1,382 matches
-
și se găsesc în țesuturile embrionare, bulbi, în petalele florilor, etc. 6. aparatul Golgi sau dictiozomii au formă lamelară (2-10 saculi cu aspect de discuri suprapuse). Din aceștia se desprind vezicule care migrează în citoplasmă. La sfârșitul diviziunii celulare aceste vezicule dau naștere membranei care separă cele două celule. Sunt rezervoarele deșeurilor metabolice sub forma de uleiuri volatile, mucilagii. 7. vacuolele conțin o soluție apoasă numită suc vacuolar care conține 75% din rezerva de apă a celulei. Sucul vacuolar conține: ioni
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ce străbat membrana, transportul poate fi: • macrotransfer - pentru macromolecule și particule • microtransfer pentru ioni și molecule mici Ionii și moleculele mici trec mai ales prin proteinele intrinseci pe cînd macromoleculele trec efectiv odată cu porțiuni din membrană, pentrucă sunt transportate în vezicule. 2. Din punct de vedere al mecanismului de transport, acesta poate fi: ♦ transport pasiv - care se face în sensul gradientului de concentrație, pentru moleculele neîncărcate și în sensul gradientului electrochimic pentru cele încărcate ♦ transport activ - care se face împotriva gradientului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
activ poate fi transport activ primar transport activ secundar translocație de grup Microtransferul pasiv se poate face pe următoarele căi: difuzie simplă prin dublu strat lipidic difuzie facilitată canale ionice Macrotransferul se realizează prin: ♦ transport direct al macromoleculelor ♦ transport prin vezicule Transportul prin vezicule, la rândul lui poate fi: endocitoză, transportul are loc spre interiorul celulei care este : a)fagocitoză b)pinocitoză-dependentă de receptori -independentă de receptori exocitoză (transportul se realizează din citoplasmă spre exterior) transcitoză (veziculele străbat toată celula, dintr-
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
transport activ primar transport activ secundar translocație de grup Microtransferul pasiv se poate face pe următoarele căi: difuzie simplă prin dublu strat lipidic difuzie facilitată canale ionice Macrotransferul se realizează prin: ♦ transport direct al macromoleculelor ♦ transport prin vezicule Transportul prin vezicule, la rândul lui poate fi: endocitoză, transportul are loc spre interiorul celulei care este : a)fagocitoză b)pinocitoză-dependentă de receptori -independentă de receptori exocitoză (transportul se realizează din citoplasmă spre exterior) transcitoză (veziculele străbat toată celula, dintr-o parte în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
al macromoleculelor ♦ transport prin vezicule Transportul prin vezicule, la rândul lui poate fi: endocitoză, transportul are loc spre interiorul celulei care este : a)fagocitoză b)pinocitoză-dependentă de receptori -independentă de receptori exocitoză (transportul se realizează din citoplasmă spre exterior) transcitoză (veziculele străbat toată celula, dintr-o parte în alta) Datorită faptului că se admite că transportul se realizează în cea mai mare parte prin proteine de transport, transportul se mai poate clasifica și după numărul speciilor de substanțe ce pot fi
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
prin pătrunderea fluidului din vecinătatea celulei, membrana formând canale Pinocitoza mediată se realizează astefel: o moleculă mare sau o particulă se leagă de un receptor specific, formează un complex care este absorbit de citoplasmă Exocitoza se realizează prin fuziunea unor vezicule din citoplasmă cu membrana și conținutul din vezicule este eliminat în exterior. Transcitoza realizează transportul macromoleculelor prin celulele endoteliului capilar. G.E. Palade a observat la microscopul electronic în citoplasma celulelor endoteliale vezicule ce traversează celulele, sugerând rolul veziculelor în transportul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
canale Pinocitoza mediată se realizează astefel: o moleculă mare sau o particulă se leagă de un receptor specific, formează un complex care este absorbit de citoplasmă Exocitoza se realizează prin fuziunea unor vezicule din citoplasmă cu membrana și conținutul din vezicule este eliminat în exterior. Transcitoza realizează transportul macromoleculelor prin celulele endoteliului capilar. G.E. Palade a observat la microscopul electronic în citoplasma celulelor endoteliale vezicule ce traversează celulele, sugerând rolul veziculelor în transportul macromoleculelor din plasmă în afara patului vascular. II.2
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de citoplasmă Exocitoza se realizează prin fuziunea unor vezicule din citoplasmă cu membrana și conținutul din vezicule este eliminat în exterior. Transcitoza realizează transportul macromoleculelor prin celulele endoteliului capilar. G.E. Palade a observat la microscopul electronic în citoplasma celulelor endoteliale vezicule ce traversează celulele, sugerând rolul veziculelor în transportul macromoleculelor din plasmă în afara patului vascular. II.2.3. Transportul pasiv II.2.3.1.Difuzia simplă In cazul membranelor biologice difuzia simplă se realizează pe două căi: ♦ prin dublul strat lipidic
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fuziunea unor vezicule din citoplasmă cu membrana și conținutul din vezicule este eliminat în exterior. Transcitoza realizează transportul macromoleculelor prin celulele endoteliului capilar. G.E. Palade a observat la microscopul electronic în citoplasma celulelor endoteliale vezicule ce traversează celulele, sugerând rolul veziculelor în transportul macromoleculelor din plasmă în afara patului vascular. II.2.3. Transportul pasiv II.2.3.1.Difuzia simplă In cazul membranelor biologice difuzia simplă se realizează pe două căi: ♦ prin dublul strat lipidic și ♦ prin proteinele intrinseci. Difuzia simplă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
rețea este dispus longitudinal și străbate întrega sarcoplasmă fiind în contact cu miofibrilele. Această rețea este constituită din reticuli sarcoplasmici. Reticulii sarcoplasmici se dilată la nivelul bandei Z formând niște rezervoare terminale care sunt situsurile pentru ionii de calciu. în veziculele acestor rezervoare concentrația de calciu este de sute de mii de ori mai mare, datorită pompei de calciu. Canalele celei de a doua rețele merg transversal (tubuli T), de la nivelul miofibrilelor la suprafața celulelor unde se deschid printr-un por
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
prag pentru sarcolemă. Transmiterea influxului nervos la nivelul mușchilor se realizează la nivelul plăcii motorii (joncțiunea neuro-musculară): în această regiune sarcolema fibrei prezintă adâncituri în care pătrund butonii terminali ai ramificațiilor axonice. în butonii terminali ai fibrei nervoase, se află vezicule cu acetilcolină. Se pare că următoarele fenomene se produc în placa motorie:* sinteza și stocarea unui mediator chimic, acetilcolina, ¾ influxul nervos eliberează aproximativ 106 molecule de acetilcolină, acetilcolina difuzează spre placa motorie și dă naștere unei depolarizări locale numită potențial
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
detașează și ulterior se necrozează. În jurul leziunii inițiale se produce un important edem în al cărui lichid se constată prezența germenilor . Leziunea constituită, pustula malignă, este formată dintr-o zonă centrală neagră, de piele necrozată înconjurată de un șirag de vezicule secundare și în afara acestora, o zonă areolară eritematoasă extensivă situată pe o bază indurată și edemațiată. 9.4.3. TABLOU CLINIC După o incubație de 1-3 zile, la locul inoculării apare o pată roșie, pruriginoasă, pe care se dezvoltă ulterior
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
și în afara acestora, o zonă areolară eritematoasă extensivă situată pe o bază indurată și edemațiată. 9.4.3. TABLOU CLINIC După o incubație de 1-3 zile, la locul inoculării apare o pată roșie, pruriginoasă, pe care se dezvoltă ulterior o veziculă. Când vezicula se rupe, fundul craterului rămas devine repede brun-închis iar pielea din jur, edemațiată se acoperă cu noi vezicule care progresează în suprafață, excentric. După 2-3 zile apare limfangita și adenopatia regională, iar după 45 zile fenomene generale de
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
acestora, o zonă areolară eritematoasă extensivă situată pe o bază indurată și edemațiată. 9.4.3. TABLOU CLINIC După o incubație de 1-3 zile, la locul inoculării apare o pată roșie, pruriginoasă, pe care se dezvoltă ulterior o veziculă. Când vezicula se rupe, fundul craterului rămas devine repede brun-închis iar pielea din jur, edemațiată se acoperă cu noi vezicule care progresează în suprafață, excentric. După 2-3 zile apare limfangita și adenopatia regională, iar după 45 zile fenomene generale de toxemie: frison
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
După o incubație de 1-3 zile, la locul inoculării apare o pată roșie, pruriginoasă, pe care se dezvoltă ulterior o veziculă. Când vezicula se rupe, fundul craterului rămas devine repede brun-închis iar pielea din jur, edemațiată se acoperă cu noi vezicule care progresează în suprafață, excentric. După 2-3 zile apare limfangita și adenopatia regională, iar după 45 zile fenomene generale de toxemie: frison, febră, tahicardie, cefalee, oligo-anurie. În maxim 10 zile, septicemia cărbunoasă induce comă și exitus. Vindecarea spontană este excepțională
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
chirurgicale încep într-un spațiu închis, slab vascularizat, cum sunt plăgile sau cavitățile naturale. Slaba vascularizație nu realizează un aport corect de oxigen, leucocite și alte substanțe imune, îngreunând și îndepărtarea bioxidului de carbon. Unele spații naturale cum sunt apendicele, vezicula biliară sau intestinul sunt, în mod particular, predispuse la a fi obstruate și infectate. Corpii străini predispun la apariția infecției. Infecțiile chirurgicale devin periculoase prin extindere și eliberarea de toxine. a. Extensia implică câteva mecanisme: infecția necrozantă tinde să se
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
un semn diagnostic cert dar tardiv, al unor abcese; dacă se așteaptă acest semn apare riscul grav de 114 sepsis. Abcesele profunde pot fi drenate percutan cu cateter ghidat echografic sau prin CT. Unele infecții chirurgicale pot fi excizate (apendicele, vezicula biliară). Principiile de tratament în infecțiile chirurgicale includ: manevre blânde, puțin traumatizante pentru a nu leza țesuturile; tehnici aseptice pentru a evita contaminarea; țesuturile devitalizate, necrozate, detritusurile vor fi îndepărtate; hemostază atentă; îmbunătățirea aportului sanguin la nevoie; se va evita
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
dren și se tracționează cu blândețe pentru ridicarea spre dreapta a joncțiunii esofago gastrice. 3. Mobilizarea duodenului și piloromiotomia. Mobilizarea duodenului se face prin manevra Kocher cu grijă la porțiunea superioară unde se pot întâlni aderențe la hilul hepatic sau veziculă și care trebuie secționate pentru a asigura mobilitatea ulterioară a pilorului până la hiatusul diafragmatic. Deși este discutabilă necesitatea piloromiotomiei, noi o practicăm de regulă, cu grijă ca să nu incizăm mucoasa, care dacă se produce se suturează. După mobilizarea stomacului și
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
ligamentul hepato-duodenal (stația 12Ă. Aceasta începe la reflectarea peritoneului din hilul ficatului incluzând peritoneul și tot țesutul limfatic din fața și spatele căilor biliare, arterelor hepatice (comună, dreaptă și stângăă și vena portă până la gâtul pancreasului. Se poate include și extirparea veziculei biliare. * Disecția continuă pe artera hepatică comună spre originea arterei gastrice drepte (piloricăă care este ligaturată la origine, cu precauția de a nu leza sau obstrucționa artera hepatică. Figura 28: Ligatura vaselor gastroepiploice drepte * Prima parte a duodenului se eliberează
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
diferențial. Afecțiunea se poate confunda cu: șancrul sifilitic (leziune dură, nedureroasă, probe serologice pozitive) pustula malignă (antraxul) în care întâlnim o mică zonă necrotică circulară, cu microvezicule în jur, situate pe un plan ferm, iar examenul bacteriologic al lichidului din vezicule evidențiază prezența bacilului cărbunos. tumori chistice benigne ale pielii și țesutului celular subcutanat, suprainfectate (chist dermoid, chist sebaceu). Complicațiile sunt generale și locale. Survin în cazurile neglijate sau tratate necorespunzător, uneori fiind redutabile: septicemie, abcese la distanță (perirenal, subfrenic, pulmonar
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
stimulator de colonii (Tizard, 2004Ă. În general sunt mai mari decât monocitele, ajungând la un diametru de 25-80 µm . Au forme foarte variate, neregulate, adesea cu prelungiri citoplasmatice (Cotuțiu C., 1984Ă. Macrofagele activate au număr sporit de lizozomi, mitocondrii și vezicule de pinocitoză. Au viața mai lungă decât granulocitele neutrofile și funcții fagocitare mai limitate decât ale granulocitelor neutrofile. Există astfel o serie de bacterii (îndeosebi Mycobacterium spp.Ă, care înglobate (fagocitateă de macrofage, nu sunt procesate până la nivelul de antigen
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
zonelor afectate diferă de la cenușie - roșiatica la gălbuie. Examenul histologic relevă distrugerea accentuată a teritoriilor afectate. Inflamațiile papulo-veziculoase sunt cantonate cu predominantă la nivelul pielii și a mucoaselor și se caracterizează prin acumularea exsudatului sub forma unor papule sau vezicule în grosimea epiteliilor afectate. În papule, exsudatul este localizat predominant interstițial și determina apariția unor proeminențe emisferice cenușii- roșiatice de IOAN PAUL122 dimensiuni relativ reduse (până la 1-2 cmă vizibile în urmă înțepăturilor de insecte. Vezicula se caracterizează prin formarea unei
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sub forma unor papule sau vezicule în grosimea epiteliilor afectate. În papule, exsudatul este localizat predominant interstițial și determina apariția unor proeminențe emisferice cenușii- roșiatice de IOAN PAUL122 dimensiuni relativ reduse (până la 1-2 cmă vizibile în urmă înțepăturilor de insecte. Vezicula se caracterizează prin formarea unei mici colecții intraepiteliale de exsudat, prin contopirea mai multor papule și liza celulelor locale alterate. Papulele și mai ales veziculele se pot deschide la suprafață epiteliului și să genereze eroziuni - inflamație eroziva, cănd alterarea epiteliala
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de IOAN PAUL122 dimensiuni relativ reduse (până la 1-2 cmă vizibile în urmă înțepăturilor de insecte. Vezicula se caracterizează prin formarea unei mici colecții intraepiteliale de exsudat, prin contopirea mai multor papule și liza celulelor locale alterate. Papulele și mai ales veziculele se pot deschide la suprafață epiteliului și să genereze eroziuni - inflamație eroziva, cănd alterarea epiteliala nu depășește membrana bazala, sau ulcere - inflamația ulcerativa, cănd afectează straturile dermice sau lamina propria a mucoaselor. Sunt inca perfect valabile observațiile lui Reclus P.
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
stabilit când sfârșește plaga și când începe ulcerul. În general dacă plaga nu se vindecă în 20-30 zile, ia numele de ulcer. Inflamațiile papulo-veziculoase reprezintă formă principala de exteriorizare morfoclinică a unor viroze majore că: febră aftoasa, boala în care vezicula se numește „afta”, stomatita papuloasă, boala veziculara și boală veziculoasa a suinelor etc. Inflamațiile fibrinoase În cadrul inflamațiilor fibrinoase cunoscute și sub denumirea de inflamații pseudomembranoase, majoritatea patologiștilor deosebesc două forme morfoclinice: crupală și difteroidă. Inflamațiile crupale se caracterizează prin predominantă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]