651 matches
-
se știe, e una din slăbiciunile mele). Deschid întâi faimoasa Arhondologia Moldovei a Paharnicului Constantin Sion, acel pamflet în care aproape toate familiile boierești moldovene de origine greacă sunt făcute "putoare și pacat grecesc pripășit în țara noastră spre paguba vistieriei...". La pagina 52 (ediția întâia, 1892) găsesc: "VIZANTI. Greci, mai multe neamuri (...) s-au poreclit așa, fiind veniți de la Vizantia din Constantinopol. Un neam din aceștia am avut nenorocire a se rudi și cu mine, luând un comisu Costache Vizanti
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
pe lîngă rege, pe lîngă familia și prietenii săi și pe lîngă *clericii săi se dezvoltă servicii centrale în jurul cîtorva personaje cheie: comitele palatului, care prezidează tribunalul în absența regelui; șambelanul, care se ocupă de "camera" regelui (camera), adică de vistieria acestuia, de încasările și de cheltuielile sale; *cancelarul care redactează și expediază acte scrise din ce în ce mai numeroase. La ordinele acestora se găsesc "funcționari", laici și mai ales clerici, formați pe loc. Acest ansamblu constituie palatul. În întregul imperiu, împăratul este reprezentat
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Este un bun acordat de către senior vasalului său pentru ca acesta să poată îndeplini serviciile către senior. Fieful este cel mai adesea un teren sau un castel, dar poate consta și în drepturi, venituri sau rente. Fisc. În Imperiul Roman desemna vistieria imperială. La popoarele barbare desemna tot ceea ce aparținea regelui, iar la Carolingieni a luat sensul de mare domeniu. Fiziocrație. Doctrină economică opusă mercantilismului și intervenționismului acestuia, ce pune accent pe agricultură și pe nevoia de libertate economică. Formariaj. Căsătoria în afara
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se pleacă legii împăratului și legii lui Dumnezeu - însă cu viclenie, alcătuindu-și dobândă numai pentru pofte și patimi. Vorbele dulci și zâmbetele au în ele otravă. Pe meșteșugari și pe plugari îi istovește camăta; pe robi harapnicul; pe neguțător vistieria și mita. Flămânzii și calicii împărăției s-au adunat aici, cerșind pe toate căile cetății, răcnind la hipodrom, pândind noaptea palatele, așteptând căderea domnilor. Palatul autocratorului e sub sabia străjerilor; ș-aceștia stau la pândă, râvnind comorile. M-am îndreptat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lor de moarte, de parcă îi priponise moartea în inima Romei! Eu cred că ,,meritul” pentru primirea cetățeniei romane a fost cumpărat cu bani foarte mulți plătiți de mozaici în punga împăratului pentru războiul de cucerire și distrugere a statului get. Vistieria imperiului era secătuită, iar impozite noi sau bani de jefuit nu mai existau pentru că ivriții ,,persecutați”, cum ajunseseră cei mai mari cămătari și strîngători de impozite, îi adunaseră în cea mai mare parte în pungile lor. În imperiul roman dar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
lei, aproape de trei ori valoarea haraciului. Această relativă moderație se datorează faptului că Țara Românească și Moldova dobândiseră, prin dispozițiile hatișerifului din 1802, o bază legală de opoziție. Așa cum se știe, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, vistieria statului și cămara domnească se separă, dar nu pentru a îngrădi abuzurile curții, ci pentru că domnitorul risca, în contextul cererilor mereu crescânde ale Porții, să nu-și mai poată plăti creditorii care îl împrumutaseră cu sumele necesare pentru obținerea tronului
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și cămara domnească se separă, dar nu pentru a îngrădi abuzurile curții, ci pentru că domnitorul risca, în contextul cererilor mereu crescânde ale Porții, să nu-și mai poată plăti creditorii care îl împrumutaseră cu sumele necesare pentru obținerea tronului. Fondurile vistieriei proveneau din dările directe ale populației și în primul rând, din bir. Cămara domnească se alimenta din impozitele indirecte, numite huzmeturi în Țara Românească, și ruzumaturi în Moldova. Este vorba despre veniturile ocnelor de sare și ale vămilor, oieritul, dijmăritul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
din impozitele indirecte, numite huzmeturi în Țara Românească, și ruzumaturi în Moldova. Este vorba despre veniturile ocnelor de sare și ale vămilor, oieritul, dijmăritul, vinăritul etc. Veniturile cămării domnești se ridicau de multe ori, până la 2/3 din cele ale vistieriei, ajungând în unii ani să rivalizeze cu acestea. “Sămile” vistieriei Moldovei ne furnizează informații interesante asupra acestor aspecte. Din “sama” vistieriei pe anul bugetar 1816-1817 reiese că veniturile se cifrau la suma de 1.105.568 groși, iar cheltuielile pentru
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în Moldova. Este vorba despre veniturile ocnelor de sare și ale vămilor, oieritul, dijmăritul, vinăritul etc. Veniturile cămării domnești se ridicau de multe ori, până la 2/3 din cele ale vistieriei, ajungând în unii ani să rivalizeze cu acestea. “Sămile” vistieriei Moldovei ne furnizează informații interesante asupra acestor aspecte. Din “sama” vistieriei pe anul bugetar 1816-1817 reiese că veniturile se cifrau la suma de 1.105.568 groși, iar cheltuielile pentru turci se ridicau la 930.348 groși, adică 84 % din
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
vămilor, oieritul, dijmăritul, vinăritul etc. Veniturile cămării domnești se ridicau de multe ori, până la 2/3 din cele ale vistieriei, ajungând în unii ani să rivalizeze cu acestea. “Sămile” vistieriei Moldovei ne furnizează informații interesante asupra acestor aspecte. Din “sama” vistieriei pe anul bugetar 1816-1817 reiese că veniturile se cifrau la suma de 1.105.568 groși, iar cheltuielile pentru turci se ridicau la 930.348 groși, adică 84 % din veniturile statului. Un sfert din această sumă o reprezentau “zaharelele trimise
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de lire sterline, ceea ce reprezenta un record. în contextul intrării în vigoare a Regulamentelor Organice, Blutte descria nemulțumirea majorității boierimii față de stipulațiile care reglementau raporturile dintre proprietari și țărani, și cele care privau pe boieri de unele venituri în folosul vistieriei statului. El scria: „Deoarece nici o considerație, nici chiar plata în bani, nu face pe săteanul român să lucreze măcar un ceas mai mult spre a-și îmbunătăți soarta nenorocită, boierii privesc dispozițiile regulamentare ca izvorâte nu atât dintr-un spirit
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ischimne- agasi" (însoțitorul Domnului), "capugi-bașa" (cf. I. Druța, 2013). Pe lângă terminologia domeniului management, împrumuturi străine existau la Dimitrie Cantemir și în vocabularul empiric al afacerilor. Termeni ca: tribut, pesches (darul sultanului oferit cu ocazia Bairamului sau a Paștelui), galbeni (haraci),vistierie sunt doar câteva exemple. Denominarea unor noțiuni și fenomene privind taxele se realiza prin unități terminologice de tipul: "mucarerul mare" și "hiuc-firmamul" sau "mucarerul mic" (idem). Așa cum s-a mai menționat, unul dintre cele mai active fenomene lingvistice întâlnite în
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
vornic, așa cum Bârladul a fost pentru Țara de Jos, încă din timpul stăpânirii cumanilor. În fiecare țară, Khanul tătar avea un Divan cu un secretar, iar fiecare baskak militar și daruga șef de regiune financiară, o cancelarie cu dieci de vistierie și registre fiscale daftar sau catastife. În daftare sau catastife erau trecuți contribuabilii, dar și mănăstirile scutite de dări, chiar de către marele Khan. Odată cu terminarea împărțirii posesiunilor-feude din 1254 între rudele lui Batu-khan, în scopul perceperii veniturilor în primul rând
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
din Maramureș, el a dat o lovitură de stat și, răsturnându-l pe fratele mai mare, a ocupat scaunul Valahiei Minore. Ștefan, temându-se să nu i se întâmple ceva și mai rău, a fugit, cu parte din boieri și vistieria domnească, la Cracovia, în Polonia. Acolo, s-a închinat lui Cazimir ca vasal, făgăduindu-i că atât el, cât și toți domnii, urmașii lui, din Moldova, vor rămâne sub ascultarea regilor Poloniei. Oastea polonă trimisă de Cazimir, în ziua de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
un triumf parțial.” Marin Voiculescu 607. „Cărțile mele nu urmăresc scopuri de erudiție pretențioase, ci scopuri menite a promova binele, adevărul și dreptatea în lume, în primul rând pentru neamul meu și apoi, prin acesta, pentru umanitate.” O. Ghibu 608. „Vistierie doldora de vise, Fermecată ladă a Pandorii, Unde toate duhurile-nchise Schimbă-n aur plumbul închisorii. Cât de veche, galbenă și roasă Tu ne spinteci bezna suferinței, Când te-avem în mâini, misterioasa Teacă pentru săbiile minții. Stup în care
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Atasăi Antonu Atasăi Neculaiu sin Stavarachi Ioanu Pădurar 2 a dumis(ale) Vasăli Hrisoverghi Toma lui Iorgu Vasăle Cheptenaru 1 preot, anumi Ioanu 2 dascăli, anumi Ioan și Ștefan 1 jid(o)v orândar, anumi Davidu. D.J.A.N.I., Fond Vistieria Moldovei, dosar 5 / 1820 , f. 137v-138. 1831 Satul Frenciugii, moșia dumis(ale) hătmănesăi Smaranda Rosăt. Preotul Gheorghii săn dascălu(l) Teodor Cărari - la bisărica satului cu hram(ul) Sfintei Troiți. Ștefan săn Gheorghii Rusul dascăl tot la această bisărică. Gheorghii
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Ion Huțanu Pădurariul Gheorghii săn Ion Huțanul Neculaiu Cozmeiu Chiriac Chetrariul Cos(tan)d(i)n Cojocariul Ion Huțanul Toad(e)r Văcărianu Pricop Butnariul Vasăli Ciobanu Ioan săn Gheorghii Gorban Ion Chiper Vasăli săn Penteleiu D.J.A.N.I., Fond Vistieria Moldovei, dosar 199 / 1831, f. 110v-113. 3. INSCRIPȚII ÎN PIATRĂ ȘI LEMN Inscripții În piatră VA LETA 7200 / LUNA LUI IUN/ IE 5 DNA. APOSTU HUCEA/NU UMORÂT DI / ANII 1830 GENA/RU 24. ISUS / HRI(S)TOS / SU(P
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
eu acum. Numai că pentru unii va fi prea târziu și va curge Încă mult sânge de pomană. Frate Bertold, un stăpânitor nu poate fi cu adevărat puternic dacă supușii lui mor de foame. De gea ba strânge bogății În vistieria lui, el rămâne tot cu mâinile legate, pentru că singur nu poate Întreprinde nimic. Îți aperi bunul tău, nu sărăcia și foamea. O țară bogată și puter nică este o țară În care locuitorii sunt prosperi, sănătoși și trăiesc omenește. Acesta
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
La 24 " Ispin. Iașilor se dete foc; palatul domnesc, reclădit de Petru, e prefăcut în Cenușă, împreună cu toate biseri cile. Tatarii și călăreții Sangiacului de Semendria primiră ordine să urmărească și să prindă pe Petru care fugise. La Suceava, împreună cu vistieria lui Petru căzură în mânele lui Soliman, cruci și evanghelii ferecate cu aur. VII. În Uricariu (IV.422) se găsește un hrisov al lui Petru Rareș scos de pe condica mănăstirii Bistrița. "... am dat și am miluit și am întărit sfânta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un Împărat mare și puternic și avea două slugi. Și s-a făcut târg mare Într-un anumit loc, mare neguțătorie, mari afaceri, unde câștigă mult neguțătorii cei vrednici și iscusiți. În acest scop, El le-a zis: «Luați din vistieriile mele avuție multă și să vă duceți la târg, unde se adună lume multă. Mergeți acolo și faceți neguțătorie dar Într-o lună să vă Întoarceți! Aveți grijă să nu Întârziați mai mult de o lună. Cel ce va Întârzia
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
acolo și faceți neguțătorie dar Într-o lună să vă Întoarceți! Aveți grijă să nu Întârziați mai mult de o lună. Cel ce va Întârzia mai mult va plăti cu capul său!» Auzind acestea, servitorii au luat avuție multă din vistieria Împăratului și s-au dus. Unul dintre ei, ca un nebun și rău ce era, n-a cumpărat lucrurile prețioase pe care le iubea Împăratul și nici nu s-a Întors curând, ci a cumpărat case, holde, grădini și moșii
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
care 32 birnici, 28 negustori „hrisovoliți”, 52 sârbi „hrisoviți”, 50 „străini hrisoviți după hrisov”, dați pentru „trebuința târgului” de domnitorul Scarlat Callimachi (august-octombrie 1806, 1807-1810, 1812-1819), 32 „mocani bejenari” (români din Transnistria) ai vornicului Șerban Nigel, scutiți cu carte de la Vistierie ș.a. De la începutul secolului al XIX-lea, informațiile de natură demografică sunt mai numeroase și mai consistente. Referitor la populația rurală, în februarie-martie 1800, se știe că la Corni-Huși locuiau 126 de familii și 653 suflete, care, în februarie 1801
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din ținutul Fălciu: - 17.128 lei (birnici, havalegii, scutelnici și breslați); - 4.095 oameni; - 8 lei - rufeturile; - 10 - jidovii orândari din sate; - 17.146 - banii birului pe un sfer; - mazili (694 lei, 356 oameni); - ruptași (685 lei, 236 oameni); - ruptele vistieriei (1.952 lei, 171 oameni), - sârbii și bulgarii hrisovoliți (3.251 lei, 334 oameni); - negustori hrisovoliți (1.050 lei, 84 de oameni); - jidovi hrisovoliți (125 lei); - oameni fără bir (295 oameni); - slujitori (454 oameni); - postelnicei și alții cu cărți de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de bulgari. Existau circa 80 de „sudiți nemțești” și „rusești”. Mai erau înscriși 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg, 13 slugi bejenari ai beșleagăi, 4 bejenari cu cartea Vistieriei ai căpitanului Ion Hotincian și 14 ciocli. Cei 153 de birnici fuseseră „supuși” la diferiți boieri (slugi, breslași și scutelnici). În aceeași categorie se mai găsea un număr apreciabil de negustori și meșteri (37 meseriași, 5 negustori și alte profesiuni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
datorată fluctuației în rândul „oamenilor fără căpătâi”. Acum sunt înregistrați 352 birnici (din care se scad 34 slujbași volnici). Alte categorii supuse dărilor erau: 29 bejenari hrisovoliți, apoi urmează treptele "privileghete" cu dare: 17 mazili, 18 ruptași, 58 rupte de Vistierie, 254 negustori creștini și 26 evrei, 322 meșteri creștini și 20 evrei, 364 calfe la creștini și 71 la evrei, 156 căpătăieri, 71 nevolnici, 220 văduve (în total, 1978). Din categoria celor scutiți de dări, în număr de 149, făceau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]