1,913 matches
-
îndoieli și produce avertismente. Numai Răzvan crede că momentul îi e prielnic, răstoarnă pe Aron-Vodă și îi ia sceptrul. Visul fostului rob se spulberă însă repede: ca proaspăt domn, Răzvan moare apărându-și tronul. Acuzele se pot îndrepta acum spre Vidra, văzută de cei din preajma lui Răzvan ca o femeie aprigă, vinovată de câte se întâmplaseră. În dramă, H. configurează, mai întâi, o frescă istorică și socială cuprinzătoare. Boieri, țărani, târgoveți, haiduci, oșteni întrețin în jurul celor doi eroi un comentariu bine
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
domnul Gobseck al lui Balzac și jupânul Moise al lui Alecsandri, București, 1865; Ion Vodă cel Cumplit, București, 1865; ed. 2, București, 1894; ed. îngr. și pref. I.C. Chițimia, Craiova, 1942; Răzvan-Vodă, ed. 2, București, 1867; ed. 3 (Răzvan și Vidra), București, 1869; ed. 4, București, 1895; Odă la boieri, București, 1869; Poezie, București, 1873; Istoria critică a românilor, I-II, București, 1873-1875; ed. îngr. și introd. Grigore Brâncuș, București, 1999; Cuvente den bătrâni, t. I-III și supl. la t
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Mircea Eliade, București, 1937; Scrieri literare, I-II, îngr. Andrei Rusu, pref. George Munteanu, București, 1960; Articole și studii literare, îngr. și pref. C. Măciucă, București, 1961; Scrieri alese, I, îngr. J. Byck, pref. George Munteanu, București, 1968; Răzvan și Vidra. Trei crai de la răsărit, pref. Mihai Drăgan, București, 1973; Duduca Mamuca, îngr. și pref. Ion Șeuleanu, Cluj, 1973; Sarcasm și ideal, îngr. și postfață Mircea Zaciu, București, 1975; Corespondența B.P. Hasdeu - Iulia Hasdeu, publ. Paul Cornea, Elena Piru, Roxana Sorescu
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Cornea, București, 1989; Istoria toleranței religioase în România, îngr. și pref. Stancu Ilin, București, 1992; Scrieri, I-II, îngr. și introd. Stancu Ilin, Chișinău-București, 1993-1997; Ursita, îngr. și pref. C. Mohanu, București, 1994; Poezie, proză, dramaturgie, Chișinău, 1997; Răzvan și Vidra, îngr. și postfață C. Mohanu, București, 1998; Scrieri alese, pref. Mihai Zamfir, București, 1999; Protocoalele ședințelor de spiritism, tr. Jenica Tabacu, îngr. și pref. Mircea Coloșenco, București, 2000; Publicistica politică. 1869-1902, I-II, îngr. și introd. I. Oprișan, București, 2001
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Cele văzute sau auzite acolo l-au determinat să noteze că „dacoromânii, deși în majoritate analfabeți, au un remarcabil gust pentru natură și frumusețe“, exemplificându-le simțul artistic deosebit prin invocarea câtorva balade, doine sau cântece populare cu eroi precum Vidra și Mihu, ori prin virtuțile autentice ale melosului și poeziei din Trandafirul și soarele, balada Miorița, ori Cântecul Prutului, reproduse parțial ori integral în paginile cărții 16. Cititorului american i se oferea astfel posibilitatea să cunoască, în premieră, câteva dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
punct în colaborare cu Gh. Ghiță; ediția revăzută și adăugită se intitulează Mic dicționar îndrumător în terminologia literară (1979). Redactând introduceri cu net caracter didactic și atașând note lămuritoare, F. scoate ediții școlare din scrierile lui B.P. Hasdeu (Răzvan și Vidra), I.L. Caragiale (Schițe), Petre Ispirescu (Legendele sau basmele românilor), Al. Hâjdeu (Domnia Arnăutului). „Contribuția documentară” D. Țichindeal (1937) este un extras din „Preocupări literare”. SCRIERI: D. Țichindeal, București, 1937; Introducere în literatură. Formele literare (în colaborare cu Napoleon N. Crețu
FIERASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286987_a_288316]
-
terminologie literară (în colaborare cu Gh. Ghiță), București, 1975. Antologii: Antologia Bărăganului, Călărași, 1935 (în colaborare cu Gh. Neagu); Cartea amintirilor, București, 1944 (în colaborare cu Vasile V. Haneș); ed. pref. Gh. Ghiță, București, 1987. Ediții: B.P. Hasdeu, Răzvan și Vidra, introd. edit., București, 1936; I.L. Caragiale, Schițe, introd. edit., București, 1943; Petre Ispirescu, Legendele sau basmele românilor, introd. edit., București, 1940, Snoave, introd. edit., București, 1945; Al. Hâjdeu, Domnia Arnăutului, introd. edit., București, f.a. Traduceri: Sigrid Undset, Kristin Lavransdatter-Cristina, fiica
FIERASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286987_a_288316]
-
Vrancea - 14.XII.1962, București), prozator, eseist și etnograf. Este fiul Voicăi (n. Hanță) și al lui Neculai Mehedinți, țărani. Primele trei clase primare le-a absolvit la școala din satul natal, iar clasa a IV-a la școala din Vidra. Face studii secundare la Seminarul Teologic din Roman și la cel din București, ca și la liceul din Focșani, absolvind, în 1888, Liceul „Sf. Sava” din București. Se înscrie ca student la secția matematică a Universității din București, de unde se
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
pref. edit., București, 1915, Suvenire contimpurane, pref. edit., București, 1915; I. Heliade-Rădulescu, Echilibrul între antiteze, I-II, pref. edit., București, 1916; Anton Pann, Din „Povestea vorbii”, Iași, 1918; Al. Hâjdeu, Vechea slavă a Moldovei, București, 1919; B.P. Hasdeu, Răzvan și Vidra, București, 1919, Cărțile poporane, pref. edit., București, 1936; Petre Ispirescu, Mihai Viteazul, București, 1924; Ioan Barac, Arghir și Elena, București, 1925; Grigore Alexandrescu, Fabule, pref. edit., București, 1933, Meditații, epistole, satire, București, 1943; Vasile Cârlova, Poezii, pref. edit., București, 1936
HANES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
doar prin unele situații, prin patosul oratoric asemănător celui din Apus de soare de B. Delavrancea sau, în cazul comediilor, prin hazul unor replici. Piesele cu subiect istoric, majoritatea în versuri albe, sunt reconstituiri de felul celei din Răzvan și Vidra de B.P. Hasdeu, expuneri de momente ale vieții unui erou (Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Tudor Vladimirescu ș.a.), complicate frecvent prin introducerea unei intrigi secundare de natură sentimentală. Temele sunt lupta pentru neatârnare, apărarea pământului străbun, slujirea neamului
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
culturale și sociale, abordează mai cu seamă probleme literare (viața revistelor, poezia lui Panait Cerna, romanele lui Duiliu Zamfirescu, trilogia istorică a lui B. Delavrancea, Gh. Asachi ca poet, studiul lui G. Ibrăileanu Spiritul critic în cultura românească, Răzvan și Vidra de B.P. Hasdeu, motive poetice). Ilarie Chendi colaborează cu cronici, recenzii, articole, printre care un bilanț intitulat Viața literară în 1911. Își mai aduc contribuția E. Lovinescu (cu pagini din monografia dedicată lui Grigore Alexandrescu și cu o conferință în
LUCEAFARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
Perpessicius. Cel puțin un text include sensuri sociale, vorbind în titlu de „mulțimi” și „pâine”, iar apoi de „mulțimile mugind / cu vântul rău adună știrile / din subștiri bătute de grindini”. Priveliștea din Peisagiu epifanie e de „iarnă fimbul”: „La copcă vidrele se strâng să prindă peștii grași / cu ghearele sticlite-n duh făcură gaură / în cer gerul taie felii de carne vie stele picură / în copcă lacrime de focul rece din copca cerului curge/ beteală un pește a înghițit un înger
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
insistând asupra sensibilității bolnăvicioase a eroilor. Sedus de ritmul prozei, scriitorul se adresează legendelor și basmelor populare, de la care împrumută un șir de elemente specifice, constituind temelia a două legende în proză. Legendele sale, cea mai reușită dintre ele fiind Vidra și Simion, au îmbogățit galeria personajelor feminine voluntare din literatura noastră, prin portrete sugestive și pline de savoare folclorică (Vidra, Laura). O pasiune constantă a arătat B. pentru teatru, considerând că aici se află adevărata lui vocație. Proiectele dramatice îi
BODNARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
un șir de elemente specifice, constituind temelia a două legende în proză. Legendele sale, cea mai reușită dintre ele fiind Vidra și Simion, au îmbogățit galeria personajelor feminine voluntare din literatura noastră, prin portrete sugestive și pline de savoare folclorică (Vidra, Laura). O pasiune constantă a arătat B. pentru teatru, considerând că aici se află adevărata lui vocație. Proiectele dramatice îi erau vaste. Încă din liceu plănuia o dramă în cinci acte, Puterea și inima sau Roman și Viorica, pe care
BODNARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
model), dar fără pătrundere în conturarea psihologiei colective, mulțimea îl silește pe Despot să predea Suceava lui Tomșa. Dramaturgul respectă formula teatrului clasic, dar limbajul său este neadecvat, pentru că este generalizator și lipsit de culoare locală. Totuși, între Răzvan și Vidra de Hasdeu și Despot-Vodă de Alecsandri, piesele lui S., în ciuda neajunsurilor, au contribuit la consolidarea teatrului istoric în versuri. SCRIERI: Rhea-Silvia, București, 1873; Teatru, București, 1877; Poezii, București, 1877. Repere bibliografice: Iuliu I. Roșca, Scriitori și artiști, București, 1890, 3-20
SCURTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
piesei De la oaste de Ion C. Bacalbașa, scoasă de pe afiș pentru că ataca armata, recenzează favorabil spectacolul cu drama Vlaicu-Vodă de Al. Davila, laudă reluarea spectacolelor cu Năpasta de I. L. Caragiale la Naționalul bucureștean, intervine în polemica asupra piesei Răzvan și Vidra de B. P. Hasdeu (Chestiuni de critică teatrală), subliniază, actualizând-o, valoarea artistică a dramei Despot-Vodă de Vasile Alecsandri. Atent la evenimentele vieții teatrale, sesizează de la început importanța procesului Caion (Caragiale reclamat), pe care îl urmărește în timp (D. Caragiale
SAPTAMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289484_a_290813]
-
Craii de Curtea Veche. Sub pecetea tainei, postfața edit., București, 1988; George Coșbuc, Cântece de vitejie și alte poezii, pref. edit., Galați, 1991, Poezii, pref. edit., Galați, 1998; Octavian Goga, Poezii, pref. edit., Galați, 1992; B. P. Hasdeu, Răzvan și Vidra, pref. edit., Galați, 1992; Mihail Sadoveanu, Hanu Ancuței, pref. edit., Galați, 1992, Păcat boieresc, pref. edit., Galați, 1993 (în colaborare cu Diana Trandafir); Camil Petrescu, Patul lui Procust, pref. edit., Galați, 1994; Al. Macedonski, Nopțile. Poeme. Rondeluri, pref. edit., București
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
țara noastră au fost executate baraje de anrocamente ce au inclus volume deosebite: 1.1.2.1. Barajul de pe râul Lotru Destinația barajului a fost aceea de creea principala acumulare a sistemului de amenajare hidroenergetic din bazinul râului Lotru. Barajul Vidra Lotru este un baraj de anrocamente, având nucleul central de argilă. Are inalțimea de 121 m, lungimea coronamentului de 380 m și lățimea de 10 m iar la bază, lățimea barajului este de 450 m. Volumul total de umpluturi a
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_972]
-
Umbra e mai mult o comedie de moravuri și situații decât (cum o consideră Tudor Vianu) „un mister tragic”. Punctată de fărâmituri de gândire mitică, Fata ursului include o istorisire demitizantă. „Ursul” care a furat-o în noaptea nunții pe Vidra de lângă soțul ei nu e decât ibovnicul ascuns sub piele de sălbăticiune. Satul află adevărul mult mai târziu, iar întâmplările cu urși răpitori de femei sunt relatate cam în doi peri. Cei ce le povestesc nu prea cred în ele
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
complexului sistem de irigații, hidroenergie și navigație al Mostiștei. Printre lucrările hidrotehnice, care modifică regimul hidrologic al cursurilor de apă în mod substanțial și creează noi individualități hidrografice în peisajul României, sunt marile acumulări de apă montane (Bicaz pe Bistrița, Vidra pe Lotru, Vidraru pe Argeș) etc. sau dunărene (Porțile de Fier I și II), realizate tot după cel de al doilea război mondial. Trebuie să amintim că în cadrul activității Comisiei Europene a Dunării, în secolul trecut s-a produs tăierea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
bazin: Valea Arinilor, Arănieș; Valea Bradului; Valea Salciei, Răchiți, Valea Stejarului; Valea Teilor; Alun, Aluniș; Paltinu; Valea Groșilor; - legat de anumite viețuitoare din apă: Ierboasa, Peșteana, Peștiș, Peștișani; Broșteni; Raci, Raciu, Valea Racilor; Brebu, Brebi, Brebina (Pîrîul cu brebi - castori); Vidra; Vidraru (Pîrîul cu vidre); Rața; - legat de intervenția omului: Săpata, Șanțu, Râu de Mori, Valea Morii, Ieruga; Sulina, Sulinaru; Răstoaca; la Zăton sau Grebla (loc barat pentru strâns buștenii). Originea acestor hidronime este arătată mai departe, în capitolul referitor la
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Valea Bradului; Valea Salciei, Răchiți, Valea Stejarului; Valea Teilor; Alun, Aluniș; Paltinu; Valea Groșilor; - legat de anumite viețuitoare din apă: Ierboasa, Peșteana, Peștiș, Peștișani; Broșteni; Raci, Raciu, Valea Racilor; Brebu, Brebi, Brebina (Pîrîul cu brebi - castori); Vidra; Vidraru (Pîrîul cu vidre); Rața; - legat de intervenția omului: Săpata, Șanțu, Râu de Mori, Valea Morii, Ieruga; Sulina, Sulinaru; Răstoaca; la Zăton sau Grebla (loc barat pentru strâns buștenii). Originea acestor hidronime este arătată mai departe, în capitolul referitor la microhidronimie (VI) dar, chiar
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
PRICOP, Dumitru (21.V.1943, Negrilești, j. Vrancea), poet și publicist. Este fiul Ioanei și al lui Ion Pricop, țărani. Face școala primară în satul natal, școala generală la Bârsești (1950-1957) și liceul la Vidra. Urmează apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1964-1970). Va fi profesor la Păulești și Jariștea, județul Vrancea, redactor la ziarul „Milcovul” (1969), director al Casei de Cultură din Odobești (1971-1972), instructor cultural al Inspectoratului Județean
PRICOP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289018_a_290347]
-
N. Densușianu, Miron Pompiliu, Th. Șerbănescu, Mihail Zamphirescu. Din scrierile în proză ale lui Alecsandri se republică O preumblare prin munți. B. P. Hasdeu tipărește mai întâi în P., sub titlul Răzvan-Vodă, „poemă dramatică în cinci cânturi”, drama Răzvan și Vidra. Grigore H. Grandea este autorul romanului Misterele palatului Valhala, imitație nereușită după romanele lui Eugène Sue. R.Z.
PERSEVERENŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288763_a_290092]
-
13 136. Negoiță Nicolae, str. Ștefan cel Mare 25 137. Hodoran Ion, str. Ștefan cel Mare 34 138. Petrescu Constantă, str. Topraizari 18 139. Aglaita Aurica, str. Vasile Roaita 18 140. Puica Rata, str. Vătășelului 4 141. Fratila Ion, str. Vidra 17 142. Suceleanta Elenă, str. Vidra 37 143. Iliescu Emilia, str. Vasile Ghergbel 59 144. Marin Florea, str. Anton Pan Buc. Noi 44 145. Buzdughina E., str. Agapiei 10 146. Ecaterina Muradian, Sos. Buc. - Ploiești 101 147. Rizea Radu, sos
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]