1,839 matches
-
Sub a zăpezii hlamidă Nu se odihnește grâul. Ne stă sărăcia-n tindă, Apele-și revarsă râul. Pașaportul diplomatic, Cu minciuna s-aliază, Iar cu zâmbetu-i flegmatic, Prim ministru ne sfidează. Cu minciuni și în confuzii Ne conduc aleșii țării. Viețuim doar cu iluzii, Daruri slute ale puterii. Ni se pierde tineretul Într-o mocirlă de vicii Căutăm în van secretul De-a scăpa din gheara fricii. Noi tăcuți suportăm vina Acelora ce i-am votat. Și azi, sunt doar ei
ÎN VĂZDUH PLUTESC FANTASME de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1407442206.html [Corola-blog/BlogPost/353879_a_355208]
-
Într-o mocirlă de vicii Căutăm în van secretul De-a scăpa din gheara fricii. Noi tăcuți suportăm vina Acelora ce i-am votat. Și azi, sunt doar ei pricina Lacrimilor ce n-au secat. . Leul și-a pierdut grandoarea Viețuiește simptomatic Raportată-i e valoarea La cel euro satanic. Azi, trupul e cuprins de spasme Ni se răzvrătește firea Că-n văzduh plutesc fantasme Ce amenință omenirea. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: ÎN VĂZDUH PLUTESC FANTASME / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN
ÎN VĂZDUH PLUTESC FANTASME de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1407442206.html [Corola-blog/BlogPost/353879_a_355208]
-
fie la tot neamul pios și-ales îndemn de cugetare aspră spre-a nu se nărăvi iar sus vor fi vitralii ca ochiuri înspre cer cu grijă rânduite lumină să ne dea ca îndreptare bună că totu-i efemer cât viețuim în lume până plecăm din ea răspântiei dintre veacuri doar piatra-i stă zălog ca mândră dăltuire sfințită pe pământ în care pentru oameni, botezu-i doar prolog iar ultima litanie e pragul spre mormânt *** Ciclul "Arama" Volum "Clopotul, limbaj universal
TRĂINICIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1424931195.html [Corola-blog/BlogPost/377273_a_378602]
-
cunoaștere, se întemeiază și se dezvăluie totodată , în defolierea logosului întemeietor, cu rădăcini ontologice. Colegii din Filiala Banat a Ligi Scriitorilor, prin publicarea Anuarului nr.5, fac istorie. Scriind aceste cuvinte, mi-am adus aminte ce spunea Emil Cioran:” A viețui numai ca popor înseamnă a înregistra istoria; ca națiune te înregistrează istoria. “ Al. Florin Țene Președintele național al Ligi Scriitorilor Români Membru corespondent al Academiei Americană Română de Știință și Artă Referință Bibliografică: Predoslovenie pentru bilanțul unei activități în slujba
PREDOSLOVENIE PENTRU BILANŢUL UNEI ACTIVITĂŢI ÎN SLUJBA CULTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1420871175.html [Corola-blog/BlogPost/350132_a_351461]
-
putem să repetăm istoria pentru niște epigoni...” (P. S. Ambrozie-Episcopul Giurgiului) „Este, cumva, Legea 217/2015 o lege marțială?” (Marius Oprea) Există pe pământ, în fiecare nație, prezența unor oameni care nu ia sfârșit. Dincolo de epocile și generațiile în care au viețuit, ei continuă să trăiască. Prezența lor se simte la fel de vie, grație strălucirii demnității care i-a caracterizat. Când pășeșc în lumea transcendentă a luminii, împlinind finalitatea vieții pământești, chipul lor luminos se reflectă în sufletele noastre călăuzindu-ne cu aura
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1448802605.html [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
sa, specifică oamenilor mari care își ating cu cinste idealul credem că acest dac liber este nemuritor prin împlinirea spirituală a celui mai nobil crez în frumos, bine și cinste bine cunoscutele valori zamolsiene eterne. În componența personalității sale a viețuit constant și intens de la începuturi deosebitul respect manifestat spre perfecțiune, măiestrie, desăvârșirea artistică a șlefuirii glasului. Maestrul însuși mărturisea că deținea „darul lui Dumnezeu“ și a iubit vocația de interpret liric, iar spectaculoasa sa ascensiune a adus faimă artei românești
COMUNICAT: NICOLAE HERLEA – CEL MAI BUN BARITON AL LUMII de GEO STROE în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Fundatia_academia_dacoroman_geo_stroe_1393906459.html [Corola-blog/BlogPost/347645_a_348974]
-
Dr. Antonie Plămădeală al Ardealului, la rosturile și importanța ei, care au fost preluate și dezvoltate și de către această soră a ei - Academia Spirituală „Episcop Dr. Nicolae Popoviciu - Martirul și Mucenicul Credinței” de la Sfânta Mănăstire Recea - unde iată, a mai viețuit unul dintre apropiații, discipolii și ucenicii cei iubiți ai vrednicului ierarh, în persoana Preacuviosului Părinte Ioan, care l-a pomenit cu atâta venerație, respect și recunoștință!... Nu în ultimul rând muzeul ctitorit și organizat în cinstea aceluiași distins ierarh, martir
PARINTELE IOAN DE LA MAN. RECEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_ioan_de_la_man_recea_.html [Corola-blog/BlogPost/366957_a_368286]
-
să faci un asemenea lucru, mai ales pentru unul ca mine care vă cunosc de, relativ, puțină vreme adică de numai douăzeci și doi de ani, în condițiile în care sunteți slujitorul și arhipăstorul duhovnicesc, a preoților și credincioșilor ce viețuiesc în cuprinsul teritorial canonic al Arhiepiscopiei Timișoarei și Mitropoliei Banatului, de peste cincizeci de ani (de peste o jumătate de veac), fiind, în momentul de față, decanul de vârstă (și în privința vârstei și în cea a vechimii în funcție) în rândul Mitropoliților
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR ŞI OMAGIAL – ÎNALTPREASFINŢIA SA DR. NICOLAE CORNEANU LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI DE ANI DE VIAŢĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 din 20 septe by http://confluente.ro/Un_gand_de_recunostinta_s_stelian_gombos_1379675635.html [Corola-blog/BlogPost/365074_a_366403]
-
stimulează, își reluă cuvântul Cantemirista. Deci, voi continua. Gigel crede că femeia este subiectul multor cântece de dragoste, drept pentru care, mai mereu dragostea e cu cântec. Știe asta de la taică-său care zice că fără femei nu se poate viețui, după cum este imposibil de trăit cu ele. Când ajunse la pasajul ăsta, simții că vorbele-i au mare dreptate omițându-mi propria-mi apartenență la gen. Zâmbii aparte, încredințată de acuza pomenită, dacă aș lua în calcul ce-mi făceau
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469337107.html [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
și acolo a stat cam vreo trei luni de zile. Nu știm dacă grota era pe lângă Mănăstirea Frăsinei sau mai degrabă era pe lângă Mănăstirea Arnota... poate lângă Mănăstirea Bistrița... Părintele cunoștea bine împrejurimile multor mănăstiri fiindcă a umblat și a viețuit prin multe așezări monastice, a fost exarh mănăstiresc și la București, și în Oltenia, a avut o viață foarte bogată, completă și complexă.... Deci a mers la o pșsteră în care a stat trei luni de zile... câte experiențe a
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1454498456.html [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
preotului au consecințe atât în viața aceasta cât, mai ales, în cea viitoare. El nu poate ridica sub nici o formă la judecată argumentul ignoranței care l-ar mai disculpa cumva pe simplul credincios (cap. 28, p. 170). Prin faptul că viețuiește în lume, înconjurat de viforul ispitelor, preotul trebuie să aibă o grijă de sine sufletească mai mare chiar decât a monahului (cap. 30, p. 171). Este necesară păstrarea cumpenei între cele două tendințe extreme: sărăcia și bogăția, luxul și simplitatea
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1454498456.html [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
Furdui, cu o voce caldă și convingătoare pentru ascultători, își începe emisiunea prin salutul acela inconfundabil: „Bună ziua stimați ascultători”. Apoi, continuă: „Satele românești din ținutul Năsăudului 3 sînt sate în care tradițiile folclorice s-au păstrat aproape nealterate. Cei care viețuiesc pe aceste meleaguri și-au păstrat și vorba, și portul, și cântecul, și jocul, și obiceiurile - așa cum le-au moștenit de la părinții și moșii lor. Despre aceste tradiții, despre cei ce au slujit folclorul acestor locuri, ne vorbește astăzi profesorul
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
Totuși, un singur mesaj îmi traversa visele, răsunându-mi la ureche că un monoton refren: Tu ; fără voia ta,m-ai părăsit! Și iată că viața toată ți-o petreceai în așteptare, febrila așteptare a reîntâlnirii noastre, care întârzia atâta... Viețuiai într-un coridor,un lung coridor care într-o bună zi,avea să te readucă spre mine, si la capăt, la capătul capătului,aveai să mă atingi, să mi te alături.. Și apoi, lângă tine, poate ,să mă reții... Oare
DRAGOSTE PIERDUTĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1487889760.html [Corola-blog/BlogPost/376790_a_378119]
-
POT USCA DIN FLOARE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1074 din 09 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului O fi omul „condamnat să fie liber” (Jean-Paul Sartre)?! Nu!... Sub timp, de la naștere și până la capătul vieții, omul nu viețuiește nicio secundă liber pe deplin, pentru că nu iese nicio secundă din lupta cu limitele autodepășirii ținute în lanțuri care nu se rup. Omul e în primul rând, sieși rob, iar trecerea peste sine, sărirea dincolo de condiția sa e greul și
ADRIAN PĂUNESCU, FUEGO, MARIA MOCANU. ROADELE HARULUI SE POT USCA DIN FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_paunescu_fuego_maria_aurel_v_zgheran_1386573280.html [Corola-blog/BlogPost/361695_a_363024]
-
mare actor, Matei Alexandru. Printre ultimile cuvinte, a spus: deșertăciune. Viața o vanitate pe care greu o stăpânim ne spălăm prin iubire, abluțiune în a fi dar totul se pierde prin măritul timp. deșertăciune trup iubit. Cât timp trăim, cât viețuim căutăm, căutăm, un mic ajutor să inducem iluzia măreață că nu totu-i farsă. Totul deșert, totul un haos pe care-l cununăm în pronaos, ne înmulțim, mirosim o floare deșertăciune, viața ne spune. Sfârșitul ne dă de gândit Cine
DEȘERTĂCIUNE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/petru_jipa_1435821989.html [Corola-blog/BlogPost/343330_a_344659]
-
un asemenea lucru, mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de, relativ, puțină vreme adică de numai douăzeci și trei de ani, în condițiile în care a fost slujitorul și arhipăstorul duhovnicesc, a preoților și credincioșilor ce viețuiesc în cuprinsul teritorial canonic al Arhiepiscopiei Timișoarei și Mitropoliei Banatului, de peste cincizeci de ani (de peste o jumătate de veac), fiind, până în momentul de față, decanul de vârstă (și în privința vârstei și în cea a vechimii în funcție) în rândul Mitropoliților
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA CEREŞTILE ŞI VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE DR. NICOLAE CORNEANU – ARHIEPISCOPUL TIMIŞOAREI ŞI MITROPOLITUL BANATULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443079540.html [Corola-blog/BlogPost/381855_a_383184]
-
mai bine rezistau condamnații slabi din punct de vedere fizic, dar înzestrați cu un psihic puternic, pe când zdrahonii se prăbușeau foarte repede. Pe de altă parte, dacă sintagma existență socială poate fi admisă ca reprezentând totalitatea condițiilor materiale în care viețuiește, creează și se dezvoltă o comunitate, prin extensie o națiune (dar în nici un caz drept suma existențelor individuale, chiar atunci când acestea ascultă de imperativele comunismului!), sintagma conștiință socială, asemenea suprastructurii, devine ininteligibilă. Căci ce putem să înțelegem prin conștiință socială
PENTRU ROMÂNI, A EXISTA ÎNSEAMNĂ A SUPRAVIŢUI CU ORICE CHIP! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_pentru_romani_a_exis_george_petrovai_1357462912.html [Corola-blog/BlogPost/348832_a_350161]
-
ei mai bine, în fața unei numeroase asistențe, români și ciprioți deopotrivă, în cadrul concursului celor mai talentați copii români din insulă, intitulat „MINI MISS & MISTER DIASPORA ROMÂNĂ DIN CIPRU 2012”, aflat la prima ediție. În jur de 40.000 de români viețuiesc astăzi în Cipru, unii ajunși aici cu voie - prin căsătorii încheiate cu cetățeni ciprioți, alții, în schimb, de nevoie... în căutare de lucru și în speranța unui trai mai bun, măcar la nivelul decenței. Nu cunosc statisticile oficiale cu privire la numărul
ŞI ÎN CIPRU ROMÂNII AU TALENT MINI MISS & MISTER DIASPORA ROMÂNĂ DIN CIPRU 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_si_in_cipru_roman_georgeta_resteman_1354017684.html [Corola-blog/BlogPost/359407_a_360736]
-
Erou și Martir (și-a pierdut tatăl pe frontul din Galiția) a terminat Liceul din Siret ca bursier și Literele la Cernăuți ca magistru. Fugar în Germania, este închis la Rostock, Buchenwald. Luptă împotriva sovieticilor în bătălia de la Oder, apoi viețuiește în Franța, Canada, SUA. A studiat la Sorbona în 1949, și-a luat Doctoratul în Filologie la Toronto în 1962, continuându-și strălucit cariera universitară la Mankato, Minneapolis în Statele Unite ale Americii. Publicații: Carte de cântece românești,/ Poeme fără țară
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1420113417.html [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
iulie, a fost hirotonit ierodiacon. În anul 1968 a fost hirotonit ieromonah, după ce a trecut prin școala suferinței, a excluderii din mănăstire, timp de șapte ani de zile, datorită diabolicului decret nr. 410/1959. Până la sfârșitul vieții sale pământești a viețuit la mănăstirea Slănic - Argeș, unde, pe parcursul timpului, a crescut și format o aleasă și frumoasă obște monahală, din care se remarcă în mod deosebit Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei, Episcopii Galaction al Teleormanului și Varsanufie Prahoveanul de la Arhiepiscopia Bucureștilor
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – DOI ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL BĂDOI DE LA MĂNĂSTIREA SLĂNIC – ARGEŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 by http://confluente.ro/Spre_pururea_aducere_aminte_doi_ani_stelian_gombos_1345722969.html [Corola-blog/BlogPost/355251_a_356580]
-
sufletul meu a iertat tot!”. Frate de mănăstire, în primul termen de ascultare a lucrat la sectorul zootehnic, apoi ca bucătar, pentru ca să devină în cele din urmă șeful cancelariei Mănăstirii Frăsinei. Devenit monahul Valerian, a fost hirotonisit preot, după ce mai viețuise și în sihăstrie, într-o chilie din vârf de munte și fără electricitate, de către I.P.S. Varsanufie, arhiepiscopul Râmnicului, în cadrul unei slujbe oficiate la Catedrala din Râmnicu Vâlcea. I-au fost alături, ca și odinioară, foști colegi de scenă și film
DRAGOŞ PĂSLARU. ACTOR LA „COARNELE PLUGULUI DUMNEZEIESC” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1429244641.html [Corola-blog/BlogPost/372480_a_373809]
-
felicitată de către domnul viceprimar și a fost invitată să ia parte la întâlnirile comitetului de organizare a manifestărilor care se pregătesc pentru anul 2017, când Pafosul va fi Capitală Culturală Europeană, pe segmentul schimburilor interculturale ale comunităților altor popoare care viețuiesc în Cipru. Succes, draga noastră Geta Elia Voicu și să sperăm că în perioada ce va urma vei ajunge acolo unde îți este locul, printre artiștii cei mai valoroși din Cipru, dar și din România, pentru că cei care te cunosc
GETA ELIA VOICU: „MI-AM LUAT DESTINUL ÎN PROPRIILE MÂINI, PICTÂND CURCUBEIE PE INSULA AFRODITEI” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_geta_elia_georgeta_resteman_1376528772.html [Corola-blog/BlogPost/366558_a_367887]
-
posibilitate. Suntem liberi să fim condamnați! Putem să trăim libertatea deplină doar în poeziile tale! Și, oricât de mult am încerca să sfidăm „opoziția celor încorsetați în paragrafe legislative comune”, cum spui tu, nu putem să facem acest lucru deoarece viețuim în mijlocul lor. Însăși existența mea luptă să nu fie zdrobită de falsele valori morale adaptate după o lume aflată în continuă emancipare. Poezia ta, Ermit, este locul în care totul este posibil, în care mă găsesc fără să mă caut
de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mioara_timofte_1460315493.html [Corola-blog/BlogPost/380994_a_382323]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > VREMEA ÎMPĂCĂRII Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2310 din 28 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Hai să ne-mpăcăm cît mai e vreme, Cît mai viețuim ca oameni blînzi, Că și-așa avem multe probleme, Și de bine sîntem toți flămînzi. Vom fi prea bătrîni și slabi odată, Ori poate nu vom mai fi deloc, Pentru-a repara viața stricată De-un absurd și condamnabil joc
VREMEA ÎMPĂCĂRII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1493340268.html [Corola-blog/BlogPost/383085_a_384414]
-
prea mică, Să încapă-atîta ură-n ea, Și te-apucă parc-un fel de frică, Ceasul surd al Terrei c-o să stea. În definitiv, sîntem doar oameni, Niște foarte simpli muritori, Ce prea ne-am obișnuit, ca fameni, Să tot viețuim printre erori. Voi, ce vă urîți cu disperare, ‒ Împotriva celor ce simțiți, Fiți pasibili, astăzi, de schimbare, Legitim începeți să iubiți! Va fi mult mai simplă viața toată, Dumnezeu va fi mai blînd cu voi, Și-n această lume ca
VREMEA ÎMPĂCĂRII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1493340268.html [Corola-blog/BlogPost/383085_a_384414]