul tobei și al butucului, a gălăgiei ritmate făcută de draci). La Anul Nou de Natalia
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
citat in extenso, atât pentru ideatica sa profundă, cât și pentru surprinderea exemplară a profilului ei5. Distincția dintre Catolicism și Ortodoxie rezidă și în pretenția de universalitate a Bisericii de la Roma care anulează ideea de națiune. Pentru Ortodoxie, modelul christic, vestitor prin Evanghelie a veștii minunate privitoare la o "nouă îndrumare a omenirii" este singurul model ecumenic și, prin urmare, universal. Astfel, ecumenicitate înseamnă invariabilitatea învățăturii Ecclesiei, măsura dezvoltării firești a Evangheliei, singurul îndreptar obiectiv pentru cunoașterea Adevărului. Pretenția de infailibilitate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
această trecătoare și de cea dumnezeiască" (În Sfânta și marea Joi, la Laude); "Cu dormire diavolească fiind cuprins Iuda, a adormit întru moarte" (În Sfânta și marea Joi, seara, la Canonul spălării picioarelor). 12 Nae Ionescu, Sofisma cea mare, în "Vestitorii", an I, nr. 3, 12 aprilie 1936, text reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Deisis, 2003, pp. 68-69: "Iar Dumnezeu a știut-o mai dinainte e vorba despre faptul că
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
În ființa omului. De acest lucru ne aduc aminte tâlharul de pe cruce, care În ultima clipă a vieții a dobândit Împărăția lui Dumnezeu prin pocăință, dar și Sfinții Apostoli Petru și Pavel, care prin pocăință au devenit cei mai mari vestitori ai Evangheliei. Tot despre schimbarea pe care pocăința trebuie să o aducă În noi ne vorbește și personajul Chilon Chilonides din romanul „Quo vadis”. Nu poate fi uitată remușcarea sa atunci când Îi vede arzând ca niște torțe pe creștinii care
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Alexandra-Andreea Avram () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92294]
-
inerție: Înmuguriri. Revistă literară, artistică- socială (1932-1940) apare la Fălticeni, fără a se situa pe linia vreunui curent anume, publicând versuri, proză, interviuri și la care colaborează V. Tempeanu, Leca Morariu, Aurel George Stino, Mircea Streinul și alte figuri locale; Vestitorul satelor (1918-1942), revistă de folclor ce apare tot la Fălticeni, sub coordonarea Cercului "Deșteptarea sătenilor"; Revista Tinerimii. Organ de cultură al Societății "Tinerimea" (1927-1932) apare la Dorohoi, cu profil de istorie literară; Muguri (1924-1926, 1934-1940), Îndrumarea, Orion (1933-1935) și Pană
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]