1,369 matches
-
tânăra soție („frumoasă și înțeleaptă, foarte o iubiea tată-său”) n-a izbutit să-și facă prea multă vreme („scurtă bucurie”) fericit bărbatul (și el remarcat prin „politiile și frumusețea și înțelepciunea” lui), „cinci luni numai au fost amândoi”, căci „viind Zmaragdei boală grea și fără leac, au murit și o au îngropat cu cinste mare la mănăstire, la Cotrăceni...” [Letopisețul Cantacuzinesc datează precis: „Când au fost la mai 13 deni, 7196, fiind doamna Manda căzută la mare boală și pătimind
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ei zăbovindu-se câtăva vreame, zic că au fost umblat cu acea fameae și au îngrecat-o și vrând să saducă gelepul, i-au dat un inel și 100 de galbeni de aur și au zis fameii, de va face fecior, viind în vârstă, să-l trimită la el, unde-l va găsi și după inel îl va cunoaște că-i estefecior”; „mumă-sa l-au trimis [pe Radu Mihnea] la S-ta Gora, la mănăstirea Iverilor și de acolo călugării l-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de sânge” (deși pravilele în funcție precizau - în amănunțime - gradele de rudenie admise în însoțiri și zăboveau pe larg asupra „treptelor” căsătoriei), rezolvate - uneori - prin dispense date de Biserică. Cronicarii ne relatează un „caz” (petrecut în vremea lui Constantin Brâncoveanu): „[...] viind vremea cea hotărâtă de sus, ca și feciorul lui Șărban-vodă [Cantacuzino], carele se află pribeag la Brașov, să să căsătorească și așa încă mai nainte aicea în țară cercând să-și găsească soție și neputând afla obraz ca acela să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de cheltuială, ca să se poată odihni el și oamenii lui cu mare cinste și pace. Și acolo au lăcuit pân’ la moartea lui. Domnit-au Șărban-vodă ani 9, leat 7119”26. Cronica Bălenilor îi află locul printre bunii Voievozi: „Carele viind la scaun, întâi la turci au trimis de au împăcat lucrurile, la sultan Mehmet, pentru ca să nu mai aibă domniia și țara turburare despre dânșii, așijdere și cu vecinii cu toți s-au împăcat, și toți oamenii pământului să bucurară, scăpând
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
transformat” în monahul Rafail de la Mănăstirea bucureșteană Radu Vodă (unde și-a așteptat moartea, ce va veni înainte de 23 mai 1729): „[...] ca fiind vornic mare eu, Radul Popescu, în cinstea și în dragostea măriei sale [ Nicolae Mavrocordat - nota mea, D.H.M.], și viind la vreme dă bătrânețe, și dă slăbiciune, socotind că și ale lumii sânt toate dășarte, singur din bunăvoie am cerut voie de la măriia-sa și am mers de m-am călugărit la mănăstire la Radul-vodă”. Barbu Craiovescu (chipul lui poate fi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Tudoran (era al doilea purtător al acestui prenume) Vlădescu din Aninoasa, care, neputând îndeplini o poruncă a Voievodului Gheorghe Duca, s-a aflat în apropierea morții: „[...] l-au îngenuncheat Duca-vodă să-i taie capul, dar l-au iertat; iar el, viind în țară [întâmplarea se petrecuse în Polonia, într-o campanie militară— nota mea, D.H.M.], s-au călugărit; n-au vrut să mai fie mirean” (Cronica Bălenilor). Este aproape sigur că monahul Teodosie - fostul mare clucer - s-a ascuns în ctitoria
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au astrucat cu cinste frumoasă. Cu pompă mare L-au adus, domnilor cuvio(a)să. Jale soții(!) lui lăsând și tânguieli nespuse, Coconilor și neamului suspinuri necuprinse. Pre Dumnezeu dar să-l rugăm în veci să-l odihnească împărăția sa viind să-l pomenească”92. Gloria celui mort proclamată de dincolo de mormânt Aproprierea unui fragment de eternitate, obținerea „nemuririi” au fost, fără discuție, obiective ale proiectelor funerare ale monarhilor și ale altor reprezentanți ai elitelor sociale. Le putem asocia acestor proiecte
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Stanca, Maria, Ilinca, Bălașa și Smaranda aveau cel mult 16 ani, iar Safta și Ancuța nu trecuseră de 13-14 ani) urmărea întemeierea unor alianțe profitabile, imediat sau în perspectivă. Ginerii, coborâtori ai unor case domnitoare din Moldova („Constantin vodă încă viind de la paza bohazurilor la scaun, despre toamnă, au făcut gătire de nunta fii-sa Stancăi, care au dat-o după Radul beizadea, fecior lui Ilieaș vodă, carele mai nainte au fost domn la Moldova, fiind neam bătrân de domn, carele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai nainte au fost domn la Moldova, fiind neam bătrân de domn, carele să trăgea din Pătru vodă Rareș” - Anonimul Brâncovenesc), având fie relații însemnate la împărăție („Și fiind dragomanul [Alexandru Scherletoglu] rudă Radului beizadea, însă prea de aproape și viind, cu mare dragoste și cu mare cinste l-au priimit Costandin vodă...” - Anonimul Brâncovenesc), fie putința (valorificabilă imediat) de a fi propulsați în fruntea ierarhiei („[...] și au mers la caimacanul, prietenul lui Vergo [un grec folosit de Constantin Brâncoveanu pentru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
era „în toată firea, cu limba năsmintită, în mințile céle bune și-nțelepte, care le-au avut din tineréțe până la bătrânéțe”). Iorga le-a rezumat: „[...] așa-zisa diată din 1681, întărită în 1686, nu a fost auzită de nimeni ca viind din partea Elinei, ci a fost culeasă din șoaptele ei de Brâncoveanu ...”338. O văduvă își mărită fetele Despina Milița din neamul Brankovicilor a rămas văduvă în anul 1521. Neagoe Basarab murise, probabil de tuberculoză (lungoare), la 15 septembrie. După câteva
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
social superior) a fost stins. Averea tuturor celor vinovați a fost confiscată și dată femeilor păgubite 404. O văduvă căreia îi fugeau ochii și pe de lături Vodă Gheorghe Duca („de moșie din țara Grecească” știa Neculce, „de la Rumelia, și viindu aice în țară de copil, au slujit la Vasilie-vodă în casă și la alți domni...”) s-a însurat cu Anastasia, fiica Dafinei Dabija („o fată a doamnei Dabijoaie, anume Nastasia, ce era făcută cu Buhuș...” - Neculce), pe când acesta era - am
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
céia ce iaste dreptul au să nu-i scrie diiata...”. Grija pentru suflet (aducătoare de liniște celui ce se apropie de moarte, căci îi alungă temerile atenuând cumva frica de expiere; „temându-mă eu de înfricoșatul ciasul morții, ca să nu vie fără de veste, aflându-mă la mare slăbiciune” - Maria, văduva lui Diicul Bengescu, la 14 august 1736529) îi asigură o brumă de confort și pulverizează o angoasă de neocolit [Philippe Ariès vorbea despre mort du soi]) nu trebuie să lipsească într-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fost de asemenea interzisă: „[...] și a fiiului Mării Sale Gheorghie Cantacuzino Băsarab, care, după răposarea mai sus pomenitului părintelui Mării Sale, au [fost] pribeag în Ardeal, și au șăzut la cetatea Brașovului, supt protecția chesaricească, ani 32 și, de acolo, viind aicea, întru această țara Rumânească, dincoace de Olt, au fost ban Administraționului împărătesc, și după aceia au fost gheniral până la răposarea Mării Sale, fiind miluit de la împărățiia a prea sfințitului împăratului Romei, Carol al șaselea; care au trăit ani 59
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
406. Care nu se sfia să intervină singură spre a-și salva iubitul sau, împreună cu maică-sa (deci văduva lui Istratie Dabija o urmase la București), pentru a-i scăpa pe Cantacuzini de mânia lui Duca Vodă: „Iar despre toamnă, viind și Duca vodă de la oaste, necutezând să meargă la București pentru ciumă, s-au dus la Cocorăști: acolo până la Bobotează au șăzut; decii s-au dus la București, că să potolise ciuma. Deci dar, la Cocorăști încă fiind, nu știu ce au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
află scris: „† 1759, Mart 14, pristăvindu-se întru fericire și Măriia Sa Doamna Zoița, s-au pus oasele tot într-aceastǔ mormânt al răposatului întru fericire Domnu Grigore Ghica Voevod, iubitu soțu Mării Sale, întru al șaptelea an după răposarea Mării Sale, viindu de la țara Moldovii cu preaiubitul fiu Mării Sale Io[an] Scarlat Ghica Voivod [...] și însuși Măriia Sa, viindu cu alaiu și cu toată boierimea și cu toată orănduiala Domnu și cu Sfinția Sa Mitrop. țării chir Filaret și cu amăndoi episcopii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
într-aceastǔ mormânt al răposatului întru fericire Domnu Grigore Ghica Voevod, iubitu soțu Mării Sale, întru al șaptelea an după răposarea Mării Sale, viindu de la țara Moldovii cu preaiubitul fiu Mării Sale Io[an] Scarlat Ghica Voivod [...] și însuși Măriia Sa, viindu cu alaiu și cu toată boierimea și cu toată orănduiala Domnu și cu Sfinția Sa Mitrop. țării chir Filaret și cu amăndoi episcopii și cu alti zece arhierei străini, aducăndu-să din București pănă aici, s-au așăzat într-acest mormânt cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cunoașterea adevărului. Vechii greci au Întemeiat o doctrină morală care reunea frumosul cu binele (kalos kai agatosă. Iisus Își concentrează doctrina moralei creștine În afirmația pe care o face În fața discipolilor săi: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” (Ego sum via, et veritas, et vita, Ioan, Ev., 14, 18Ă. Așa cum am arătat, pentru I. Kant, ideea morală asociază binele cu datoria, făcând ca persoana să devină responsabilă de actele sale, care trebuie să fie conforme cu legea morală - imperativul categoric. În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Napoli e l’India, Napoli, 1990, pp. 207-315, probabil cea mai completă elaborare a biografiei sale la această dată, deși cercetările lui Lafont și ale altora În Italia sunt abia la Început. Vezi și G. Iannettone, Presenze italiane lungo le vie dell’Oriente nei secoli XVIII e XIX, Napoli, 1984, și Bernard Le Calloc’h, Csoma de Kőrös VII, n. 19. Lafont (La présence française, p.491) semnalează lucrarea manuscrisă a lui G. Amalfatino, Favolosa Vita del General Avitabile (48 p.
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
tatăl își deschise ochii și cu o privire rătăcită se uită la copii. Cu un glas slab el le zise: Dragii mei copii, eu o să mor, căci așa vrea bunul Dumnezeu. Vouă nu vă las altceva decât casa aceasta și via de alături... dar să știți că în vie este îngropată o comoară foarte mare! Abia sfârși aceste cuvinte și bietul tată adormi pentru vecie. După ce îl îngropară, băieții se apucară să sape via în lungiș și curmeziș și o săpară
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
versurile fratelui său, Alecu), platitudinea și abstracția expresiei mențin versurile la nivelul comun al liricii neoanacreontice din epocă, însă cu două excepții: o meditație spusă într-o curgere muzicală, cvasieminesciană [Un pic dă nădejde d-aș ști c-o să-mi vie] și Durda, de inspirație folclorică. Surprinde, în prima, substanța gravă și discreția tonului: „Un pic dă nădejde d-aș ști c-o să-mi vie,/ Și traiul mai dulce că poate să-mi fie,/Atuncea și viața mi-ar fi doar
VACARESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290401_a_291730]
-
spusă într-o curgere muzicală, cvasieminesciană [Un pic dă nădejde d-aș ști c-o să-mi vie] și Durda, de inspirație folclorică. Surprinde, în prima, substanța gravă și discreția tonului: „Un pic dă nădejde d-aș ști c-o să-mi vie,/ Și traiul mai dulce că poate să-mi fie,/Atuncea și viața mi-ar fi doar mai scumpă,/ Și ața ce-o trage n-aș vrea să se rumpă”. V. invocă, la dispariția totală a speranței, stingerea simțirii și trecerea
VACARESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290401_a_291730]
-
justifică nestatornicia unei existențe pline de meandre prin lipsa de substanță a demersurilor omenești, la capătul cărora nu se poate afla decât recluziunea - soluție pregnant barocă: „ci fiind vornic mare eu, Radul Popescu, în cinstea și în dragostea măriei-sale, și viind la vreme dă bătrânețe, și dă slăbiciune, socotind că și ale lumii sânt toate dășarte, singur din bunăvoie am cerut voie de la măria-sa și am mers de m-am călugărit”. Scriitorul care meditase la alternările de situații modulate de
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
la fonction, non pas seulement d’agir sur la matière, mais d’unir les hommes à l’aide de concepts communicables par des mots, Bergson indique la grande place occupée par la vie sociale dans la vie spirituelle. Que cette vie spirituelle-sociale ne soit pas à ses yeux la forme supérieure de la vie, et que même on devienne incapable de saisir celle-ci lorsqu’on se fie aux seuls concepts construits par celle-là, d’accord. Mais ce jugement de valeur n’empêche
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
semn, Înalt muncitorește, Să-mi fii tu lege dreaptă chezășie”. (Geo DUMITRESCU. - Socialism. În: Flacăra, nr. 16 (68), 23 apr.) „Le-ngheață bogătanilor sângele gros, sângele gros În trupul ros de râie și de podagră: „Să-i dăm foc lumii! Vie ultima zi, poate c-așa ne-om mai Încălziă Sus fluture flamura neagră! Și dacă pierim să piară și eaă să se prefacă-n țințirim dacă-nu ne mai vrea! (Ă) Menire-naltă, minunat de zilnică a poeziei! Aș vrea-asemeni celor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În care se cunoaște o pronunțare diferită (regională) de cea literară. De exemplu: Întemplari → Întâmplări; vezănd → văzând; cănd → când etc., dar pănă, Întăi; - ă se transcrie e În cazuri ca: bucurieă → bucurie; fiă → fie, filologiă → filologie; gloriă → glorie; patriă → patrie; viă → vie; - e la Început de silabă se transcrie ie, conform ortografiei actuale. De exemplu: băeți → băieți; boer → boier; Întemeere → Întemeiere; eri → ieri; ertare → iertare; eși → ieși (mult timp, În cinematografele noastre se putea vedea scrisă inscripția eșire, care corespundea, desigur
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]