1,953 matches
-
atât de dor! A lăsat copiilor săi un nume și o responsabilitate! Fiica, Mihaela Colbeanu este medic, tot un artist al alinării pătimirilor care dor în trup, după cum muzica urcă balsam către durerea spiritului; fiul, Onucu este matematician, un matematician visător, sau un visător matematician...! Are publicate mai multe cărți pline cu cifre, precum un portativ nins cu puncte ovale, ca dintr-un stilou scuturat. Orașul Buhuși, cu ritmurile și culorile sale are cunună dalbă, reașezată prin muzică, acolo unde dirijorul
MIHAI DRIMBE. A ÎNVEŞNICIT MUZICA PE FRUNTEA UNUI ORAŞ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363287_a_364616]
-
A lăsat copiilor săi un nume și o responsabilitate! Fiica, Mihaela Colbeanu este medic, tot un artist al alinării pătimirilor care dor în trup, după cum muzica urcă balsam către durerea spiritului; fiul, Onucu este matematician, un matematician visător, sau un visător matematician...! Are publicate mai multe cărți pline cu cifre, precum un portativ nins cu puncte ovale, ca dintr-un stilou scuturat. Orașul Buhuși, cu ritmurile și culorile sale are cunună dalbă, reașezată prin muzică, acolo unde dirijorul a înveșnicit-o
MIHAI DRIMBE. A ÎNVEŞNICIT MUZICA PE FRUNTEA UNUI ORAŞ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363287_a_364616]
-
Enigmă ești tu pentru mine, Creată-n trăsături sublime, Gândul îmi stă mereu la tine, Zeiță a frumuseții feminine. Ceva mă îndeamnă într-una, Să plec acum spre tine în zbor, Da, privind la tine întotdeauna, Voi deveni un veșnic visător. Eu am aceleași clare sentimente, Care pe tine mereu te înconjoară, Îți transmit curate complimente, Senine ca această zi de primăvară. Aș vrea să știu de vei rămâne, Întotdeauna aceeași iubitoare, Căci frumusețea-ți trecătoare, Din ea prea puțin va
ENIGMATICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362381_a_363710]
-
Mare Creator, cu ce te mai ocupi în zilele de lucru când omenirea orbecăie prin labirintul istoriilor, (vai! ce istorii...) inventate cu sabia și moartea celor ce ți-au scris un poem? Mai trimiți, ( ca de obicei), diminețile în calea visătorilor? Mai dăruiești câmpuri minate, ( acoperite cu cele mai gingașe flori), pentru cei care n-au aflat că viața este doar o simplă răzbunare, pulverizare de lacrimi și temple în liniștea neiertătorelor flăcări? Slavă ție, cântăreț al nopților fără hodină. Ți-
UN TIMP AL NEGĂRII... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362504_a_363833]
-
urmează și-i îndeamnă și pe alții s-o facă: „Visează, trăiește, iubește!” - nu neapărat în această ordine, dar sunt trei coordonate fundamentale ale drumului omului în viață. Faptul că ea așează visul pe primul loc se datorează firii sale visătoare, romantice, nostalgice, înclinate spre mister și taină, dar calată pe prezentul acerb, plin de surprize neașteptate. Ea mărturisește că ridică altar iubirii din lacrimi curgânde din cer. Și mai deține o rețetă a fericirii: „Speranța-mpletind cu iubire/ Culeg praf de
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
duritatea realității. Realul este atât de înfiorător, încât de multe ori descrierea sa atinge incredibilul. Răceala metalelor, a pietrei, descompunerea din poeziile lui Bacovia au fost simțite la propriu de acești autori. De aceea, „atributul” acordat de obicei poeților - ca visători - nu este deloc potrivit pentru cei care au scris în condiții de viață (sau mai bine spus de moarte) infernale, pentru principalul motiv că aici rolul poeziei este unul salvator, de spovedanie, strigăt de durere, de ajutor, de revoltă, încercare
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > 596 DECLARAȚIE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 2357 din 14 iunie 2017 Toate Articolele Autorului 596 DECLARAȚIE Las visătorul Paradis, În el să cred? În sentimente am zis, Mă pierd. Duc dragoste cu mine, Curată, Însă nu pentru tine, Niciodată. Duc dorul de la cineva, Ascuns, De durere aș striga, De ajuns. Sufăr greutăți enorme, Nu mi-e greu, Nu
596 DECLARAȚIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360918_a_362247]
-
l-o fi-nvins?/ „Așteaptă-mă!” țipă femeia,/ răgușită,/ zăbavnicului ins./ Apoi către Iov:/ „Ți-am repetat de o mie de ori;/ ce mi-a rămas de spus e atât:/ De piciorul dumnezeului tău/ leagă-ți ștreangul de gât,/ spânzurat, visătorule,/ ca un diamant.”/ Apoi bărbătește, cu mâna în șold,/ îl cheamă șuierând/ pe amant.//” (Nevasta lui Iov, p. 69). Poet al religiosului, Dumitru Ichim impune implicit prin Psaltirea apocrifă ... o pedagogie teologică, în sensul că realizarea individualității se realizează atunci când
IOV, OMUL LOVIT DE CEL RĂU de PETRE ISACHI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360933_a_362262]
-
ceva timp despre mine să știi că nu am amuțit sunt chiar bine. îngerii au cernut zăpezi ca-n basme peste mine și-o zână prea frumoasă c-o baghetă m-a întinerit. știi zilele s-au transformat în fecioare visătoare ademenindu-mă să mă scald în lava unui vulcan nopțile au devenit dintr-o dată prietenoase asemeni altarelor unde rugăciunile au har ah și inima din piept îmi tresaltă grăbită parcă ar fi o copită de cal la trap alergând dacă
ELEGIE PENTRU O AŞTEPTARE (II) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364137_a_365466]
-
dorești tu cel mai mult în viață? - În clipa asta? - Nu, în general... - Să joc pe scena Teatrului Evreiesc. - Știam. Să nu crezi că sunt un bărbat care aruncă vorbe în vânt fără să gândească, crede-mă! - Te cred, șoti visătoare Eva. - Vino cu mine la Buenos Aires peste două zile și-ți jur că vei fi vedeta Teatrului Idiș din capitală. Și directoarea lui, plusă el. - Nu e destul, răspunse Eva, atingându-i picioarele pe sub masă. - Bineînțeles că nu e destul
CASA DIAMANT – CEREREA ÎN CĂSĂTORIE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364131_a_365460]
-
romanul polemic „Potecile destinului”, care a captat încă de la început atenția cititorilor și a criticilor de specialitate. Romanul constituie o adevărată revelație, un tărâm cucerit pentru satisfacția sa spirituală, unde printre meandrele destinului unor personaje s-a regăsit pe sine. Visătorul, pornit din mediul lui idilic de acasă, este contrariat de o societate ale cărei tradiții nu le poate servi. Conceput cu o structură polifonică, romanul sintetizează în eroii săi un singur destin. Autorul declanșează un mecanism ce acționează machiavelic, conturând
SUFLETUL UNEI LUMI de CODRUŢA VIIŞOREANU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363135_a_364464]
-
reurcării la tron a Majestății Sale Regelui Mihai. „Nu suntem doar noi, cei de aici!” a remarcat istoricul Filip-Lucian Iorga. „Noi suntem doar reprezentanții a deja milioane de oameni care gândesc la monarhie ca la o soluție, nu nostalgică, nu visătoare, ci pragmatică, pentru România pragmatică. Regele Mihai și astăzi este aici, alături de noi, în continuare răbdător, senin, iubitor de poporul său. Oamenii care au rămas și au luptat împotriva comunismului și împotriva crimelor acestui regim au privit întotdeauna către Rege
ACUM! MARŞUL REGAL ROMÂNIA PENTRU VIITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363116_a_364445]
-
casa profesorului. Era o elevă simpatică, mărunțică, cu niște gene mari și arcuite, cu sâni frumoși, bine conturați, ce făceau să-i sară mai mereu nasturii micuți din butonierele bluziței, spre deliciul colegilor de clasă. Emanuela era o aiurită, o visătoare, cu o minte extrem de ageră. Îi plăcea nu numai matematica, ci și viața. Intuitivă, senzuală, deloc inhibată, cerebrală, pătrundea cu ușurință în mintea celui care intra în sfera sa de interes, mai ales al bărbaților, plăcându-i să-i ațâțe
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363112_a_364441]
-
și antrenant. Concertul s-a terminat cu bis-ul aplaudat îndelung, cu o mulțime de flori - primite din partea publicului și cu un zâmbet plin de fericire din partea celebrei artiste. Spectatorii au putut vedea o artistă desăvârșită, grațioasa dar și puternică, visătoare dar și cu picioarele pe pământ, sensibilă dar și amuzantă, au putut admira poezia și misterul oferite de muzică fado. Cei ce nu o cunoșteau pe artistă, au putut descoperi o ființă extrem de talentata, plăcută, joviala și pozitivă. „Mă bucur
DULCE PONTES, REGINA MUZICII FADO, LA BUCURESTI: UN CONCERT CE A DEBUTAT NOSTALGIC, DAR S-A TERMINAT CU MULTA VESELIE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363244_a_364573]
-
fi ușoară... -Insă cum să fac? de unde să încep...? -Alungă îndoiala! Nu uita, cu doi ani în urmă, ai fost atât de aproape să părăsești acest Pământ... accidentul auto pe care l-ai avut era cât pe ce să omoare... visătoarea din tine. Doctorii nu mai aveau speranțe pentru tine... Nu uita cum te-au privit atunci, când te-ai ridicat din patul de spital ca și cum nimic nu ar fi fost mai firesc... Mai știi doar, doctorii spuneau că se întâmplase
ALUNGĂ ÎNDOIALA! de DOINA THEISS în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363265_a_364594]
-
un pistolar, i-a scos ochiul,/ E un semn de moarte, a spus baba Crina...” În aceste poeme nu găsim prețiozitate sau pedanterie. Neastâmpărul și urgența frământului lăuntric și ale interogației lirice nu lasă loc nici reveriei romantice, nici contemplării visătoare a naturii. Tonalitatea lirică trece de la familiar, anecdotic, cvazi-comic, la tensionat, asertiv, categoric, declarativ, proclamativ. Poetul nu umblă, calofil, la finețuri estetice dar accede fără a o căuta, la frumusețea unor metafore ale gândirii și ale simțirii. Cultivă versul autoscopic
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
ca în seara aceasta și nu i-ar fi plăcut să lucreze permanent la local, fiind o muncă prea extenuantă. Era o fată frumoasă, subțirică, înaltă cu părul scurt,de culoarea mierii, ochii verzi luminoși sclipind de istețime și deseori visători, umbriți de genele lungi negre ce contrastau cu pielea fină, catifelată și ușor bronzată a obrazului. A doua zi fiind duminică era liberă și putea să doarmă până mai târziu. Vilma era intrigată și ea, că de o bună bucată
PETRECERE NEFASTĂ(2-CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368508_a_369837]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > TE ROG Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1311 din 03 august 2014 Toate Articolele Autorului Nu te-ntrista, iubire visătoare... N-am mai trecut de mult, e-adevărat Prin locu-acela-ndrăgostit de soare Pe care amândoi l-am însemnat Cu pași de rouă... Ne eram în toate Lumină și culoare și senin Când ne hrăneam povestea cu-acel poate... Nu te
TE ROG de AURA POPA în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367821_a_369150]
-
vreme. Nu am reușit să-i deslușim figura. Bănuirăm că este o persoană în vârstă. Isabela era gânditoare. Gândurile îi zburau involuntar la ziua anterioară. Ce mult își dorea ca totul să fie real! Să poată cumpăra apartamentul! Se gândi visătoare, la tot ce se întâmplase. Paul o aștepta la ușa spitalului. O văzu pe Isabela ieșind în grabă și o întâmpină cu glasul emoționat de știre : - Stai, să-ți dau o veste trăznet! Am găsit casă de cumpărat! Isabela nu
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
Articolele Autorului Îmi amintesc perfect, distinsă doamnă, Eram pe-atunci, la fel, în plină toamnă, Colegi în anul ultim de liceu, Când, dintre toți din clasă, numai eu M-am oferit să vă conduc acasă, În după-amiaza-aceea furtunoasă ... Pe sub umbrelă, visători, pășeam, V-am luat de șold, ce-aproape ne simțeam! Nu ne păsa de stropii mari și reci, Ca într-un vals prin bălți croiam poteci, Iar norii, se-aprindeau, vădit, anume Parcă-am fi fost doar noi, atunci, pe
REGRETE TOMNATICE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367936_a_369265]
-
milă, fără silă,... Îmi amintesc perfect, distinsă doamnă,Eram pe-atunci, la fel, în plină toamnă,Colegi în anul ultim de liceu,Când, dintre toți din clasă, numai euM-am oferit să vă conduc acasă,În după-amiaza-aceea furtunoasă ...Pe sub umbrelă, visători, pășeam,V-am luat de șold, ce-aproape ne simțeam! Nu ne păsa de stropii mari și reci, Ca într-un vals prin bălți croiam poteci,Iar norii, se-aprindeau, vădit, anumeParcă-am fi fost doar noi, atunci, pe lume
VALERIU CERCEL [Corola-blog/BlogPost/367940_a_369269]
-
pe toate să ... Îmi amintesc perfect, distinsă doamnă,Eram pe-atunci, la fel, în plină toamnă,Colegi în anul ultim de liceu,Când, dintre toți din clasă, numai euM-am oferit să vă conduc acasă,În după-amiaza-aceea furtunoasă ...Pe sub umbrelă, visători, pășeam,V-am luat de șold, ce-aproape ne simțeam! Nu ne păsa de stropii mari și reci, Ca într-un vals prin bălți croiam poteci,Iar norii, se-aprindeau, vădit, anumeParcă-am fi fost doar noi, atunci, pe lume
VALERIU CERCEL [Corola-blog/BlogPost/367940_a_369269]
-
una dintre cele mai confuze perioade din viața mea. Sunt la un fel de intersecție și nu știu încotro s-o iau. Pe de o parte, îmi reproșez că am intrat singur în această ceață a nesiguranței, buimac și naiv, visător și dornic de nou. Pe când mi se părea că lumina de la capătul tunelului îmi va aduce dezlegarea acestei șarade, am constat că erau farurile unui tren. Aștept impactul din moment în moment.” Fără a da detalii, de altfel nenecesare, autorul
UN DEVOTIONAL BIBLIC PENTRU VIATA DE CREDINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367263_a_368592]
-
din mers, Dacă prin vreme anii sunt mai rări Cineva muntele de păcate l-a șters. Mai trăiește vremea inimii înduioșate Și-a timpului dragostei cea bună, Măi soarbe esențe cu păcate Din lutul ce-l roagă să rămână... Este Visătorul esențelor țări, Un ins grăbit spre ce-o să fie, Lăsând clipele lui cu armăsari Să-l tragă-n veșnicie... Filosoful esențelor țări Călătorește acum spre spațiile măr i. Femeia cu trupul de lut ars Femeie cu trupul de lut ars
FILOZOFUL ESENŢELOR TARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367317_a_368646]
-
fi soarta și nici de vreun prescris noroc. De-ntâi aprilie, la fel, a fost scăldată ea-n lumină ca păcălitul din mine, cu țel; care, de la cele trei ursitori: veșminte - florile din grădină - iar restul vieții am fost tot visători. Visele s-au împlinit în zeci și zeci de ani cu trudă pe drumul lung nepietruit cu balustradele de lemn, iar din viața asta crudă am adunat acest poem. ION PĂRĂIANU 1 aprilie, 2015 Romanești - Roșiile Referință Bibliografică: CLIPA ZILEI
CLIPA ZILEI DE AZI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367541_a_368870]