1,090 matches
-
G. revine cu trei cărți de versuri noi (Poemele verii, Cântece de țară, 1967, Semne pe scut, 1972) și cu o selecție din poeziile scrise anterior (Poezii, 1968). Alături de „peisaje” lirice și de stihuri dedicate țării, caracterizate printr-o dragoste vibrantă față de plaiurile românești, se strecoară accente nostalgice, în acord cu o predilecție bine marcată atât tematic, cât și stilistic, spre confesiune. În Cântece de țară, rătăcit printre clădirile orașului, poetul are revelația disoluției în citadin a atmosferei satului de acasă
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
că vor fi tipărite. Cu rare excepții, „clipele de inspirație ale tinereții” lui H., în general apropiate de factura poeziei populare românești, au ca motiv fundamental iubirea față de Moldova și istoria ei. Un ciclu de sonete evocă în ritmuri ample, vibrant romantice, locuri și nume, fapte glorioase (Suceava, Mănăstirea Neamț, Valea Albă, Ștefan cel Mare ș.a.). Despre Moldova vorbește autorul și într-un credo patetic, cu rezonanțe incantatorii. Câteva parafraze ale unor motive întâlnite la Gh. Asachi, Ienăchiță Văcărescu și C.
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
la București piesa Haiducii. În spațiul bucovinean numele lui H. poartă cu sine aura unui mit: începătorul de geniu fulgerat de o soartă năprasnică. Versurile sale, „cântecele așteptării”, cum și le-a intitulat autorul, susțin acest mit prin atmosfera lirică vibrantă, prin spontaneitatea expresiei și neliniștea modernă a poetului „cu sufletul strâns între teascuri de cramă”. A fost considerat „întâiul poet modernist al Bucovinei” (Perpessicius). SCRIERI: File de poveste, îngr. I. Negură și V. Posteucă, Cernăuți, 1936; Haiducii, București, 1938. Repere
HORODNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287450_a_288779]
-
românească.” Opera lui I., aproape în întregime autobiografică, alcătuită din ciclurile Povestirile lui Adrian Zograffi, Copilăria lui Adrian Zograffi, Adolescența lui Adrian Zograffi și Viața lui Adrian Zograffi (personajul fiind un alter ego al scriitorului), este străbătută de o energie vibrantă, de vitalism, făcând elogiul dragostei față de om, al prieteniei, al trăirii intense. I. nu a scris pentru a se delecta, ci pentru că însăși experiența sa de viață l-a împins să facă asta: „În clipa când pun mâna pe condei
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
-n scuturi (1937) se bucură de atenția criticii, R. fiind considerat un talentat „înfăptuitor de poezie modernă”, un „descătușător (ca și alți «iconari») al versului matern” (Perpessicius) din Bucovina. Poeme notabile sunt Preludiu și Neohaiducească, cu versuri „crude”, de o vibrantă naturalețe: „Îmi place să trăiesc ca pădureții vara, în pădure./ Cu suflet acru, necioplit și dur./ Să mă hrănesc cu ploi și vânt (sunt și zile pure)/ numai argint suflat pe fond de azur.” În pofida tinereții autorului, poezia este înfiorată
ROSCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289369_a_290698]
-
soi de fanatism sarcina de „propagandist revoluționar”. De memorialistică țin și însemnările De la Paris la Stambul (Călătorie făcută în 1853). Din scrisori R. se înfățișează ca un bărbat plin de tandrețe, cu o religie a prieteniei și cu o credință vibrantă în cauza revoluției, căreia i s-a devotat. R. a fost un mare ziarist al vremii sale, inaugurând un stil în presa românească, în publicistica politică îndeosebi. Cu Enrich Winterhalder scosese, în 1848, „Pruncul român”. În exilul parizian, mânat de
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
fac lucrătorii europeni prea scumpi la angajare și, inevitabil, Îi fac pe oameni mai dependenți de guvern și mai puțin Încrezători În forțele proprii și inventivi. Ei argumentează că, cu toate defectele lor, Statele Unite ale Americii au o economie mai vibrantă, lucrătorii sunt mai productivi, șomajul este mai redus, dovada spun ei că economia americană este Încă modelul de urmat pentru Europa și nu invers. Oare au dreptate? Cine este mai productiv? Productivitatea este parametrul citat cel mai adesea de economiști
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și de Est. America, În schimb, s-a bazat pe doctrina liberală a extinderii piețelor și schimburilor libere și a Început să implementeze un număr de inițiative pentru a reface economiile Europei de Vest. Țelul era construirea unui parteneriat atlantic vibrant, care să poată să se opună influenței sovietice și să servească interesele economice ale Americii. (Am discutat diversele inițiative instituționale, inclusiv Planul Marshall și crearea ONU, FMI, Băncii Mondiale, NATO etc., În capitolul 11.) Odată cu colapsul Imperiului Sovietic spre sfârșitul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Urmează un deznodământ cumplit: uciderea ofițerului care, beat fiind, nu vrea să renunțe la Aretia. Al treilea act, ultimul, încadrează figura lui Silvestru Trandafir în aureola jertfei supreme. Purtând sub carapacea asprimii și vulgarității, cărora își datorează porecla, un suflet vibrant, Piele-Groasă își trimite familia în teritoriul neocupat, el rămânând să răspundă pentru omorul făptuit. O face spre a nu expune mahalaua, după descoperirea uciderii lui Schwalbe, represaliilor dușmanului, dar și pentru a-și putea rosti, în felul său, disprețul față de
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
impersonalitatea aridă suportă constant cenzura omenescului. În ultima analiză, amândoi discută deosebirile dintre „noesă” și „noemă” (în termeni husserlieni), simplu spus, între cunoașterea intelectuală și cea artistică, între filosofie și poezie, forme ale spiritului care „prind” același „lucru”: „un unic”, vibrant și, implicit, liric. Poezia o face „prin mijloace unice”: „arătându-se, ea trece cu o grație regească pe lângă toate cârjele medierilor”. Efectul celor două cunoașteri e dobândirea „sării pământului”, înțelepciunea. Înțelepciunea procură „ceea ce, de când lumea, căutăm” - bucuria: „bucuria iradiantă, bucuria
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
prin muzicalitate și rigoare alunecările în retorism. Jurnalul de front - publicat postum (1968) de un bun prieten, Laurențiu Fulga, sub titlul Carnetele unui poet căzut în război - conține notații de pe câmpul de luptă, consemnări de lecturi făcute pe apucate, confesiuni vibrante către soție („santa Lucia”), dar mai ales trăiri pendulând între speranțe și aprehensiuni, consemnând o altă „sete”, a „nemuririi” prin operă, dar și spaima la gândul că nu își va mai putea scrie „cărțile pe care le duc sub frunte
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
repede interesul în principalele orașe transilvănene. Deviza sub care apărea era „Numai cultura va scăpa pe români, și cultura numai națională va fi”, oglindind crezul inițiatorilor ei, îndeosebi al lui Al. Papiu-Ilarian care, în articolul Nescari preliminarii, face un apel vibrant la conștiința românilor, spre a-și înzeci eforturile pe drumul înaintării culturii. Alte două articole, aparținând tot lui Papiu-Ilarian, pun în discuție chestiuni de maximă însemnătate, precum latinitatea limbii române, devenirea ei (Limba românească) și importanța învățării ei corecte (Să
SOCIETATEA DE LECTURA AURORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289753_a_291082]
-
melancoliei, singurătății și dorului de ființa dragă. În perioada primului război mondial S.-G. scrie o înflăcărată poezie patriotică - Ruguri (1918) -, mobilizatoare, de evocare a trecutului glorios și de proslăvire a vitejiei ostașilor „pelerini ai morții”, „sfinții noștri de la Mărășești”. Vibrante acorduri, într-o manieră amintindu-l pe Aron Cotruș, închină munților, naturii în genere, participantă la suferințele oamenilor. Ulterior cultivă lirica erotică axată pe frământările unei iubiri dezamăgite, ca în Arcul lui Cupidon (1932), sau luminată de perspectivele împlinirii, precum
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
pești,/ zbătându-se și nu prea, foșnind prin solzii vineți,/ în timp ce-n altă lună, a lotcii pescărești/ aproape roase vâsle strâns le țineți”. Răsună aici și alte clape, inclusiv (și nu fără farmec) cele amintind de G. Călinescu: „văzduhul e vibrant:/ - planete, astre urse -/ parcă ne vin ciudat/ peste planete curse.// Iubirea de înalturi/ ne arde-n trup, precum/ mari peșteri în bazalturi/ păstrează-al lunii fum”. Categorial, dominanta producției lirice din deceniile al șaselea și al șaptelea este un romantism
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
în exprimări metaforice, este elogiat aportul lui Urmuz, care „lucrând în colțul obscur [...] a deschis robinetele frigului care acum cuprinde pe toți”. Scriitorilor li se recomandă opoziția neconcesivă la vechi, mobilitate în afirmarea opțiunilor, dinamism în exprimare, pledoaria încheindu-se vibrant cu îndemnul adresat confraților de a se ralia direcțiilor noii publicații. Într-un articol despre condiția poetului se afirmă tranșant că „acest animal de o proveniență cu totul dubioasă a făcut revoluție. Îi știați locul pe o panoramă [...] în fața mulțimii
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
din această perspectivă. Descoperirile fundamentale pe care le fac în domeniul istoriei umaniștii români din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea și pe care se grăbesc să le treacă semenilor lor și străinilor se află la originea patrimoniului vibrant, tensionat, ce animă operele istoriografice (patetismul fiind altă trăsătură a demersului cărturarilor timpului). Capătă acum un contur bine precizat, având toate caracteristicile unei atitudini (și toate consecințele în planul propulsării valorilor), preocuparea pentru tezaurul propriei culturi, pentru izbânzile culturale ale
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
Caracterele culturii românești, Fenomenul naționalist, Perspectiva Unirii, Problema statului românesc, Pentru o teorie a revoluției, Nemesis și libertate în cultura românească, unde, invocând individualitatea lui Vasile Pârvan, a lui Dan Botta și Lucian Blaga, U. „a reușit câteva pagini de vibrantă inspirație, pagini care nu vor putea lipsi cândva dintr-o antologie a fenomenului cultural românesc” (Mihai Cismărescu). O suită de eseuri și studii asupra culturii române cuprinde și Nemesis y libertad, publicată în același an. Sunt înfățișate lumii occidentale momente
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
cu accent omagial și totuși croită cu o certă seriozitate analitică. Profilul istoricului literar definit de vocația sintezei, al istoricului de teatru, al teoreticianului culturii și al memorialistului este completat de activitatea dascălului și a cărturarului, prezent, cu verbul lui vibrant, în numeroase împrejurări culturale. SCRIERI: Spiritualități românești, București, 1941; ed. îngr. Marin Diaconu, București, 2001; Destinul personalității. Contribuții la cunoașterea omului și culturii contemporane, București, 1942; Orizonturi filosofice. Idei, oameni, probleme de cultură, București, 1942; Istoria universală a teatrului, I-
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
e) se prezintă ca o abstracțiune protejată, ca un ideal de viață (în numele unor cuvinte-cheie ca libertate, egalitate, justiție); (f) se exprimă printr-o formulă (un termen) care etichetează; (g) practică o retorică a emfazei (gesturi solemne, expresii grandilocvente, omagii „vibrante”, repetiții sistematice), își confecționează o „limbă de lemn” proprie. Nexus-ul ghidează opiniile și luările de poziție, se prezintă ca un aliat al propagandei, fabrică sloganuri. și, nu în ultimul rând, cristalizează gândirea socială în jurul nodului său ideologic, al „visului” abstract
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
experiențele trăite în lagărele comuniste - orice plăsmuire ficțională. Fără a avea merite literare deosebite, scrierea este, după Eugen Ionescu, semnatarul prefeței, „o carte mare, pe care puriștii o vor găsi simplă uneori, dar care este o mare mărturisire, încă una, vibrantă, simplă pe bună dreptate și, din fericire, adevărată, înalt și brav omenească”, ce „răscumpără josniciile noastre, slăbiciunile noastre: cine își pierde viața o va câștiga: cine crede că o câștigă, o va pierde. Remus a câștigat-o”. SCRIERI: Testamentul din
RADINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289090_a_290419]
-
după o ultimă apariție, peste cariera marii actrițe s-a lăsat definitiv cortina. Ultimii ani i-a trăit în singurătatea unui cămin în care doar câteva fotografii și teancul de cronici mai aminteau de strălucirea din trecut. Cu vocea ei vibrantă, cu timbru de argint (deși, amănunt contrariant, fuma mahorcă) și cu temperamentul ei generos, P. a pășit încă din timpul vieții în legendă. Era o răsfățată a publicului ieșean, pe care îl electriza cu interpretări pline de nerv în roluri
PRUTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
Gusti, entitled Sociologia Militans. Introducere În sociologia politică (Sociologia Militans. An Introduction to Political Sociology, Bucharest, 1942) and the second by C. Bouglé, Bilan de la sociologie française contemporaine (Paris, 1938). Dimitrie Gusti’s School of Sociology Dimitrie Gusti was a vibrant Professor who felt the need to combine from the very beginning teaching sociology as a theoretical discipline with applying it in order to address the numerous problems that faced his country as well as Europe. In 1918 Gusti created the
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ca un colte (1990). Volumul Odiseea lacrimii (1994) a confirmat o individualitate aplecată asupra unor idei și atitudini ce țin de definirea identității proprii prin cunoașterea rădăcinilor și a istoriei neamului. A fi un continuator demn al strămoșilor e mesajul vibrant al versurilor lui P. Poetul contribuie și la îmbogățirea literaturii despre și pentru copii: Mugurașii mugurei (1991). În articolele, recenziile și eseurile publicate în presa literară manifestă și aptitudini de analist exigent, după cum nu i-a rămas străin nici domeniul
PALLADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288632_a_289961]
-
epica populară dacoromână comparată cu cea grecească, remarcând că producția orală dacoromână are puține atingeri cu cea grecească, epica grecească distingându-se, spre exemplu, printr-o mai mare concentrare a acțiunii, având un filon național-patriotic transpus în forme „directe și vibrante, ca și când ar fi ale unui poet cult”. P. socotește că demersul său comparatist este doar o „fracțiune” din ceea ce ar trebui să fie cercetarea Peninsulei Balcanice, studiile viitoare urmând să se aplece asupra creației populare albaneze, bulgărești, sârbești, grecești, turcești
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
1870 o amplă dare de seamă. Sub auspiciile Societății Academice Române, editează și prefațează în 1872 Operele principelui Demetriu Cantemir, traducând și primele două capitole din Descriptio Moldaviae, apărută în versiunea românească în volumul al doilea, în același an. O vibrantă, exaltată evocare a unui mare înaintaș este Viața, operele și ideile lui Georgiu Șincai din Șinca (1869). În domeniul filologiei, după o serie de precizări (Neologismul, articol apărut în șase numere din „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, 1853) și
PAPIU-ILARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]