KorAP: Find »[drukola/base=vie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...501 >

12,519 matches

Corola-blog/BlogPost/364556_a_365885

veni tata... Pinteni calului să dai, Dacă vrei ca să mă ai! - Apă ia, ochii ți-i spală, Să miroși a tămâioară; Din pumnii tăi vreau să beau! Draga mea, acum te iau!... Te duc, mândruță, cu dor - Sus, în Dealul Viilor - La căsuța cu pridvor, Unde florile te vor: Să-mi fii floare printre ele - Cu petale mititele, Să-nflorești în casa mea, Să fii mândră ca o stea, Cu parfumul să mă-mbii... Hai căluțule!... că știi Unde-i rariștea

CALUL HAIDUCULUI (BALADA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Calul_haiducului_balada_.html [Corola-blog/BlogPost/364556_a_365885]
Corola-blog/BlogPost/374838_a_376167

pe un colț de rai, Inimă zdrobită, Doamne să îmi dai! Ucenici în turmă, marea de măslini, Cu iubire multă durerile-alini, În genunchiul minții mă petrec mai sus, Scapă-mă de rău, Bunule Iisus! Biserica-Ți toată este ca o vie, Duhul Sfânt coboară iar în Liturghie Sforile mă leagă să nu pot vedea Dar mă las Părinte, doar în voia Ta! Nu înțeleg Taina, dar simt fericirea, Când un bob de rouă îmi scaldă privirea Și în cerul clipei simt

DUHUL ADEVĂRULUI CREDINȚA RĂZBATE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1432211971.html [Corola-blog/BlogPost/374838_a_376167]
Corola-blog/BlogPost/380448_a_381777

mare ni se perinda în fața ochilor: deosebirea dintre câmpurile îngrijite și frumoase, cu grâul până mai sus de genunchi și rabiță până la brâu față de ale noastre, cu grâul de 10-15 cm, multe terenuri agricole nearate și sute de ari de vie în pârloage... Trist. Am mers toată noaptea fără să ne fie somn cred, ca aflându-ne sub influiența impresiilor frumoase a celor văzute în timpul călătoriei: orașele Galați, Brăila, Cernavoda și celelalte localități ,aranjate cu gust, frumoase și cu străzile asfaltate

UN VIS CÂT O VIAŢĂ DE MARE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1461780440.html [Corola-blog/BlogPost/380448_a_381777]
Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881

zdrențuros și teribil din Munții fabuloși ai Destinului, într-o tară verde numită de toți comentatorii antichității Terra Mirabilis?! Acum chiar că ași emigra într-o pădure virgină, necălcată de om, undeva într-o biosferă de bioluminiscență solară, din Bucura-Dumbravă, via Sfinxul-Babele-Vârful Omu’... Să ies odată pentru totdeuna din sfera Pământului opac și să mă pierd prin pădurea verde-albastră de cristal... într-o altă biosferă luminoasă, clară, translucidă și scânteietoare, pe Drumul soarelui cu Lumină Caldă... Ca să nu mai știe nimeni

SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1355908750.html [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671

Și mi-am luat inima-n dinți, zicându-mi că la război îi musai să omori, ca să nu fii tu omorât. Ș-acu’ să vă lamuresc că nu bat câmpii.” Și, la măsuța din mijlocul ogrăzii, la umbra bolții de vie, cu strugurii gata de prefăcut în vin, veteranul de la Soci deșira, cu limbajul întregului său corp, ghemul de amintiri născut din întâlnirea sa cu Istoria vie a Neamului: “Am fost soldat în Regimentul 4 Cernăuți, din Divizia a 8-a

EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Ei_au_supravietuit_macelului_de_la_cot_gheorghe_parlea_1353784472.html [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410

A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) Mite Măneanu (Capitol din lucrarea Agricultura și Comerțul Românesc în secolele XVIII-XIX. Aspecte generale, regionale și specifice, Autograf MJM, Craiova, 2009) În evul mediu precum și în perioada primei jumătăți a secolului al XIX-lea, viile și pomii constituiau izvoare importante de venituri atât pentru țărani, boieri și mănăstiri cât și pentru visteria țării. Iată de ce interesul pentru asemenea plantații era viu, documentele ce se mai păstrează reușind să ne redea doar în parte frământările din

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
județul Mehedinți, moșii ce constituiau cca. 85 la sută din marele său domeniu funciar 659. Cum însă șetrarul Bibescu era orânduit cu strângerea, pentru visterie, a vinăriciului din întreg județ, între el și mănăstire au loc conflicte mai ales pentru viile noi sădite pe moșiile mănăstirești și de la care Bibescu încerca să ia această dare660. Tot în această perioadă se înregistrează multe pricini pentru vii și livezi între care sunt de menționat judecata din anul 1751 dintre Gheorghe Pănescu și cetașii

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
1819), Poienile de Sus (1825), Jirov etc., toate aflate în partea de vest a Olteniei 665. În primele decenii ale secolului al XIX-lea, și mai ales după introducerea regulamentului organic, se semnalează o creștee a interesului tuturor pentru stăpânirea viilor și livezilor. În general în această perioadă viile aparțineau în mare parte clăcașilor sau moșnenilor, deși în multe cazuri pământul pe care se afla plantația nu era al lor. Alături de viile țărănești proprietarii, arendașii și unii negustori dispuneau la rândul

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
aflate în partea de vest a Olteniei 665. În primele decenii ale secolului al XIX-lea, și mai ales după introducerea regulamentului organic, se semnalează o creștee a interesului tuturor pentru stăpânirea viilor și livezilor. În general în această perioadă viile aparțineau în mare parte clăcașilor sau moșnenilor, deși în multe cazuri pământul pe care se afla plantația nu era al lor. Alături de viile țărănești proprietarii, arendașii și unii negustori dispuneau la rândul lor de însemnate suprafețe viticole 666. Unele documente

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
se semnalează o creștee a interesului tuturor pentru stăpânirea viilor și livezilor. În general în această perioadă viile aparțineau în mare parte clăcașilor sau moșnenilor, deși în multe cazuri pământul pe care se afla plantația nu era al lor. Alături de viile țărănești proprietarii, arendașii și unii negustori dispuneau la rândul lor de însemnate suprafețe viticole 666. Unele documente demonstrează convingător că erau cazuri când clăcașii apreciau moșia pe care erau așezați, după viile și pomii ce existau sau puteau fi sădiți

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
se afla plantația nu era al lor. Alături de viile țărănești proprietarii, arendașii și unii negustori dispuneau la rândul lor de însemnate suprafețe viticole 666. Unele documente demonstrează convingător că erau cazuri când clăcașii apreciau moșia pe care erau așezați, după viile și pomii ce existau sau puteau fi sădiți acolo. Mai mult, țăranii precum cei de la Rocșoreni, cereau în anul 1834, ca suprafața vetrei de sat, ogrăzile, viile și livezile să nu fie incluse în suprafața la care ei aveau dreptul

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
convingător că erau cazuri când clăcașii apreciau moșia pe care erau așezați, după viile și pomii ce existau sau puteau fi sădiți acolo. Mai mult, țăranii precum cei de la Rocșoreni, cereau în anul 1834, ca suprafața vetrei de sat, ogrăzile, viile și livezile să nu fie incluse în suprafața la care ei aveau dreptul după regulament 667. Moșiile pe care se putea sădi pomi și vii exercitau o puternică atracție asupra clăcașilor care nu de puține ori fugeau de pe cele pe

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
care deși nu era siliște avea vii, apă și câmp roditor din belșug 668. În aceiași perioadă clăcașii din satul Gârla de Sus se plângeau că fuseseră strămutați cu forța de pe moșia unde-și aveau locurile de muncă și izlaz, viile și alte sădiri pe o altă moșie 669. Sunt și cazuri când în urma hotărniciei lor, livezi sau vii rămân în stăpânirea numai a unora dintre foștii devălmași. De aici plângeri, procese și nemulțumiri. Iată o situație atestată pentru anul 1847

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
elocventă o situație comparativă a veniturilor înainte și după regulament a două moșii considerate de Ocârmuirea județului Mehedinți ca reprezentative 672. Astfel dacă în anul 1830, deci sub regimul legiuirii lui Caragea, venitul moșiei Ilovăț, provenit din otaștina prunelor și viilor era de 1000 lei iar cel de la cârciumi de 800 lei, reprezentând un total de cca 18 la sută din venitul general al moșiei 673, după Regulament (1832) otaștina prunelor și viilor aducea 1600 de lei iar cârciumile 100 lei674

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
venitul moșiei Ilovăț, provenit din otaștina prunelor și viilor era de 1000 lei iar cel de la cârciumi de 800 lei, reprezentând un total de cca 18 la sută din venitul general al moșiei 673, după Regulament (1832) otaștina prunelor și viilor aducea 1600 de lei iar cârciumile 100 lei674, deci o creștere de cca 60 la sută în numai doi ani. În cazul moșiei Schinteiești, creșterea este de 25 la sută în aceiași perioadă 675. Se remarcă faptul că în timp ce în

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
în partea sudică asistăm la o creștere acentuată a veniturilor provenite cu comercializarea băuturilor alcoolice în partea centrală, dimpotrivă cresc mai mult veniturile provenite din otaștină 676. Aici și înainte și după Regulament se lua otaștina și de la prunele și viile de casă, adică acelea sădite în grădinile de lângă casă677. În general otaștina se plătea în bani (2 lei vadra de vin)678 însă există cazuri când se da și în natură 679. Veniturile mari obținute de proprietari și arendași de pe urma

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
de casă, adică acelea sădite în grădinile de lângă casă677. În general otaștina se plătea în bani (2 lei vadra de vin)678 însă există cazuri când se da și în natură 679. Veniturile mari obținute de proprietari și arendași de pe urma viilor și livezilor cu pruni, îndemnau la sporirea continuă a pretențiilor. Unii proprietari insistau ca clăcașii să plătească otaștină și pentru viile sau livezile sădite pe alte moșii (cazul satului Salcia)680 și mai ales pretindeau mai mult decât se luase

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
678 însă există cazuri când se da și în natură 679. Veniturile mari obținute de proprietari și arendași de pe urma viilor și livezilor cu pruni, îndemnau la sporirea continuă a pretențiilor. Unii proprietari insistau ca clăcașii să plătească otaștină și pentru viile sau livezile sădite pe alte moșii (cazul satului Salcia)680 și mai ales pretindeau mai mult decât se luase până atunci. Din această cauză țăranii adresează numeroase plângeri autorităților cerând să se revină la sistemul de dinainte de regulament. Între acestea

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
cerând să se revină la sistemul de dinainte de regulament. Între acestea sunt de menționat cele ale locuitorilor satului Corcova care arătau în anul 1834, că arendașul le pretindea mai mult decât era obiceiul, ei refuzând să plătească 15 lei de vie și să facă clacă cum li se ceruse, din care cauză arendașul îi oprise de la culesul viilor 681. În alte cazuri (la Broscari) arendașul pretindea câte 6 lei de fiecare vie moștenită de țărani de la părinții lor, deși până atunci

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
satului Corcova care arătau în anul 1834, că arendașul le pretindea mai mult decât era obiceiul, ei refuzând să plătească 15 lei de vie și să facă clacă cum li se ceruse, din care cauză arendașul îi oprise de la culesul viilor 681. În alte cazuri (la Broscari) arendașul pretindea câte 6 lei de fiecare vie moștenită de țărani de la părinții lor, deși până atunci nu plătiseră nimic 682. Asemenea cereri noi ca și sporirea sensibilă a prețului otaștinei 683 contribuiau la

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
era obiceiul, ei refuzând să plătească 15 lei de vie și să facă clacă cum li se ceruse, din care cauză arendașul îi oprise de la culesul viilor 681. În alte cazuri (la Broscari) arendașul pretindea câte 6 lei de fiecare vie moștenită de țărani de la părinții lor, deși până atunci nu plătiseră nimic 682. Asemenea cereri noi ca și sporirea sensibilă a prețului otaștinei 683 contribuiau la agravarea situației materiale a țărănimii. În același timp, proprietarii și mai ales arendașii pentru

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
mult decât era legiuit, din care cauză ei cereau să se constituie o comisie formată din boieri și locuitori de bază care să supravegheze măsuratul vinului 686. În alte cazuri (la Gârla Mare în 1834), locuitorii erau opriți să lucreze viile, să sădească sau să cumpere altele 687, sau câteva decenii mai târziu la Preșneni, unii proprietari acaparează părți din hotarul moșnenesc nepermițând țăranilor să-și ia venitul de la viile și pomii ce-i aveau sădiți acolo 688. Evident, țăranii au

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
cazuri (la Gârla Mare în 1834), locuitorii erau opriți să lucreze viile, să sădească sau să cumpere altele 687, sau câteva decenii mai târziu la Preșneni, unii proprietari acaparează părți din hotarul moșnenesc nepermițând țăranilor să-și ia venitul de la viile și pomii ce-i aveau sădiți acolo 688. Evident, țăranii au reacționat cu hotărâre împotriva acestor tendințe. În primul rând refuzau să plătească obligațiile sporite. Printre cei ce procedează în acest fel sunt și locuitorii din Cerneți care în anul

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
În primul rând refuzau să plătească obligațiile sporite. Printre cei ce procedează în acest fel sunt și locuitorii din Cerneți care în anul 1833 nu numai că nu-și plătiseră obligațiile dar angajaseră și vieri așezându-i fără învoire la viile ce le aveau pe moșia mănăstirii Govora 689. Situația asemănătoare întâlnim la Niculești în anul 1839 unde locuitorii refuzau să plătească învoiala pentru vii arătând că nu a avut acest obicei 690 iar la Orevița, Vânju Mare, Bucura, Poroinița etc.

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
mănăstirii Govora 689. Situația asemănătoare întâlnim la Niculești în anul 1839 unde locuitorii refuzau să plătească învoiala pentru vii arătând că nu a avut acest obicei 690 iar la Orevița, Vânju Mare, Bucura, Poroinița etc. în aceiași perioadă, ei lucrează viile, fabrică comina, fără a se învoi cu epistatul episcopiei Râmnicului, proprietara moșiei 691. Sunt însă și situații în care țăranul refuză să plătească obligațiile și să mai lucreze viile oprindu-i pe alții să le lucreze (la Bistrița și Breznița

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]