884 matches
-
sfârșitul secolului al optulea sau începutul secolului al nouălea. În acea perioadă Middelburg a fost conceput a fi o fortăreața, formând una din cele trei puncte defensive împotriva atacurilor vikingilor. Se speculează însă că orașul a fost construit de conducătorul vikingilor, Harald, cu încuviințarea keizerului Lotharius Walcheren. În jurul anului 1125 a fost construită acolo o mănăstire care a rămas în folosință până la începutul Războiului de 80 de ani, la sfârșitul căruia nordul Olandei și-a câștigat independența față de Spania. În anul
Middelburg () [Corola-website/Science/297741_a_299070]
-
învecinate se numără capitala Helsinki (98 km), Tampere (73 km) și Lahti (72 km). Cetatea Häme (Hämeen linna) se află în acest oraș. Începând cu 1 ianuarie 2009, municipiile Hauho, Kalvola, Lammi, Renko și Tuulos fac parte din . În Era Vikingilor, unde astăzi se găsește orașul, pe malul lacului Vanajavesi, era o așezare numită Vanaja. Castelul a fost construit la sfârșitul secolului al XIII-lea pentru a consolida puterea suedeză în centrul Finlandei. Drept consecință, un sat a luat naștere lângă
Hämeenlinna () [Corola-website/Science/297747_a_299076]
-
atât cu Vestul cât și cu Răsăritul. Multe țări au fost influențate, în mai mare sau mai mică măsură, de creștinismul romano-catolic sau protestant și au avut multe legături istorice sau culturale cu Germania, Italia, Franța sau Scandinavia, (de exemplu: vikingii în Rusia, Liga Hanseatică în țările baltice). Multe țări au avut legături cu Estul îndepărtat. Rusia a fost sub controlul mongolilor pentru două secole și a moștenit unele convenții sociale și politice de la acești cotropitori. Mai la sud, Imperiul Otoman
Europa de Est () [Corola-website/Science/297783_a_299112]
-
Noul alfabet runic a fost utilizat pentru prima oară pe la acea vreme, iar Ribe, cel mai vechi oraș al Danemarcei, a fost fondat pe la anul 700. Între secolele al VIII-lea-al X-lea, danezii au fost una dintre ramurile vikingilor. Împreună cu norvegienii și suedezii, ei au colonizat, au prădat și au făcut comerț în toate părțile Europei. Exploratorii vikingi au descoperit Islanda din întâmplare în secolul al IX-lea, în drum spre Insulele Feroe și au ajuns în „Vinland” (Țara Vinului
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
Danemarcei, a fost fondat pe la anul 700. Între secolele al VIII-lea-al X-lea, danezii au fost una dintre ramurile vikingilor. Împreună cu norvegienii și suedezii, ei au colonizat, au prădat și au făcut comerț în toate părțile Europei. Exploratorii vikingi au descoperit Islanda din întâmplare în secolul al IX-lea, în drum spre Insulele Feroe și au ajuns în „Vinland” (Țara Vinului), astăzi cunoscută sub numele de Newfoundland, Canada. Vikingii danezi au fost activi mai mult în Insulele Britanice și în
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
au prădat și au făcut comerț în toate părțile Europei. Exploratorii vikingi au descoperit Islanda din întâmplare în secolul al IX-lea, în drum spre Insulele Feroe și au ajuns în „Vinland” (Țara Vinului), astăzi cunoscută sub numele de Newfoundland, Canada. Vikingii danezi au fost activi mai mult în Insulele Britanice și în Europa de Vest. Au cucerit temporar și au colonizat părți din Anglia (denumite Danelaw), Irlanda și Franța, unde au fondat Normandia. S-au găsit mai multe monede anglo-saxone din acea perioadă
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
desfășurate în teritoriile păgâne ale Europei. Francii, sub dinastia Carolingiană, au pus bazele unui imperiu în vestul Europei, devenind o putere majoră. Imperiul Carolingian, în secolele VIII-IX, a fost sucombat de presiunile războaielor interne civile combinate cu invaziile externe ale vikingilor din nord, maghiarilor din est, și sarazinilor din sud. De-a lungul Evului Mediu Mijlociu, care a început după anul 1000, populația Europei a crescut de pe urma inovațiilor tehnice și agricole ce au dus la lărgirea rutelor comerciale și la înflorirea
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
a mărfurilor de volum mare precum cerealele, lemnul, vinul, uleiul, sarea. Marea Mediterană era principala intersecție a drumurilor comerciale dintre Est și Vest, până la expansiunea islamică. În Marea Nordului sau Marea Mânecii, erau desfășurate expediții de jaf sau colonizare de către anglo-saxoni sau vikingi, dar și expediții comerciale. Schimburile comerciale s-au diminuat. Se mai mențineau legăturile cu Imperiul Bizantin, întreținute de negustorii sirieni sau evrei. Se bătea moneda de aur în regatul franc. Treptat, circulația monetară s-a redus. Apar monede noi, de
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
Relieful insulei este acela de podiș și de munte (cea mai mare parte fiind acoperită de straturi groase de gheață). Clima este arctică, iar vegetația săracă. Nu se știe prea mult despre perioada exactă a primelor așezări inuite. În ceea ce privește adventura vikingilor din 1000 d.Hr, aceasta a fost facilitată de perioada caldă medievală, astfel încât drakkarele, bărcile scandinave agile, au putut naviga mările de nord protejate de numeroase accidente atmosferice și au putut ajunge la ""pământul verde"" (Grønland). În epopeile nordice, se
Groenlanda () [Corola-website/Science/297954_a_299283]
-
la ceea ce este cunoscut sub numele de mica eră glaciară: multe meleaguri din Groenlanda au fost abandonate și chiar Islanda era cât pe ce să sucombe. Oasele găsite din această perioadă arată o puternică malnutriție. Mica eră glaciară a forțat vikingii să abandoneze Groenlanda și ultimul aveniment scris este o nuntă care s-a ținut pe data de 16 septembrie 1408 în biserica din Hvalsey. Doar fundațiile bisericii reamintesc și astăzi de viața rurală a vikingilor. Mai târziu Danemarca-Norvegia a revendicat
Groenlanda () [Corola-website/Science/297954_a_299283]
-
Mica eră glaciară a forțat vikingii să abandoneze Groenlanda și ultimul aveniment scris este o nuntă care s-a ținut pe data de 16 septembrie 1408 în biserica din Hvalsey. Doar fundațiile bisericii reamintesc și astăzi de viața rurală a vikingilor. Mai târziu Danemarca-Norvegia a revendicat teritoriul și, după mai multe secole de nici un contact dintre vikingii din Groenlanda și scandinavii, s-a răspândit teama că păgânii s-au întors, așa că s-a organizat în 1721 o expediție misionară pentru a
Groenlanda () [Corola-website/Science/297954_a_299283]
-
care s-a ținut pe data de 16 septembrie 1408 în biserica din Hvalsey. Doar fundațiile bisericii reamintesc și astăzi de viața rurală a vikingilor. Mai târziu Danemarca-Norvegia a revendicat teritoriul și, după mai multe secole de nici un contact dintre vikingii din Groenlanda și scandinavii, s-a răspândit teama că păgânii s-au întors, așa că s-a organizat în 1721 o expediție misionară pentru a restaura creștinismul în insulă. Cu toate acestea, din moment că nu a fost găsit nici un viking
Groenlanda () [Corola-website/Science/297954_a_299283]
-
vikingii din Groenlanda și scandinavii, s-a răspândit teama că păgânii s-au întors, așa că s-a organizat în 1721 o expediție misionară pentru a restaura creștinismul în insulă. Cu toate acestea, din moment că nu a fost găsit nici un viking în Groenlanda, Danemarca-Norvegia a început să boteze nativii inuiți groenlandezi și a fondat colonii de comercializare de-a lungul coastei, ca parte a aspirațiilor sale de putere colonială. În 1814, atunci când Norvegia a fost separată de Danemarca după războaiele napoleoniene
Groenlanda () [Corola-website/Science/297954_a_299283]
-
aproape intacte, după ce vechea engleză și-a pierdut statutul de limbă literară a nobilimii. Se afirmă că dezvoltarea timpurie a limbii a fost influențată de substratul celt. Mai târziu, a fost influențată de limba nord-germanică înrudită nordica veche, vorbită de vikingii care s-au stabilit în principal pe coasta de nord și est, ajungând până la Londra, în regiunea cunoscută ca „Danelaw”. Cucerirea Angliei de către normanzi, în 1066, a influențat profund evoluția limbii. Timp de aproximativ 300 de ani după cucerire, normanzii
Limba engleză () [Corola-website/Science/296521_a_297850]
-
Profusion" de Thomas Finkenstaedt și Dieter Wolff (1973), arată originea cuvintelor ca fiind următoarea: Cuvintele de origine olandeză sunt în principal cele despre nave, cele provenind din limba nordică veche sunt în principal moștenite din anii 800-1000 d. Hr., când vikingii cuceriseră estul și nordul Angliei, în timp ce majoritatea celor de origine franceză sunt din perioada cuceririi normande (multe altele însă de asemenea au fost adoptate în secolele XVII-XIX, când franceza era limba occidentală a politicii internaționale și a comerțului).
Limba engleză () [Corola-website/Science/296521_a_297850]
-
este numele sub care erau cunoscuți de către greci și slavii de est vikingii, care în secolele al IX-lea și al X-lea au migrat pe teritoriul actual al Rusiei și Ucrainei punând bazele statului rus. Au navigat de la nord la sud pe cursurile râurilor Prut, Nistru, Nipru și Volga atât pentru a
Varegi () [Corola-website/Science/306978_a_308307]
-
și Volga atât pentru a face comerț cât și în expediții de jaf. Au atacat pe mare Constantinopolul dar nu au reusit să-l cucerească. Au ajuns să facă comerț cu arabii; arheologii au găsit monede arabe în toate localitățile vikingilor. Cel mai cunoscut vareg a fost Harald Sigurdsson (n. 1015; m. 1066), supranumit mai târziu Harald Hardråde. În 1031 Harald și oamenii săi au ajuns în Rusia Kieveană unde au slujit ca mercenar în armata lui Iaroslav I. A plecat
Varegi () [Corola-website/Science/306978_a_308307]
-
reprimarea răscoalei lui Petru Delyan (Deleanu). Ajunge și în Italia de sud ca mercenar al imperiului, unde s-a luptat, sub comanda strategului Georgios Maniakis, cu arabii în Sicilia. A participat la cucerirea Siracuzei și apoi s-a luptat cu vikingii normanzi din sudul Italiei, care s-au ridicat împotriva Imperiului Roman de Răsărit. În aceste lupte, alături de varegi au luptat și românii din Balcani ca ostași ai imperiului. Harald a fost implicat în numeroase comploturi și a fost acuzat printre
Varegi () [Corola-website/Science/306978_a_308307]
-
reușind să ajungă rege. A invadat Anglia în 1066 și s-a luptat cu Harold, regele Angliei la Podul Stamford unde a fost omorât în luptă. Harold a fost de asemenea omorât la puțin timp la Hastings în confruntarea cu vikingii normanzi. i făceau dese incursiuni spre Constantinopol, de comerț sau de pradă, folosind bărci construite dintr-un trunchi de copac și foloseau cursurile râurilor Nipru și Nistru. Constantin Porfirogenetul a menționat că de la gura de vărsare a acestor râuri, varegii
Varegi () [Corola-website/Science/306978_a_308307]
-
aflată sub influența varegilor La Vasileu, in fosta țară a Onutului (azi in Ucraina) există resturile unei biserici care avea un mormânt cu o lespede a ctitorilor cu semne și rune vikinge. Sarcofagele găsite în aceeași zonă sunt ale urmașilor vikingilor creștinați și slavizați (secolul al XII-lea). Filologul Ilie Gherghel, a scris un studiu despre cuvântul "valah" și despre cartierul Blachernae din Constantinopol și a concluzionat că numele cartierului derivă de la cuvântul Vlach (scris uneori Blach or Blasi); vlahii au
Varegi () [Corola-website/Science/306978_a_308307]
-
consideră că "torg" este un cuvânt împrumutat de varegi în urma comerțului cu Asia Centrală Asupra etimologiei acestui cuvânt există mai multe păreri. Cuvântul "viteaz", care aparent are o origine slavă, este considerat de mai mulți cercetători ca un cuvânt derivat din "viking". Cuvântul "chiovean" este deasemenea legat de varegii din Kiev, însemnând mai recent căruțaș, negustor Harta numelor românești indică o frecvență mare a acestui nume (Chioveanu) in judetele din apropierea Dunării (Brăila, Ialomița) fiind posibil denumirea locală dată varegilor Filologii A. Philippide
Varegi () [Corola-website/Science/306978_a_308307]
-
nevoie de un pod în acest loc, iar în perioada Saxonă râul a devenit frontiera politică dintre regatele inamice Mercia și Wessex. Condițiile politice necesare pentru ca un pod să fie construit din nou în zonă au apărut o dată cu șocul invaziei vikingilor, recucerirea orașului de către regii din Wessex și reocuparea acestuia de către Alfred cel Mare. Totuși, nu există dovezi arheologice cu privire la construirea unui pod înainte de domnia lui Ethelred și de încercările acestuia de a opri invazia vikingilor din anii 990 e.n. În
Podul Londrei () [Corola-website/Science/307340_a_308669]
-
au apărut o dată cu șocul invaziei vikingilor, recucerirea orașului de către regii din Wessex și reocuparea acestuia de către Alfred cel Mare. Totuși, nu există dovezi arheologice cu privire la construirea unui pod înainte de domnia lui Ethelred și de încercările acestuia de a opri invazia vikingilor din anii 990 e.n. În anul 1014, în conformitate cu un poem popular scandinav, podul a fost distrus de prințul norvegian Olaf, în timp ce îi dădea ajutor regelui Ethelred în ceea ce, dacă a fost și adevărat, a fost o încercare reușită de a
Podul Londrei () [Corola-website/Science/307340_a_308669]
-
despre Islanda au venit, se pare, acum 1.500 de ani de la St. Brendan (cca. 484-578 d.Hr.), abate de Clonfert în districtul Galway, Irlanda. Se spune că el a ajuns în America cu aproximativ 300 de ani înainte ca vikingii să colonizeze Islanda (874 d.Hr.). Pe atunci, relatările călătoriilor sale erau considerate pure fantasmagorii, dar astăzi specialiștii sunt de părere că ele ar fi fost reale. Când au sosit vikingii, terenul era propice culturilor agricole, dar din secolul al
Vatnajökull () [Corola-website/Science/308497_a_309826]
-
în America cu aproximativ 300 de ani înainte ca vikingii să colonizeze Islanda (874 d.Hr.). Pe atunci, relatările călătoriilor sale erau considerate pure fantasmagorii, dar astăzi specialiștii sunt de părere că ele ar fi fost reale. Când au sosit vikingii, terenul era propice culturilor agricole, dar din secolul al XIV-lea, clima Islandei s-a răcit, ghețarii au avansat și marea a continuat să înghețe. Condițiile s-au mai îmbunătățit la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar gheața încă acoperă
Vatnajökull () [Corola-website/Science/308497_a_309826]