12,368 matches
-
străzile Viilor și Popa Șapcă. De cealaltă parte cu încă două , Calea Bascov, circulată intens, plus dincoace de calea ferată , încă una ce duce spre Gara de Nord a orașului, sau spre Biserica Tuturor Sfinților , lângă Textila. Și , peste aceasta intersectie, Podul Viilor. De cale ferată. În copilăria mea nu era pasarela, doar podul acela metalic prin care treceau trenuri de călători și marfare lungi, interminabile, care când mă prindeau chiar dedesupt, în stradă, mă paralizau. Citește mai mult INTERSECTĂRICalea Bucuresti, pe care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
spintecă orașul rămânând varianta veche spre București până prin anii '70, singura înainte de autostradă ; se intersectează în acest punct cu alte cinci șosele de mare trafic: de-o parte cu strada Costache Negri, unde s-a născut Sebastian Papaiani, apoi străzile Viilor și Popa Șapcă. De cealaltă parte cu încă două , Calea Bascov, circulată intens, plus dincoace de calea ferată , încă una ce duce spre Gara de Nord a orașului, sau spre Biserica Tuturor Sfinților , lângă Textila. Și , peste aceasta intersectie, Podul Viilor. De
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
străzile Viilor și Popa Șapcă. De cealaltă parte cu încă două , Calea Bascov, circulată intens, plus dincoace de calea ferată , încă una ce duce spre Gara de Nord a orașului, sau spre Biserica Tuturor Sfinților , lângă Textila. Și , peste aceasta intersectie, Podul Viilor. De cale ferată.În copilăria mea nu era pasarela, doar podul acela metalic prin care treceau trenuri de călători și marfare lungi, interminabile, care când mă prindeau chiar dedesupt, în stradă, mă paralizau.... XV. FLORICA PATAN, de Florica Patan , publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
Ediția nr. 1383 din 14 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului 14 Octombrie 2014 De-atâta frumusețe n-ai unde te ascunde, E toamna pentru mine un anotimp divin, Vin graurii în stoluri din zări tot mai flămânde Și strugurii din vie bolborosesc în vin... Ce-ai dăruit în viață să nu ceri înapoi, Lumina împărtășită nicicând nu-i o povară, Nu-i bai că pică frunza în clipa dintre noi, Atât cât se cuvine, ne-am bucurat de vară! Nuntașii de pe
DIN TOAMNĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383691_a_385020]
-
vizitei lui Păstorel la Drăgășani e savuroasa și relatata cu acuratețe și umor, încât nu se putea că Păstorel să nu scrie o epigrama prin care consemna evenimentul: „Culesul viilor e-n țoi la Drăgășani, De vorbe dezmierdate-i plină via, N-auzi decât: Gordana, crâmpoșia, Pe Dealul Oltului, Calina, Mitrofani” Fiecare capitol ar merita o exegeza, deoarece cartea e densă, viu ilustrata, cu o informație deosebită, unica despre orașul Drăgășani, istoria lui, , viața culturală a orașului, oamenii săi de litere
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
și a stațiunii de experimentări viticole Valea Călugărească. Ziua nu prea avem probleme cu supravegherea cabalinelor și totuși acestea erau atrase de micile porțiuni din gradini semănate cu trifoi sau lucernă. Atracția cea mare era o porțiune cu lucernă alături de via nelipsită a proprietarului care nu era nimeni altul decât un vinificator care lucra la secția Vinalcool din curtea brigăzii, nea Gheorghe BORDEIANU. Pe când noi credeam că totul este în regulă și e liniște și pace a dispărut armăsarul Cezar un
ARMĂSARUL CEZAR ŞI LUCERNA LUI BORDEIANU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380121_a_381450]
-
măreția îl aștepta undeva aproape. Poate la primul colț... - Poetule, fă-te-ncoa’ ! Ridicând privirea din colbul drumului, Poetul se clătină pe picioare în fața porții deschise, prin care se vedea un camion plin cu lemne, parcat la umbra viței de vie, condusă frumos deasupra terasei. Strugurii încă verzi își sclipeau ademenitor boabele lucioase în lumina care se strecura printre frunzele late. La cât de amețit de foame era, ar fi băgat în gură câteva boabe, oricât de acre ar fi fost
MUZA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380207_a_381536]
-
verdeața, într-o cripta. Experiență teribilă a mormântului i-a istorisit-o domnului Cornel Constantin Ciomâzgă, pe scările metroului. “Stafia” era istovita de toată tevatură la care fusese supusă, pentru a ieși din evidentele morților și a reintră în evidențele viilor. Societatea nu are legislație pentru astfel de situații. Bineînțeles că această întâlnire neverosimila și-a găsit locul în paginile revistei Tinerama. Povestea însă avea să continue... Dialogul celor doi a durat trei ani. Au vorbit despre moartea lui, dar mai
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
ajunge de-a dreptul în mormânt. Experiență această teribilă a mormântului și-o istorisește pe scările metroului, acolo unde făcea un popas, istovit de toate tevaturile la care era supus pentru ca să iasă din evidentele morților și să reintre în evidențele viilor. Volumul în cauză dezvăluie ce-a însemnat asta, intrând prin toate cotloanele vieții lui, din copilărie până într-o zi când aflăm că torționarul ajunge să se spovedească la un batran duhovnic care fusese cândva, cu 36 de ani in
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
a aflat că acesta venea de la cimitir, după ce, considerat mort și îngropat după obicei, se trezise, se dusese acasă, dar nu mai fusese primit de rude, iar acum era obosit de goana după mutarea din registrul morților în cel al viilor. Cazul i-a prilejuit domnului Cornel Constantin Ciomâzgă un articol în ziarul Tinerama, insă subiectul nu a murit odată cu publicarea în ziar, pentru că dialogul cu omul întors din morți a continuat câțiva ani. “Despre călugărie? Nu știam nimic sau, în
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
verdeața, într-o cripta. Experiență teribilă a mormântului i-a istorisit-o domnului Cornel Constantin Ciomâzgă, pe scările metroului. “Stafia” era istovita de toată tevatură la care fusese supusă, pentru a ieși din evidentele morților și a reintră în evidențele viilor. Societatea nu are legislație pentru astfel de situații. Bineînțeles că această întâlnire neverosimila și-a găsit locul în paginile revistei Tinerama. Povestea însă avea să continue... Dialogul celor doi a durat trei ani. Au vorbit despre moartea lui, dar mai
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
ajunge de-a dreptul în mormânt. Experiență această teribilă a mormântului și-o istorisește pe scările metroului, acolo unde făcea un popas, istovit de toate tevaturile la care era supus pentru ca să iasă din evidentele morților și să reintre în evidențele viilor. Volumul în cauză dezvăluie ce-a însemnat asta, intrând prin toate cotloanele vieții lui, din copilărie până într-o zi când aflăm că torționarul ajunge să se spovedească la un batran duhovnic care fusese cândva, cu 36 de ani in
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
a aflat că acesta venea de la cimitir, după ce, considerat mort și îngropat după obicei, se trezise, se dusese acasă, dar nu mai fusese primit de rude, iar acum era obosit de goana după mutarea din registrul morților în cel al viilor. Cazul i-a prilejuit domnului Cornel Constantin Ciomâzgă un articol în ziarul Tinerama, insă subiectul nu a murit odată cu publicarea în ziar, pentru că dialogul cu omul întors din morți a continuat câțiva ani. “Despre călugărie? Nu știam nimic sau, în
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
oprește o clipă să se admire, În oglinda fumurie a lacului, Și transparente picături de diamante, Așterne pe covorul câmpului. A așteptat, tăcută o vară-ntreagă, Ascunsă în dantela unui nor, Ca, în sfârșit să poată să culeagă, Rodu-mbătător al viilor. Cu pletele în vânt împrăștiate, Desculță, clipocind pe stradă... Pășind în urma verii ce-a plecat... Toamna, a ieșit la promenadă! VIAȚĂ DE POETĂ Înconjurată sunt, de muze, Metaforele-mi sunt "căminul", Versurile-mi sunt "amanții", Poezia mi-e "destinul". Pentru
PARTITURI DE TIMP de ADA SEGAL în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378211_a_379540]
-
TOAMNĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1730 din 26 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului E TOAMNĂ Sub nucul bătrân din ogradă Bunicul repară butoiul; E toamnă și, colo-n livadă, Se-ntrece în cânt pițigoiul. Albinele zboară prin vie; Pe-un ram o gutuie pufoasă Se-ntoarce spre soare, iar mie Îmi pare că viața-i frumoasă. Sub pomi, pe-o bucată de scară Fasolea se-ntinde uscată; E toamnă și satul în seară I-o filă de basm
E TOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378209_a_379538]
-
viața-i frumoasă. Sub pomi, pe-o bucată de scară Fasolea se-ntinde uscată; E toamnă și satul în seară I-o filă de basm, fermecată ! Bunicul mă cheamă și-mi pune În mână trei prune brumate, Iar soarele-n vie apune În boabele roz, parfumate. Referință Bibliografică: E TOAMNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1730, Anul V, 26 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
E TOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378209_a_379538]
-
a culturii și pentru că rămânând orfan de mic, cred cu tărie în valoarea prieteniei. Vreau să vă spun că prietenia există iar faptul că ne vedem după o lună și un pic aici este o dovadă cât se poate de vie. Faptul că ni s-a răspuns de domnul Viorel Mirea și de gruparea de aici aproape la fel de frumos cu un număr al revistei Terra Grifonis alocat substanțial scriitorilor din Maramureș este o dovadă că putem funcționa. A doua linie pe
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
i-a revendicat nimeni . Alții au luptat și au rămas în viață , răniți sau nu , după șansa fiecaruia . Dar fără rămânerea lor în viață , poporul nu ar fi câștigat . Niciun război nu se câștigă de către morți . Morților , cinste și respect ; viilor , rămașilor , ce le oferim ? Cândva , nu de mult , Parlamentul le-a recunoscut meritele și a dat o lege a recunoștiinței , poate și a respectului . Ce ce vrea acum , să retragem respectul pentru acești oameni care au făcut posibil tot ce
Comunicat către parlamentari şi jurnalişti [Corola-blog/BlogPost/93703_a_94995]
-
ici, în gânduri, Și cât de mult ne este dor de Tine, Si slavă Ta ne este jurământul, Și-a Ta iubire o stropim cu lacrima divină. FIINȚĂ DIN BETHLEEM La ceas al șoaptelor trecute, Cu stropi seduși de apå vie, Îmi reapari să mă asculți, Ființa mea, demult tirzie. Cu lauri, proaspeți într-ales, Si crez, în piept îmbălsămat, Îmi ești un cer în Univers Și tot pământul neumblat. Sărutul, prins în suflet fin, Și-n Imanenta infinită Trecu -n
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
și du-te la plimbarece-o fi să se întâmple, întâmple-se și gata... XXXIII. ÎNCEPÂND DE ASTĂZI LUCREZI CU VEȘNICIA, de Ion Untaru , publicat în Ediția nr. 1739 din 05 octombrie 2015. ridică-te din pat că-ți culeg străinii via și începând de astăzi lucrezi cu veșnicia ușile ți-au fost deschise rămâne doar să ieși, să-ți iei din cui sumanul, să intri-ntre plăieși spală-te pe ochi și ia-ți cu tine mersul nevoie e de tine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
se potrivească în nicio privință cu firea mea. Îmi aduc aminte, așa cum ai vedea imagini printr-o ceață densă, când, în brațele lui tata, și cu pălăria dânsului pe cap, având-o pe mama alături, fugeau cu mine spre Dealul Viilor, ascunzându-se, printre araci, de bombardamentele avioanelor. «-Bombardează podul de peste Olt. Sunt americanii...»” Apoi au fost rușii: „Eram singur în curtea Spitalului, privind, printre ulucile putrezite ale gardului, la o garnitură de tren cu multe tancuri și tunuri. Soldați care
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
inima goală...demult... ! Azi o văd ruptă dintr-o amintire Și-mi dau seama că : timpul s-a așternut tiptil peste toate ...cum se poate ? ...nu se poate ! Toamnă,tu ești cântecul de iubire însuflețit de o flacăra năucitor de vie care va luneca în răstimpuri Așadar, hrăniți-ne voi,văpăi-culori ! Suntem atât de muritori ! » Referință Bibliografica: CÂNTEC DE IUBIRE / Mihaela Mircea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2119, Anul VI, 19 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Mircea
CANTEC DE IUBIRE de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382206_a_383535]
-
regăsită în poemele lui Radu Gyr, Nichifor Crainic, Lucian Blaga unde lumina și iubirea înalță vibrațiile sufletului spre divinitate, prin religiozitate, prin împărtășirea cu apă vie a iubirii lui Hristos.Prin martiriul închisorilor cei aflați în suferință transformă pușcăria în Via Dolorosa ”hristică eliberându-se de sub teroarea istoriei”(pg.90 ). Autenticitatea, lirismul profund tonalitatea imnică a poemelor lui Valeriu Gafencu împrumută ceva din încărcătura psaltică iar sensibilitatea sa poetică îl înscrie în generația sacrificată a poeților damnați “ieșiți prin ispășire la
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
presiunea Parlamentului, după scandalul Volkswagen. ”Negocieri intense au avut loc cu Comisia Europeană și statele membre după ce comisia pentru mediu a aprobat această obiecție și până la urmă Comisia a venit cu rezultate”, a spus președintele comisiei pentru mediu Giovanni La Via (PPE, IT). Acum avem angajamente clare din partea Comisiei că va existe o clauză de reanalizare cu un calendar precis, pentru a putea coborî cât mai mult valorile emisiilor către nivelele agreate de către co-legislatori. O propunere privind o reformă pe termen
Eurodeputații au decis să nu acorde veto actualizării testelor pentru emisiile auto [Corola-blog/BlogPost/93187_a_94479]
-
ram, Să zbată pleoape dulci între nervuri, Să iasă-n muguri umbra caldei guri! Pe unduioase coapse să se-audă Cum carnea surpă clorofila crudă, Fuga oprită-n rădăcini de plantă Să reînceapă-n glezne, delirantă. Ea alerga, neterminat de vie și-și aduna vestmântul cu mânie, Mult sfâșiat de ramurile sale În vremea stinsei vârste vegetale... Unul din păcatele de timpuriu prezente în poezia mea, nelipsind nici din volumul Bunavestire, este o anume înclinație spre Ťnarațiunea liricăť. L-am micșorat
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]