661 matches
-
era posedat de un demon care îi denunța emotivitatea drept slăbiciune și îl făcea să se împotrivească propriei lui naturi. Ironia, sarcasmul, deriziunea, grotescul erau tot atâtea arme cu care el se apăra pe sine însuși. Lacrimii interioare îi opunea virulența unui verb coroziv, menit s-o strivească. [...] Arghezi nu vedea lumea printr-o oglindă strâmbă, ci o strâmba el însuși spre a-și disimula propriile-i afecte, de care se sfia în fața oamenilor și, poate, în fața lui însuși" (citat după
O monografie Valeriu Anania by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9188_a_10513]
-
poetic al Angelei Marinescu a câștigat în directețe (la început poemele sunt, prin comparație, mult mai reținute). Poetica voluptății maladive � câtă boală, atâta poezie! � a Angelei Marinescu a reușit la noi, cu un plus de tensiune thanatică, vizionarism sumbru și virulență lexicală aluvionară față de Bacovia, să contureze mecanismul perfect al bolii ca resort al versului. Sensibilitatea maladivă, cultivată pe fondul unui eros alterat, căci nesatisfăcător și nostalgic după celălalt gen, dar nu mai puțin viril în tensiunea lui subversiv-dominatoare, a împins
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
impresionează la Gottfried e lipsa de iluzii în privința viitorului conservator: stînga americană a acoperit ambii versanți ai eșichierului politic, trimițîndu-și pseudopodele peste tot, după o regulă arhicunoscută: ca să preîntîmpini mișcările de dreapta le creezi tu, avînd grijă să le atenuezi virulența pînă la a le face de nerecunoscut. Așa se face că în America există o dreaptă cu prapuri de protocol și cu blazoane universitare ai cărei reprezentanți folosesc tradiția ca pretext pentru a lua decizii de stînga. Și mai e
Epitaf pentru conservatori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6324_a_7649]
-
după 1930, "în urma unor împrejurări favorabile, de natură hotărît extraestetică și chiar antiestetică - împrejurări provenite din curente ce bîntuiau peste și dinspre culturi dinafara granițelor noastre, acel spirit sămănătorist, al confuziilor mai sus amintite, să renască și încă cu o virulență necunoscută". Ce să mai spunem despre "sămănătorismul" roșu, instaurat după 1947, cu efecte cu mult mai devastatoare decît valul confuziei din 1940 (întîmplător, an marcînd centenarul nașterii lui Titu Maiorescu)? Elementele ideologice au invadat zonele creației, mistificînd, deturnînd, infectînd în
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
și nimic mai mult. Suficient însă pentru speculanții interesați de a interpreta, evident forțat și aiuritor, că astfel s-ar fi fixat, nici mai mult nici mai puțin, data sfârșitului omenirii! Într-o lume bântuită de angoasa înmulțirii și sporirii virulenței catastrofelor naturale, a grijilor crizei economico-sociale, a fost ușor ca un asemenea dat istoric să fie conexat la câteva evenimente majore, a căror posibilitate de producere e relativ frecvent evocată. Așa se face că, dacă în precedentele haosuri anunțate, se
Apocalipsa 2012, o afacere de miliarde de dolari! () [Corola-journal/Journalistic/70860_a_72185]
-
suflet sfărîmat - acesta e sunetul cărții de față. Aidoma unei marionete căreia mecanismul interior, uzat pînă la gripare, îi imprimă gesturilor aparența sacadată a unor mișcări fără coordonare, scrisul lui Nietzsche curge gîlgîitor, într-un șuvoi de asociații imprevizibile. Dar virulența nietzscheană nu vine dintr-o exersare a spiritului critic, ci dintr-o vînă de antipatie personală. Filozoful nu emite aprecieri, ci administrează lovituri. Nu critică, ci biciuiește. Ca un scripete narativ care, învîrtindu-se în gol, continuă să se rotească chiar
Șarpele cu clopoței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6860_a_8185]
-
mod voit vulnerabil, minimalizat, lasă loc unui plan de adâncime, depășind psihologismul mediat ludic al dialogurilor. Ioana Flora își construiește excelent personajul, vulnerabil, chiar jucând eficient cartea labilității alternând indecizia și descărcarea nervos-lacrimală cu cinismul, acțiunea cu sânge rece și virulența, un personaj inteligent cu un registru variat de emoții, așa cum și Adrian Titieni reușește să își dezvolte personajul în jurul unei frustrări alimentate de orgoliu, cu un profil moral mai accentuat exceptând cedările lui în fața seducției eficiente a Anei. Cu adevărat
Cârligul și peștele by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7579_a_8904]
-
adresează așadar confidențial o scrisoare redactorului șef (Frank Schirrmacher), încredințîndu-i acestuia manuscrisul. Răspunsul la scrisoare este publicat în ziarul amintit sub forma unui act de acuzare. Autorul este țintuit la stîlpul infamiei nu pentru eșecul demersului său literar ci pentru virulența discursului său antisemit. Schirrmacher consideră romanul lui Walser "un document al urii", "o execuție publică", "asasinarea unui evreu"... Căci Moartea unui critic este un roman cu cheie, o satiră, un pamflet, o răfuială cu mass-media și cu atotputernicia unei personalități
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
o răzbunare a cine știe căror și câtor umilințe. Dar ceea ce trebuie observat și reprezintă încă o caracteristică a acestei complicate, ambigui și adesea contradictorii noțiuni care formează tema noastră de azi este faptul că ea se întoarce cu egală virulență asupra autorului deriziunii. Hasnaua și maidanul sunt în română caricaturi înjositoare ale realităților pe care le numesc în limba lor de origine, dar caricaturi care după ce și-au înjosit obiectul ironiei grosiere se întorc pentru a-l înjosi pe cel
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
să mă iubești" din finalul Scrisorii pierdute, ca și "Pupat Piața Independenți" din finalul Telegramelor apar transformate într-o apoteoză a împăcării și bunăvoinței. Virtuți creștine în fața cărora adulterul și minciuna, corupția și șantajul se estompează și își pierd din virulență. De fapt, fascinanta și înflăcărata pledoarie nu e decât o demonstrație prin absurd în care este exaltată lumea lui Caragiale împotriva părerii lui Caragiale despre ea. Pentru că Steinhardt privea lucrurile dintr-o închisoare, în timp ce Caragiale dintr-o lume liberă, perfectibilă
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
mandat, va face tot ce-i stă în puteri să șteargă imaginea negativă de până acum!"). Observ doar că d-na Puwak e iritabilă la extrem și de-o agresivitate aproape inimaginabilă la o femeie. Nu cred că scapă nimănui virulența nemotivată cu care d-na ministru își pune la punct partenerii de dialog. Vorba vine de dialog: într-un interviu la BBC (care-ar trebui citat mereu, ca mostră de rea-credință și suficiență), d-na Puwak aproape l-a luat
Lașitatea are degete umede by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16202_a_17527]
-
beneficiat e o alimentație normală, iar cele din al doilea grup, de una bogată în sare. După patru luni au fost analizate țesuturile gastrice: toate rozătoarele din grupul 'sărat' făcuseră cancer la stomac, în timp ce celelalte doar jumătate. Prin urmare, în afară de virulența bacteriei, și mediul în care evoluează joacă un rol dacă nu exclusiv, cel puțin semnificativ.
Sarea în exces crește riscul de cancer la stomac by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63794_a_65119]
-
alătura Europei e încă una din formele fără fond, încă o fandacsie a unor imbecili și naivi cărora e suficient să le promiți, că oricum au memorie scurtă și minte puțină. Ei bine, realitatea a lucrat împotriva lor cu o virulență la care nu se așteptau nici unul dintre ghicitorii în bobi electorali oploșiți pe la Palatul Victoria. Coșmarul în care e prins acum PSD-ul e răzbunarea aroganței și-a lipsei minime de interes față de oameni. E răzbunarea căpșunarilor, e răzbunarea "producătoarelor
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
aici declarațiile spumoase din carte. Numai că lui Mihai Rădulescu firea blajină de sclav docil a lui Sirin îi provocă sațietate, muzicologul căutîndu-și salvarea în repetate aventuri. Sirin e gingaș, labil și pasiv. Are slăbiciunea ezitantă a spiritului lipsit de virulență. Șovăie, e suspicios și predispus la ruminații interminabile, calități care, amintind de timbrul interior al femeii, îl fac dezagrabil în ochii muzicologului. De aici încolo începe infernul sufletesc al unui efeb care nu acceptă ca Mihai Rădulescu să se culce
Warme Brüder by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3183_a_4508]
-
în Portugalia - poate și în alte țări - centenarul lui Erico Verissimo. Cu această ocazie, Editura Vivaldi va reedita Domnul ambasador, acum în versiune integrală (adică fără intervențiile cenzurii comuniste care însă, după cum s-a văzut, nu prea reușise să ,estompeze" virulența critică antitotalitară a cărții). Vom marca astfel și noi acest an comemorativ, cu atât mai mult cu cât fiul romancierului, prozatorul și umoristul Luis Fernando Verissimo, ne va fi oaspete între 1-3 noiembrie. Am ales să ,prefațez" apariția versiunii integrale
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
chiar e cel scontat și dacă nu cumva uneori densitatea lor devine greu de tolerat. Dar o atare discuție trebuie purtată în jurul fiecărei fraze în parte, nu al ansamblului. A reproșa, din principiu și ca principiu, romanului Morții mă-tii virulența lexicală e un fapt care nu intră sub incidența criticii literare. (De altfel, greșeala aceasta n-au făcut-o nici Paul Cernat, nici Alex Goldiș.) În plus, chiar dacă Un Cristian refuză să se considere fracturist (vezi prezentarea de la începutul romanului
Biografii contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4400_a_5725]
-
ea a servit partidei naționaliste ca un steag de luptă și un front de dispută cu europeniștii. Conflictul interbelic dintre Iorga și Lovinescu, tradiționalism și modernism, se vedea astfel reeditat, cu câteva trepte intelectuale mai jos și cu o compensatoare virulență de limbaj. Colecția revistei ,Săptămâna" o documentează abundent. Într-un astfel de cadru editorial și publicistic, studii precum cel semnat de Mircea Martin au funcția - dacă nu și efectul - unui duș rece al lucidității autoscopice. Complexele literaturii române sunt discutate
Ideea critică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11406_a_12731]
-
își linge rănile umilințelor comuniste înălțînd stindardul rezistenței prin cultură, are rectitudinea vertebrală a unei amibe și-și plînge gloria de altădată. Tînăr, scriitorul proclamă dreptul la exprimare al generației sale și despărțirea de miturile trecutului anchilozat; o face cu virulență aproape inconștientă și refuză să se lase intimidat de statuile venerate ale intelectualității care-l precede. De fapt, contrapune rigidității sistemului nostru cultural în general (și literar, în special) viziunea relaxată a vîrstei sale, pentru care lumea nu se-mparte
Vocația esteticii de atitudine by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12790_a_14115]
-
multă putere provenită din legitimitate, forța reprezintă o altă modalitate de a te legitima, prin a arăta că ești o persoană care ai suficient de multă încredere în tine, ai suficient de multă voință și, implicit, ai în spate o virulență simbolică, astfel încât să capeți acest tip de legitimitate și să crezi că ceilalți se încred în tine tocmai pentru că ai curaj, ai forță, ai determinare. Au fost diverse modalități de a-și construi imaginea - o imagine de apărător ar patriei
Băsescu apare pe distrugătorul american, Ponta zboară la manșa unui avion F-16 și Udrea sare cu parașuta. Ce urmăresc politicienii prin astfel de gesturi by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/30780_a_32105]
-
dezamăgit de viață. Cînd așadar ai strîns destulă oboseală ca să simți nevoia unui antract interior, prilejuit de deschiderea unei cărți calme. O lectură din Seneca e ca o ședință de relaxare în cursul căreia simți cum ostilitatea lumii își pierde virulența. În privința aceasta, oratorul roman e un leac sigur: nu numai că te liniștește inducîndu-ți o stare de seninătate, dar îți dă în plus perspectiva unei distanțări de bun-augur. Capeți puterea de a privi lumea cu un ochi indulgent, iar pe
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
ca deznodământ. Apare o tensiune, aici, între vechea ipostază a poetului (autorul autoeroizat ca protagonist) și cea mai nouă, a unui nenăscut pasiv, legat și legănat placentar de o mamă ocrotitoare. Natura ofensivă a poeziei lui Mihail Gălățanu, abundența și virulența proiectărilor în exterior se văd contrate, dacă nu cenzurate, de această profundă, "delicioasă" intimitate: "Mă apropii prea mult de naștere. Mă apropii periculos./ Din cale afară. Mă apropii de naștere ca de-un abis. Ca pe brânca/ Unei prăpăstii/ Stau
Naștere ușoară by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7336_a_8661]
-
de duh. De aceea, jurnalul de față este un caleidoscop al trăirilor culturale, trei sferturi din însemnări îndreptîndu-se spre muzică, pictură, arhitectură sau literatură. Posedînd un ochi sensibil la surprizele lumii, Ciprian Măceșaru e un meditativ blajin căruia îi lipsește virulența de spirit. Ți-e cu neputință să ți-l închipui căzînd în accese colerice sau tremurînd de pandalia unor ambiții nesatisfăcute. Și fiindcă nu se înfurie, nici nu depășește pragul convențiilor în uz. O croială cuminte care nu încalcă pragurile
Rutina de sentiment by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6210_a_7535]
-
precedent, el redevine o realitate plină de provocări. Ceea ce plasează, din nou, America în contradicție cu celelalte continente, aflate în plin „nomadism". În Europa și, de câțiva ani, în partea ei răsăriteană, fenomenul pare să se fi declanșat cu o virulență fără precedent. Naveta - chiar cu avionul - nu mai e ceva ieșit din comun nici pe Bătrânul Continent, iar suburbanizarea e în plină explozie. Deocamdată, nu cunoaștem mutațiile sociologice și psihologice profunde ale acestor noi realități. Oricum, să sperăm că ele
„Noul localism” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6352_a_7677]
-
erudită a expresiilor și sordidețea întîmplărilor surprinse. Cînd un filosof, pus să descrie urdorile unei subterane, face uz de idiomul elegant al seminarelor, lasă exact impresia pe care o lasă Pavlovici descriindu-și calvarul. De aceea, violența cărții nu are virulență, cum nici bestiile nu sunt inumane. Aceste trei trăsături - finețea limbii culte, unghiul de vedere al perspectivei păsării și firea sarcastică - fac din Pavlovici un observator al cărui intelect nu îngăduie paroxisme sufletești. Autorul nu suferă patetismele, efuziunile, tensiunile sau
Hiperbola cruzimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3347_a_4672]
-
însă numai atâta timp cât această perspectivă neplăcută îi afectează pe alții. Lucrul bizar e că eu n-am sugerat că România ar trăi în iluzie - dimpotrivă, cred că majoritatea lucrurilor scrise de mine au fost spuse, adeseori chiar cu mai multă virulență, de către comentatorii români înșiși. N-am făcut decât să susțin că țara trebuie să devină parte a comunității europene a națiunilor, pentru că văd în asta o modalitate de a surmonta lucrurile pe care le descriu. Poate că nu am fost
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]