6,727 matches
-
de suspendare din funcție a președintelui; supravegherea respectării procedurii pentru organizarea și desfășurarea referen dumului și confirmarea rezultatelor acestuia; verificarea îndeplinirii condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni; soluționarea contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic<footnote I. Vida, op. cit., pp. 56-57. footnote>. În toate aceste cazuri, Curtea Constituțională acționează numai la sesizare. Singurul caz în care Curtea își exercită atribuțiile de control din oficiu este cel prevăzut de fostul articol 144 lit. a) teza finală [devenit, după revizuirea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Editura Lumina Lex, București C. Cadoux (1973), Droit constitutionnel et institutions politique, vol. I, Cujas, Paris M. Constantinescu, M. Amzulescu (2006), Drept parlamentar, Editura Fundației România de mâine, București M. Constantinescu, I. Deleanu, A. Iorgovan, I. Muraru, F. Vasilescu, I. Vida (1992), Constituția României, comentată și adnotată, Editura R.A. Monitorul Oficial, București C. Gilia (2007), Teoria statului de drept, Editura C.H. Beck, București Bazele constituționale ale administrației publice. Note de curs 128 G. Gîrleșteanu (2008), Organizarea generală a administrației, Editura Sitech
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
and Politics, The Dorsey Press, Chicago H. Schulze (2003), Stat și națiune în istoria europeană, Editura Polirom, Iași B. Tricot, R.H. Lebel (1985), Les institutions politiques françaises, Dalloz, Paris F. Bucur Vasilescu (1998), Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, București I. Vida (2011), Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București I. Vida (2010), Legistică formală. Introducere în tehnica și procedura legislativă, ediția a IV-a revizuită și completată, Editura Lumina Lex, București Articole și studii de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Polirom, Iași B. Tricot, R.H. Lebel (1985), Les institutions politiques françaises, Dalloz, Paris F. Bucur Vasilescu (1998), Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, București I. Vida (2011), Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București I. Vida (2010), Legistică formală. Introducere în tehnica și procedura legislativă, ediția a IV-a revizuită și completată, Editura Lumina Lex, București Articole și studii de specialitate D. Apostol Tofan (2004), Implicațiile revizuirii Constituției asupra raporturilor dintre parlament și guvern, în SDR
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
2008), „European Security: Romania”, European Review of Public Law, vol. 20, no. 1, spring/printemps, Esperia Publications Ltd. E.S. Tănăsescu (2008), „The President of Romania or the slippery slope of a political regime”, European Constitutional Law Review, vol. 4 I. Vida (2004), „Obligativitatea deciziilor Curții Constituționale pentru instanțele judecătorești - factor de stabilitate a Constituției”, Buletinul Curții Constituționale nr. 7/2004. I. Vida (1999), Delegarea legislativă, SDR nr. 3-4 European Public Law Series, volume LXXXV, Themis Project Transformation of the Role of
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
The President of Romania or the slippery slope of a political regime”, European Constitutional Law Review, vol. 4 I. Vida (2004), „Obligativitatea deciziilor Curții Constituționale pentru instanțele judecătorești - factor de stabilitate a Constituției”, Buletinul Curții Constituționale nr. 7/2004. I. Vida (1999), Delegarea legislativă, SDR nr. 3-4 European Public Law Series, volume LXXXV, Themis Project Transformation of the Role of the Judiciary within a European Integrated Context, Esperia Publications Ltd., London, 2006 Dezbateri parlamentare, Adunarea Constituantă, Monitorul Oficial, Partea a II
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
ediția a doua, Editura C.H. Beck, București Bazele constituționale ale administrației publice. Note de curs C. Ionescu (2000). Dezvoltarea constituțională a României. Acte și documente. 1741-1991, Editura RAMO, București F. Bucur Vasilescu (1998). Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, București I. Vida (2011). Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București Anunțarea procedurii de evaluare I. 20% seminar: 10% test-sinteză (patru subiecte, luna noiembrie) și 10% test-grilă (20 de întrebări, o singură variantă corectă de răspuns, luna
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
de executare, dar în practică acest domeniu este rezervat guvernului. Constituția invocă anumite relații sociale rezervate exclusiv legii (art. 71, art. 105 alin. 2, art. 109 alin. 3, art. 117 alin. 3). B. Etapele procedurii legislative: inițiativa legislativă<footnote I. Vida, Legistică formală. Introducere în tehnica și procedura legislativă, ediția a IV-a revizuită și completată, Editura Lumina Lex, București, pp. 208-209. footnote>; examinarea proiectului de lege în comisii permanente; dezbaterea proiectului de lege în plen; votarea proiectului de lege; medierea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
socială; r) statutul minorităților naționale din România; s) regimul general al cultelor; t) celelalte domenii pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice. footnote> din Constituție, care prevede domeniile reglementate prin lege organică. Prin lege organică<footnote I. Vida, op. cit., pp. 47-50. footnote> se reglementează, printre altele: a) sistemul electoral; organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente; b) organizarea, funcționarea și finanțarea partidelor politice; c) statutul deputaților și al senatorilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drep turi ale acestora; d
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
data până la care se pot emite ordonanțe. Numai în cazuri excepționale, guvernul poate adopta ordonanțe de urgență, ceea ce nu necesită preexistența unei legi de abilitare, dar ele intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la parlament.<footnote I. Vida, op. cit., p. 67. footnote> Dacă parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu. C) Conceptul de hotărâre. Categoriile de hotărâri Hotărârile sunt acte juridice adoptate de parlament sau Camerele sale (separat). Există două categorii de hotărâri
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
autoritate care asigură, în principal, controlul constituționalității legilor și care se situează în afara celor trei puteri statale (legislativă, executivă și judecătorească), având sarcina de a veghea ca autoritățile publice care le compun să respecte principiile și normele constituționale<footnote I. Vida, Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București, p. 42. footnote>. Întrebările care s-au ridicat cu privire la această instituție au vizat, mai ales: în care putere clasică se încadrează Curtea Constituțională, în cea legislativă, executivă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
de suspendare din funcție a președintelui; supravegherea respectării procedurii pentru organizarea și desfășurarea referen dumului și confirmarea rezultatelor acestuia; verificarea îndeplinirii condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni; soluționarea contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic<footnote I. Vida, op. cit., pp. 56-57. footnote>. În toate aceste cazuri, Curtea Constituțională acționează numai la sesizare. Singurul caz în care Curtea își exercită atribuțiile de control din oficiu este cel prevăzut de fostul articol 144 lit. a) teza finală [devenit, după revizuirea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Editura Lumina Lex, București C. Cadoux (1973), Droit constitutionnel et institutions politique, vol. I, Cujas, Paris M. Constantinescu, M. Amzulescu (2006), Drept parlamentar, Editura Fundației România de mâine, București M. Constantinescu, I. Deleanu, A. Iorgovan, I. Muraru, F. Vasilescu, I. Vida (1992), Constituția României, comentată și adnotată, Editura R.A. Monitorul Oficial, București C. Gilia (2007), Teoria statului de drept, Editura C.H. Beck, București Bazele constituționale ale administrației publice. Note de curs 128 G. Gîrleșteanu (2008), Organizarea generală a administrației, Editura Sitech
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
and Politics, The Dorsey Press, Chicago H. Schulze (2003), Stat și națiune în istoria europeană, Editura Polirom, Iași B. Tricot, R.H. Lebel (1985), Les institutions politiques françaises, Dalloz, Paris F. Bucur Vasilescu (1998), Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, București I. Vida (2011), Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București I. Vida (2010), Legistică formală. Introducere în tehnica și procedura legislativă, ediția a IV-a revizuită și completată, Editura Lumina Lex, București Articole și studii de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Polirom, Iași B. Tricot, R.H. Lebel (1985), Les institutions politiques françaises, Dalloz, Paris F. Bucur Vasilescu (1998), Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, București I. Vida (2011), Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București I. Vida (2010), Legistică formală. Introducere în tehnica și procedura legislativă, ediția a IV-a revizuită și completată, Editura Lumina Lex, București Articole și studii de specialitate D. Apostol Tofan (2004), Implicațiile revizuirii Constituției asupra raporturilor dintre parlament și guvern, în SDR
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
2008), „European Security: Romania”, European Review of Public Law, vol. 20, no. 1, spring/printemps, Esperia Publications Ltd. E.S. Tănăsescu (2008), „The President of Romania or the slippery slope of a political regime”, European Constitutional Law Review, vol. 4 I. Vida (2004), „Obligativitatea deciziilor Curții Constituționale pentru instanțele judecătorești - factor de stabilitate a Constituției”, Buletinul Curții Constituționale nr. 7/2004. I. Vida (1999), Delegarea legislativă, SDR nr. 3-4 European Public Law Series, volume LXXXV, Themis Project Transformation of the Role of
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
The President of Romania or the slippery slope of a political regime”, European Constitutional Law Review, vol. 4 I. Vida (2004), „Obligativitatea deciziilor Curții Constituționale pentru instanțele judecătorești - factor de stabilitate a Constituției”, Buletinul Curții Constituționale nr. 7/2004. I. Vida (1999), Delegarea legislativă, SDR nr. 3-4 European Public Law Series, volume LXXXV, Themis Project Transformation of the Role of the Judiciary within a European Integrated Context, Esperia Publications Ltd., London, 2006 Dezbateri parlamentare, Adunarea Constituantă, Monitorul Oficial, Partea a II
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
nu suntem noi, oamenii vii. Noi putem fi raționali și emoționali nu ca expresie a maniheismului naturii moarte, ci ca măsură a nelimitării propensiunilor noastre pornind de la etică în orice direcție. Aici Economia ne pierde în lumea ei rece și vidă de aserțiuni raționalizante. Inadecvările conceptualizării în Economie sau despre Economie (în timpul premodern, când activitatea prevala asupra gândirii raționale pe motivul subzistenței și supraviețuirii) au marcat și substanțieri ideatice și idealități substanțiale în care dualitatea a primat nu diferit de formulele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
diverse funcții precum respirația, digestia, circulația, cât și diversele mirosuri emanate de corp și de gură. Auscultația poate fi realizată cu urechea sau cu stetoscopul. Zgomote respiratorii Observații Interpretări Rezonanță amforică (comparabilă cu zgomotul produs atunci când suflăm într-o sticlă vidă) Ral surd, cavernos Crepitație Vid de energie sau vid de Yang în plămâni Tabel de plenitudine Tabel de plenitudine-umezeală Zgomote digestive Observații Interpretări Clapotaj gastric persistent Zgomot peristaltic important Vid de energie în stomac Vid de energie în splină asociat
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
puțini încearcă să se elibereze de ea, iar căutarea izbăvirii e atât de rară? ș...ț În fond, lozinca omenirii e: «Mai bine durerea decât izbăvirea!» Căci durerea încă este existență, pe când izbăvirea nu e decât o fericire deplină și vidă” (I, 91). Așadar, mai bine boala decât izbăvirea ori decât extazul, mai bine viața decât Ființa, mai bine tortura de sine decât extazul. Orice s-ar spune, boala devine prilejul unei justificări, pe care Cioran o folosește cu insistență. „Doar
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pe care ne-o pune fiecăruia în față, cu somația de a ne privi și judeca. Este, apoi, o pledoarie în favoarea demnității umane, a verticalității morale, individuale și colective; și un avertisment privind pericolul permanent al agresiunii absurdului în viața vidată de normalitate. Ștefan Oprea ("Cronica", anul XXVI, nr. 29, 1-15 noiembrie 1991) Constantin Popa despre... Constantin Popa Și despre "Regulamentul de bloc" s-au spus "unele" și "altele"; parte din punctele de vedere respective apropiindu-se, cu multă prudență, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
corpuri de unități semnice, după diferite parcursuri de sens".22 II.2. DISCURSUL POETIC II.2.1. SISTEME DE SEMNE Textul, ca "sistem de semne", devenind procesual, ca discurs care acționează asupra semnificațiilor, creează "situația discursivă", definită ca "intersecția non vidă a mulțimilor de propoziții ce constituie universul de discurs", discursul fiind înțeles ca "mulțimea actelor de discurs efectuate de agentul discursiv cu intenția de a modifica universul comun de discurs".23 Relația care se stabilește între "semnele" discursului a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Visarion își definește creația: un film al copleșitoarei tristeți umane, al singurătății și al întoarcerii în sine, un film al necuvintelor, drama individului ce încearcă să spere acolo unde nu mai este nimic de sperat, într-un univers gol, pustiit, vidat de sentimente. Se vorbește puțin, se trăiește prin imagine și sens. Eroii nu trăiesc, ei sunt purtați de viață [...] Cu tălpile în noroi, pentru ei desprinderea rămâne pe un soclu pe care niciodată nu-l vor atinge. Dezorientați, nici nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
artistul) își poartă cochilia (opera) în spate fără să se poată despărți de ea. Dacă cineva ar mai încerca să facă o analiză unilaterală și diferențiată, ar însemna să taie melcul de cochilie. Rezultatul ar fi o monstruozitate: o cochilie vidă și un animal (moluscă) mutilat". Cartea de față cuprinde o prefață, o fișă biobibliografică, precum și extrase din presa franceză despre cărțile traduse, începând cu "Le second messager", "Crime de sable" și terminând cu "Le matin d'un miracle". În mai
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
sale, generalul nu sacrifică cu totul individualul: cele două aspecte ajung să se echilibreze, dând figurilor lor un volum mai amplu, o materialitate mai bogată decât aceea a personajelor clasice propriu-zise. Oamenii lui Caragiale trăiesc într-o lume fără obiecte, vidă, cu foarte rare indicații asupra costumului lor, fără referiri la decorul caselor în care locuiesc sau a lucrurilor pe care le manipulează. Scriitorul nu este un descriptiv-vizual. Impresia atât de vie a mediului (în special a mediului social) reiese din
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]