497 matches
-
estimează că Berlinul are de la 100,000 la 250,000 locuitori neînregistrați. Sunt mai mult de 25 comunități nebăștinașe cu o populație de cel puțin 10,000 de oameni. Este vorba de turci, poloni, ruși, libanezi, palestinieni, sârbi, italieni, bosniaci, vietnamezi, americani, români, bulgari, chinezi, austrieci, ghanezi, ucraineni, francezi, britanici, spanioli, israeliți, thailandezi, iranieni, egipteni, sirieni. De obicei, cele mai vorbite limbi străine în Berlin sunt turca, engleza, rusa, araba, polona, kurda, vietnameza, sârba, croata și franceza. Turca, araba, kurda și
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
și consilier pe probleme de securitate națională al Statelor Unite în timpul președinției lui Richard Nixon și a lui Gerald Ford. A jucat un rol cheie în diplomația mondială între 1969 și 1977. În anul 1973 i-a fost acordat, alături de generalul vietnamez Lê Ðức Thọ, Premiul Nobel pentru Pace pentru contribuția sa decisivă la încetarea devastatorului conflict din Vietnam. Atunci când atingea culmile carierei sale, presa americană spunea despre consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui Nixon că el este, de fapt
Henry Kissinger () [Corola-website/Science/298249_a_299578]
-
sunt printre cele mai scăzute din lume, cu 1,27 de copii în medie la fiecare femeie. Imigrația a crescut populația cu aproape 1% în 2007. Circa 77.000 de noi străini se stabilesc în fiecare an în Cehia. Imigranți vietnamezi au început să se stabilească în Cehia în perioada comunistă, fiind invitați să muncească acolo de către guvernul cehoslovac. Astăzi, trăiesc circa 70.000 de vietnamezi în Republica Cehă. Spre deosebire de ucraineni, vietnamezii vin în Cehia să se stabilească permanent. La începutul
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
Începând cu anul 1950, începe războiul civil dintre comuniști, sprijiniți de statele comuniste, și monarhiști, sprijinți de Franța și SUA, care se va termina în 1975 cu abolirea monarhiei și victoria trupelor comuniste. Din 1975 până în 1989 vor staționa trupe vietnameze (50.000 soldați), care vor influența viața economică, politică și socială a Laosului. După 1986 are loc un proces de liberalizare și de democratizare. Laos devine membru ASEAN în 1997, însă rămâne încă o țară săracă, influențată și în prezent
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
forma literelor vine din germană. Litera "õ" reprezintă /ɤ/, un /o/ nerotunjit, sunet numit științific vocală semiînchisă posterioară nerotunjită. Acest sunet e aproape identic cu sunetul /ɤ̞/ din limba bulgară, notat cu "ъ", și cu sunetul notat în limba vietnameză cu "ơ". "Õ" se folosește și pentru a translitera litera chirilică "ы". Deși ortografia limbii estone este în general ghidată pe principii fonetice, cu fiecare grafem corespunzând unui singur fonem, există unele devieri isorice și morfologice de la această regulă, cum
Limba estonă () [Corola-website/Science/296722_a_298051]
-
Politica din Vietnam are loc în cadrul unei republici socialiste cu un singur partid. Rolul central al Partidului Comunist din Vietnam este reafirmat în constituția actuală, adoptată în aprilie 1992. Toate organizațiile politice vietnameze sunt sub controlul Partidului Comunist din Vietnam. Nu există nicio separare a puterilor între ramurile executivă, legislativă și judiciară. Partidul Comunist politic este stabilit de un membru al Biroului Politic paisprezece. Primele patru poziții în Biroul Politic sunt deținute de către
Politica Vietnamului () [Corola-website/Science/319668_a_320997]
-
în Biroul Politic sunt deținute de către secretarul general al partidului Nong Đức Manh, ministrul general al Securității Publice Le Hong Anh, statul Președintele Nguyen Minh Triết, și prim-ministrul Nguyễn Tan În afară de Partidul Comunist, instituțiile cele mai puternice în cadrul guvernului vietnamez sunt agențiile executive create prin constituție 1992: birourile de președinte și prim-ministru. Președintele este ales de către Adunarea Națională pentru a servi un mandat de 5 ani. În Adunarea Națională (Quoc-Hoi An) 498 membri sunt aleși prin vot popular pentru
Politica Vietnamului () [Corola-website/Science/319668_a_320997]
-
și Sud. Primul plan după reunificare a subliniat dezvoltarea agriculturii și industria ușoară, dar a stabilit obiective de neatins. Guvernul estimează că toată industria și agricultura în sud ar fi controlată de stat până la sfârșitul anului 1979. Potrivit unor surse vietnameze, doar 66% din terenurile cultivate și 72% din gospodăriile țărănești din Sud au fost organizate în producția colectivizată de începutul lui 1985, si transformarea socialistă în sectorul privat a condus la scăderea producției, creșterea costurilor de producție, și a scăzut
Politica Vietnamului () [Corola-website/Science/319668_a_320997]
-
electorale cu mai mulți membri. Cetățenii din Vietnam nu pot participa la vot odată ce au împlinit vârsta de 18 ani. Criteriile de participare la alegerile din Vietnam cer candidatului să fi împlinit 21 ani. Candidatul trebuie să fie un cetățean vietnamez. Alegerile din Vietnam sunt decise de un vot cu majoritate absolută. Populația țării determină numărul exact de unități electorale și numărul deputaților care sunt aleși. Numărul deputaților aleși, pentru o anumită unitate electorală nu trebuie să depășească trei. Parlamentul l-
Politica Vietnamului () [Corola-website/Science/319668_a_320997]
-
cea dintîi categorie intră o adevărată colecție de lideri politici, scriitori și critici de primă mînă. Unii dintre aceștia sunt mai bine cunoscuți ca de exemplu președinții americani Dwight Eisenhower, John Kennedy, Lyndon Johnson, Richard Nixon și Gerald Ford, eroul vietnamez Ho Și Min, vînătorul de comuniști Joseph McCarthy sau "șoimul" războiului Robert McNamara. Dar cu adevărat importanți sunt cei care reprezintă "contextul" războiului, mai degrabă decât retorica politicianistă. Printre ei, David Halberstam, Jean de Lattre de Tassigny, Harry S. Ashmore
În anul porcului () [Corola-website/Science/319322_a_320651]
-
Datorită duratei lungi a vieții sale, el a călătorit prin lumea întreagă și a acumulat cunoștințe multiple despre culturile și limbile străine. El poate vorbi engleza, japoneza, rusa, chineza, cheyenne, spaniola, araba, și lakota; el știe și puțină franceză, thai, vietnameză, germană, italiană, portugheză, coreană și Hindi . Când Forge îi urmărește semnele vitale lui Wolverine în timpul unui antrenament în camera specială, el numește starea lui Logan fizică și mentală "echivalentă cu a unui gimnast de nivel olimpic care execută un exercițiu
Wolverine () [Corola-website/Science/316186_a_317515]
-
OUN-B a format în 1943 organizația „Frontul Antibolșevic al Națiunilor”, din rândul cărora au făcut parte organizațiile emigrației din aproape toate țările Europei Răsăritene, cu excepția notabilă a celor poloneze. În deceniul al optulea, au devenit membri ai organizației și anticomuniștii vietnamezi și cubanezi După prăbușirea Uniunii Sovietice, ambele facțiuni OUN și-au reluat activitatea în Ucraina. Facțiunea Melnik și-a declarat sprijinul pentru Partidul Republican Ucrainean. OUN-B a trecut printr-un proces de reorganizare transformându-se în Congresul Naționaliștilor Ucraineni (KUN
Organizația Naționaliștilor Ucraineni () [Corola-website/Science/320343_a_321672]
-
anilor 1960, tentativele lui Sihanouk de echilibrare a politicilor externă și internă a început să se îndrepte spre dezastru. În 1966, s-a ajuns la un acord între prinț și chinezi, prin care s-a permis prezența trupelor Armatei Populare Vietnameze (APV) și ale Frontului de Eliberare Națională (FEN) cu baze logistice în regiunile de graniță din sud. El acceptase să permită și utilizarea portului Sihanoukville de către vasele sub drapel comunist ce livrau provizii și materiale ce susțineau efortul APV/FEN
Războiul Civil Cambodgian () [Corola-website/Science/321212_a_322541]
-
40.000 de țărani au mărșăluit apoi spre capitală cerând readucerea pe tron a lui Sihanouk. Ei au fost împrăștiați de armată, cu multe victime. Majoritatea populației, urbană și rurală, și-a vărsat furia și frustrarea pe populația de etnie vietnameză. Apelul lui Lon Nol pentru adunarea de 10.000 de voluntari pentru a mări forța armatei cambodgiene slab echipate, de 30.000 de oameni a ajuns să aglomereze armata cu peste 70.000 de noi recruți. Abundau zvonurile privind o
Războiul Civil Cambodgian () [Corola-website/Science/321212_a_322541]
-
de oameni a ajuns să aglomereze armata cu peste 70.000 de noi recruți. Abundau zvonurile privind o posibilă ofensivă a APV asupra Phnom Penh-ului. Paranoia era la ordinea zilei și a dus la declanșarea unei reacții violente împotriva minorității vietnameze de 400.000 de oameni din Cambodgia. Lon Nol spera să-i folosească pe vietnamezi ca ostatici împotriva activităților APV/FEN, iar armata a început să-i adune în lagăre de detenție. Atunci au început omorurile. În orașele și satele
Războiul Civil Cambodgian () [Corola-website/Science/321212_a_322541]
-
spera să-i folosească pe vietnamezi ca ostatici împotriva activităților APV/FEN, iar armata a început să-i adune în lagăre de detenție. Atunci au început omorurile. În orașele și satele din toată Cambodgia, soldații și civilii își căutau vecinii vietnamezi pentru a-i ucide. La 15 aprilie, cadavrele a 800 de vietnamezi pluteau pe râul Mekong care le ducea către Vietnamul de Sud. Sud-vietnamezii, nord-vietnamezii și FEN au denunțat laolaltă aceste acțiuni. Niciun cambodgian—nici măcar din comunitatea budistă—nu a
Războiul Civil Cambodgian () [Corola-website/Science/321212_a_322541]
-
de 211 avioane, inclusiv 64 de T-28s de fabricație nord-americană, 14 vase înarmate Douglas AC-47 și 44 de elicoptere. Împotriva acestei forțe armate incapabile se afla una dintre cele mai bune infanterii ușoare din lume la acea vreme - Armata Populară Vietnameză. Când forțele lor erau înlocuite, ele erau înlocuite cu armata de țărani rigid indoctrinați de Khmerii Roșii cu nucleul lor de lideri militari încercați, susținuți acum în întregime de Hanoi. Forțele Khmerilor Roșii, reorganizate la un summit indochinez de la Conghua
Războiul Civil Cambodgian () [Corola-website/Science/321212_a_322541]
-
21 ianuarie și 8 aprilie 1968 în timpul Războiului din Vietnam. Combatanții erau părți din Forța Amfibie Marină III a Statelor Unite, precum și din Armata Republicii Vietnam de o parte, și două până la trei unități de dimensiunea unei divizii din cadrul Armatei Populare Vietnameze. Comandamentul american din Vietnamul de Sud a dat operațiunii de aparare a bazei numele de cod "Operațiunea Scotland". Comandamentul american din Saigon credea la început că operațiunile din jurul Khe Sanh-ului din vara lui 1967 fac parte dintr-o simplă serie
Bătălia de la Khe Sanh () [Corola-website/Science/320576_a_321905]
-
la început că operațiunile din jurul Khe Sanh-ului din vara lui 1967 fac parte dintr-o simplă serie de ofensive nord-vietnameze minore în regiunile de graniță. Această apreciere a trebuit să fie revizuită, însă, când s-a descoperit că Armata Populară Vietnameză deplasa forțe majore în regiune în timpul toamnei și iernii. A avut loc o acumulare de forțe americane și acțiunile de la Khe Sanh au început când baza marinei americane a fost izolată. Într-o serie de acțiuni disperate ce au durat
Bătălia de la Khe Sanh () [Corola-website/Science/320576_a_321905]
-
ale Armatei SUA în august 1962 lângă sat la un vechi fort francez. Tabăra a devenit apoi un avanpost al programului "Civil Irregular Defense Groups (CIDG)" al Forțelor Speciale, al cărui scop era cel de a observa infiltrarea Armatei Populare Vietnameze de-a lungul graniței și de a proteja populația locală. În noiembrie 1964, Beretele Verzi și-au mutat tabăra pe Platoul Xom Cham, viitoarea poziție a Bazei Khe Sanh. În iarna lui 1964, Khe Sanh a devenit centrul lansării Grupului
Bătălia de la Khe Sanh () [Corola-website/Science/320576_a_321905]
-
SOG — acesta s-a poziționat mai întâi lângă sat, după care s-a mutat în fortul francez). De acolo, au fost trimise echipe de recunoaștere în Laos pentru a explora și a aduna informații privind sistemul logistic al Armatei Populare Vietnameze, sistem cunoscut sub numele de drumul Ho Chi Minh. Tabăra de pe platou a fost ocupată permanent de pușcași marini în anul 1967, când au înființat și un avanpost lângă aerodrom. Această bază urma să servească drept ancoră vestică pentru forțele
Bătălia de la Khe Sanh () [Corola-website/Science/320576_a_321905]
-
aproximativ jumătatea distanței până la granița cu Laos. În a doua jumătate a lui 1967, nord-vietnamezii au declanșat o serie de acțiuni în regiunile de frontieră ale Vietnamului de Sud. Toate aceste atacuri au fost efectuate de unități ale Armatei Populare Vietnameze (APV) sau ale Frontului Național pentru Eliberarea Vietnamului de Sud (FNE) de dimensiunea unor regimente dar, spre deosebire de tacticile de atacuri rapide utilizate de obicei de forțele comuniste, acestea erau atacuri susținute și violente. La începutul lui octombrie, APV a indensificat
Bătălia de la Khe Sanh () [Corola-website/Science/320576_a_321905]
-
al tunurilor de 100 mm și 152 mm a început cu Dealul 881 Sud, a trecut apoi la Dealul 861, și apoi spre baza principală. Americanii și sud-vietnamezii s-au poziționat defensiv în speranța că armistițiul de Tết (anul nou vietnamez) planificat pentru 29-31 ianuarie le va aduce un respiro. În dupăamiaza de 29 ianuarie, însă, Divizia 3 Marină a anunțat pe cei de la Khe Sanh că armistițiul a fost anulat. Urma să înceapă Ofensiva de Tết. În luna ianuarie, senzorii
Bătălia de la Khe Sanh () [Corola-website/Science/320576_a_321905]
-
război. În august 1964, RAAF a trimis un eșalon format din avioane de transport Caribou la Vung Tau, un oraș port. La începutul anului 1965, Statele Unite au sporit implicarea în acest război la 200.000 de trupe aflate pe pământ vietnamez; Australia a dislocat ulterior 1 RAR pentru a servi alături de Brigada Aeriană 173 a Statelor Unite US din provincia Bien Hoa în iunie 1965 și a luptat într-un număr de bătălii majore la Gang Toi, pădurile Ho Bo și Suoi
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
1967). Povestea prezintă o viziune îngrozitoare a unui zeu care devorează totul și este amoral, fiind o descriere dură a disperării religioase care prefigurează crizele ulterioare de credință și căderile mentale ale lui Dick. Protagonistul, Tung Chien, este un funcționar vietnamez dintr-un viitor în care comunismul de tip chinezesc a triumfat în întreaga lume. Ateul Partid Comunist conduce cu mână de fier populația menținută docilă cu ajutorul unor droguri halucinogene. Cu ajutorul unui drog ilegal primit de la un traficant de pe stradă, el
Credința părinților noștri () [Corola-website/Science/320828_a_322157]