685 matches
-
nu-și declară acasă nota proastă ("Azi nu m-a ascultat") pînă la scuza cu care se acoperă timpul petrecut cu un prieten la restaurant ("Avem încheiere de lună la serviciu... ".) etc. • Victima autogenerată este supusă unui proces de (auto)victimizare prin minciună, situație în care emitentul este în același timp și beneficiar al minciunii. Această formă a autominciunii reprezintă expresia cea mai rafinată sau mai perversă a înșelăciunii. "Minciuna cel mai des întîlnită nota Nietzsche este cea spusă propriei persoane
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
într-un coș de gunoi sau pe trotuarul din districtul Columbia mă jignește într-o oarecare măsură. Chiar dacă păstrează pliantul, ca amintire a vizitei lor, tot mă jignește. E doar o șaradă. E ca și cumnata mea sentimentală care pretinde victimizarea prin asociere. Lângă mine, pe bancă, Madeleine întrebă dacă eram gata să o luăm înapoi spre hotel. I-am spus că eram și ne-am ajutat să ne ridicăm unul pe altul. În timp ce ne îndreptam spre podul de peste canal, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
a ajuns chiar la un soi de "gelozie" a suferinței specifice, reflectată în mustrarea unor analiști, între care Michael Finkenthal, adresate lui Gabriel Liiceanu, care și-a permis a sugera o similitudine între frustrările și marginalizarea sa sub comunism și victimizarea lui Sebastian în perioada războiului, numit (nu chiar blasfemic, am zice noi !) mon frere . Să semnifice departajarea zguduitoarelor tragedii ale secolului XX după criterii de clasă ori de naționalitate, tentativa de-a instaura pe tărîmul lor tabere ce se măsoară
Din nou Mihail Sebastian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8676_a_10001]
-
parte deadreptul din istoria universală" (p. 3). Retardul istoric atât de acut prezent în conștiința națională românească nu putea fi minimalizat doar prin elevarea anumitor momente eroice ale trecutului românesc la nivelul istoriei occidentale. Un leitmotiv sacrificial, care să reliefeze victimizarea poporului român înspre binele Europei creștine oferea o explicație mult mai confortantă. Iar istoriografia românească a găsit raționalizarea justificativă: statele române și-au epuizat energiile creative în stăvilirea înaintării Islamului. Astfel, chiar dacă "n-a avut niciun plan, iar cucerirea ținuturilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mod discutabil asociate doar cu universul feminin, pe agenda de politică externă și pe cea internațională (de exemplu, problema imigrantelor, a refugiatelor, munca la negru și traficul de carne vie, violența împotriva femeilor pe plan internațional, cercetarea teoretică și incriminarea victimizării în masă a femeilor, în timpul conflictelor ș.a.). Feminismul marxist se înscrie în a doua etapă de teoretizare menționată în introducerea acestui capitol, genul ca punct de sprijin pentru critica teoriilor și practicilor internaționale consacrate. Caracteristică feminismului marxist este înțelegerea relațiilor
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
insuficient analizate, lipsa investigațiilor sistematice asupra cauzalității fenomenului permițând încetățenirea următoarelor „mituri” aferente acestuia: - mărimea clasei sau a școlii reprezintă un factor favorizant al violenței psihologice; - conduitele agresive sunt o consecință a competiției în vederea obținerii unor note mari; - procesul de victimizare este justificabil prin factori externi, fiind vizați elevi supraponderali, roșcați, cu ochelari sau cu un accent specific la vorbirii. Dincolo de aceste corelații pe care le considerăm fără suport empiric și circumstanțiale, asemeni altor cercetători din aria școlară, demersul de comprehensiune
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
de interiorizare (Gregory, Bishop și Sheldon, 1995). Având în vedere că elevii cu deficiențe auditive comunică preponderent prin limbajul semnelor, fiind dificil să susțină o conversație alături de ceilalți, se izolează de restul grupului și devin mai vulnerabili și predispuși atât victimizării cât și problemelor de natură psihică. Chiar dacă sunt protezați, comprehensiunea și înțelegerea limbajului verbal sunt afectate de zgomotele din fundal. Practic, contextul anterior constituie un obstacol pentru demersul constatativ, izolarea putând fi considerată o conduită specifică acestor elevi și nu
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
colegilor etc. Fuga de la școală stabilește raporturi de interdeterminare cu alte două conduite de devianță școlară de tip evazionist:absenteismul și abandonul școlar. Fuga de acasă și de la școală reprezintă o conduită gravă, cu un înalt risc delincvențial și de victimizare, nu atât prin ea însăși, cât prin consecințele pe care le antrenează. Astfel, la primul episod evazionist, cei care fug de acasă trăiesc un șoc, speranțele lor de aventură și fericire fiind contrazise de realitate. Cei care fug de acasă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
fenomenul originar (exemplul tipic: tracomania în revista Noi Tracii se afirmă că noi, noi tracii suntem străbunii culturii europene și alte elucubrații), că izolarea și subdezvoltarea sunt, de fapt, calități, fiindcă ne prezervă autenticitatea și originalitatea. În plan politic intervine victimizarea perpetuă (de la cronicărescul în calea tuturor răutăților, până la denunțarea sferelor de influență de la Yalta și Malta), abandonarea occidentală, decepția profundă că nu vin americanii toată epoca noastră a trăit-o din plin, inclusiv în închisoare). Constantin Noica, vorbește, în același
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
fundamentalism. Studii și eseuri - grupează texte variate pe teme de incontestabilă actualitate: tradiție și memorie în ortodoxia românească, monahismul, liturghia, muzica bizantină și icoana ca vectori purtători ai tradiției ortodoxe, cadrele memoriei pentru ortodoxie, răspunsul BOR la provocările secularizării, (auto)victimizarea la români, fundamentalismul religios, BOR și angajamentul politic din anii 1930, creștinismul - suflet al Europei. Rețin în mod special trimiterile frecvente ale autorului la interpretarea lui Eliade privind ,,eterna reîntoarcere" ,,abolirea timpului" și ,,repetarea gesturilor paradigmatice". Una dintre aceste trimiteri
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de la Cimitirul Săracilor din Calea Lipovei din Timișoara este transformată de mass-media într-un instrument de tortură al securității"139. Concluzia ar fi că "Imaginile gata prelucrate și prejudecățile sunt mai puternice decât realitatea"140. Un alt autor care deplânge victimizarea nevinovatei Securități române este Constantin Vasile. Acesta se întreabă consternat chiar și în titlul cărții sale: Noi am fost teroriștii?!141 . Răspunsul lui Constantin Vasile este categoric: nu. Securitatea n-a tras. Există doar o singură excepție, un caz izolat
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
datorate sărăciei, dar și lipsei de educație și de informație generează contexte de viață privată În care violența este un comportament tolerat, chiar acceptat, el fiind Învațat de copii și reprodus ca modalitate esențială, frecventă și “firească” de comportament interpersonal. Victimizarea produce modificari psihologice, dificultăți de relaționare și disfuncționalități la nivelul mecanismelor psihologice, care pot fi cu greu ameliorate În privința consecințelor ei asupra dezvoltării personalității. Conform “Youth voices”, o anchetă UNICEF din anul 2001 asupra opiniilor, temerilor, speranțelor și viselor
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
mai mare), nici ceea ce a înțeles Heineman prin acest termen (comportamentele agresive ale unui grup redus de copii orientate împotriva altuia singur). Leymann se apropie mai degrabă de concepția lui Dan Olweus (1993), care a studiat fenomenele apărute în contextul victimizării copiilor școlari și pe care el le numește prin termenul de bullying. După opinia lui Olweus, bullying-ul se referă la acțiunile negative repetate și îndelungat exercitate de o persoană sau mai multe persoane asupra uneia sau altor persoane. Acțiunile negative
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fraternitate, laicitate, solidaritate, totalitarism; ă aporturile psihologiei sociale: atribuire (teoriile Î), discriminare, prejudecată, reprezentare, stereotip; ă mediul instituțional sau socio-politic: cetățenie, națiune, neorasism, popor, recunoaștere (politică de Î); ă abordarea juridică: azil (drept de Î), cetățenie (cod al Î), cote, victimizare, zone de așteptare; ă contextul economic: cultură și dezvoltare, mondializare, loc de apartenență etc. Fiecare contribuție se Înscrie Într-o perspectivă didactică și Își propune să prezinte, În mod sintetic, elemente de reflecție pertinente. În linii generale, am realizat, sperăm
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
II APARTENENȚĂ (sentiment de Î), IDENTITĂȚI CULTURALE (În colaborare cu FRANCARD Michel) CANET Raphaël Șef al catedrei de „Mondializare, cetățenie și democrație” de la Universitatea Québec, Montréal (UQAM) SEPARATISM CAPELLER Wanda Profesor de sociologie la Institutul de studii politice din Toulouse VICTIMIZARE COHEN Monique Lise Doctor În filosofie, bibliotecară la Biblioteca municipală din Toulouse COMPASIUNE COLLES Luc Profesor de didactică la departamentul de filologie romanică al Universității catolice din Louvain (UCL) INTERCULTURAL (didactica Î) COUTEL Charles Profesor de filosofie a dreptului la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
oprimate, Întruchipate În special de grupuri numite rasiale sau etnice, care au fost Între timp Înlocuite, În țările bogate (sau, cum se spune, „gazdă”), de figura Imigrantului, figură a dezmoștenitului, a victimei totale (cei numiți În Franța „sans papiers” etc.). „Victimizarea” negrului american putea, Într-adevăr, să apară, așa cum susținea St. Clair Drake, ca Înscrisă În sistemul de relații sociale și de instituții care le interzicea membrilor categoriei supuse rasismului să aibă acces deplin la un anumit număr de avantaje și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Press. TODOROV Tzvetan (1989), Nous et les autres. La réflexion française sur la diversité humaine, Paris, Seuil. WILSON James (1995), Le Sens moral, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție americană: 1993). Φ CONFLICT, INTEGRARE, Moravuri, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, SOCIALIZARE, SOLIDARITATE Victimizaretc "Victimizare" Dinamicile victimizării constituie obiectul victimologiei. Această disciplină, văzută de unii ca o ramură a criminologiei (Henting, 1972), s-a dezvoltat pornind de la studiile lui Benjamin Mendelsohn care, Încă de la sfârșitul anilor ’30, atrage atenția juriștilor și criminologilor asupra importanței investigațiilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Tzvetan (1989), Nous et les autres. La réflexion française sur la diversité humaine, Paris, Seuil. WILSON James (1995), Le Sens moral, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție americană: 1993). Φ CONFLICT, INTEGRARE, Moravuri, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, SOCIALIZARE, SOLIDARITATE Victimizaretc "Victimizare" Dinamicile victimizării constituie obiectul victimologiei. Această disciplină, văzută de unii ca o ramură a criminologiei (Henting, 1972), s-a dezvoltat pornind de la studiile lui Benjamin Mendelsohn care, Încă de la sfârșitul anilor ’30, atrage atenția juriștilor și criminologilor asupra importanței investigațiilor și analizelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
parte, concepțiile sociologice și politice au permis Înțelegerea acestor procese pornind de la aplicațiile practice ale acestui tip de studii, În special de la cele legate de punerea În aplicare a unor politici de reparare a prejudiciilor suferite și de prevenire a victimizării. În drept, victima a căpătat astăzi un loc real În procesul penal (d’Hauteville, 2002). La nivel național, În dreptul francez, de exemplu, În afara modificării jurământului depus de jurați, care cuprinde acum și interesul victimelor (art. 304 din Codul de Procedură
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Violence, Paris, PUF. PETONNET Colette (1968), Ces gens-là, Paris, Maspero. SOREL Georges (1946), Réflexions sur la violence, Paris, Marcel Rivière (prima ediție: 1900). WIEVIORKA Michel (1988), Sociétés et terrorisme, Paris, Fayard. Φ Anomie, CONFLICT, DOMINAȚIE, Inegalități sociale, Marginalitate/ marginalizare, TOTALITARISM, Victimizare, Vulnerabilitate Vulnerabilitatetc "Vulnerabilitate" Vulnerabilitatea desemnează expunerea la un risc social, o stare de fragilitate care se declină În raport cu multiple fenomene negative, ca suicidul, divorțul sau excluderea. Este un concept cu un domeniu de aplicare foarte larg, pentru că este folosit tot
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sociale, Paris, PUF. ROCHE Sebastian (1998), „Expliquer le sentiment d’insécurité: pression, exposition, vulnérabilité et acceptabilité”, Revue française de science politique, vol. 48, nr. 2, aprilie, pp. 274-305. STANKIEWICZ François (1998), Travail, compétences et adaptabilité, Paris, L’Harmattan. Φ Discriminare, Victimizare X ă Ztc "X ă Z" Xenofilietc "Xenofilie" Φ Cosmopolitism, RASISM, XENOFOBIE Xenofobietc "Xenofobie" Din punct de vedere etimologic, teamă și, prin extensie, ostilitate față de ceea ce este străin și În special față de străinii Înșiși. ν Dacă e să judecăm după
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
politic polonez, și în mod deosebit cel al inteligenției liberale și de dreapta, au fost bazate pe ipotezele "societății civile etice" și pe limbajul valorilor sale particulare. Acest discurs a fost cel mai bine reprezentat de discursul tradițional polonez al victimizării, care pune în evidență rolul suferinței poloneze timp de două secole de istorie, ca fiind la baza statutului special al Poloniei și care sugerează existenta unei obligații morale, pe care Occidentul ar trebui să o plătească. Căderea comunismului și începutul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
nuanță": Humphrey, F.H. Allport, Holt, mai tîrziu Hull, cu sau fără intenție, se înscriu în schema pavloviană a declicului care provoacă o reacție, determinîndu-ne să considerăm că destinatarul este întotdeauna sub controlul emițătorului, ceea ce Ravault numește în mod excelent teza victimizării destinatarului 40. Mai tîrziu, modelul se nuanțează. Între stimul (S) și răspuns (R) intervin filtre: societatea, lumea, cultura sau modurile de producție. Ecrane se strecoară între R și S. Cibernetica, cu noțiunea de feed-back, complică modelul. La fiecare tur de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
și vârste, dar are în vedere și cultul fanatic, exaltarea fără discernământ, idolatria nătângă, precum și cultul "oficial", contrafăcut și interesat anexionist. Mitul este viu, reformator, iar sacrificarea are cel puțin o dublă conotație: de autosacrificiu, cu diverse nuanțe, și de victimizare, sacrificarea de către ceilalți, tot în diferite ipostaze, de la obsedata respingere a mitizării, până la cea mai joasă demolare. Evident, nu orice reacție critică echivalează cu o denigrare. Hagiografia stă față în față cu blasfemia și mitul se află dincolo de ele. Unii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
parte deadreptul din istoria universală" (p. 3). Retardul istoric atât de acut prezent în conștiința națională românească nu putea fi minimalizat doar prin elevarea anumitor momente eroice ale trecutului românesc la nivelul istoriei occidentale. Un leitmotiv sacrificial, care să reliefeze victimizarea poporului român înspre binele Europei creștine oferea o explicație mult mai confortantă. Iar istoriografia românească a găsit raționalizarea justificativă: statele române și-au epuizat energiile creative în stăvilirea înaintării Islamului. Astfel, chiar dacă "n-a avut niciun plan, iar cucerirea ținuturilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]