1,128 matches
-
marele vizir să-l cheme pe prințul valahilor la Poartă ca să dea socoteală. „Brâncoveanu a simțit cursa, spunea Ferriol, și prin soli a propus să plătească patru sute de mii de scuzi ca să contramandeze călătoria la Adrianopol, dar la insistențele noastre vizirul a refuzat, așa că valahul trădător va fi prins și închis. O boală miraculoasă i-a amânat sfârșitul hotărât”. Ștefan împături scrisoarea și o băgă în buzunarul caftanului. — Du-te și te odihnește, mâine în zori ne întâlnim la grajd. Ce
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
își aduse aminte de Șerban Vodă și de cum umbla el prin odaie. Începu să zică „Tatăl nostru” în gând. Fața îi deveni calmă. Se așeză în jilț și reluă pe un ton liniștit: Chiar așa, ce-am făcut, ca să mă închidă vizirul? Nu înțeleg politica regelui Ludovic. — Măria ta, taică, n-ai ce să înțelegi. Ce politică poate să facă regele Ludovic, când îi mor de foame țăranii, interveni Ștefan. — Asta-i! O să mergem încet, o să spun că suntem bolnav. O să mă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
domnesc. Sfinția ta, mâine liturghia să țină cât se cuvine, noi nu ne grăbim... Cât ținuse luna aprilie, Kuciuk Selin pașa la două zile venise să-l vadă pe domnitorul bolnav. Nu, categoric boala nu era simulată, dar oare marele vizir va continua să aibă încredere în imbrohorul lui? Pentru că îndeplinirea poruncii de a-l duce pe Brâncoveanu la Edirne întârzia. Din două în două zile plecau de la București spre Înalta Poartă călărași cu informații precise privind evoluția sănătății lui Constantin
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Pentru că îndeplinirea poruncii de a-l duce pe Brâncoveanu la Edirne întârzia. Din două în două zile plecau de la București spre Înalta Poartă călărași cu informații precise privind evoluția sănătății lui Constantin Brâncoveanu. Erau înștiințați deopotrivă Rami Efendi pașa, marele vizir, cât și Alexandru Mavrocordat, marele dragoman. Până spre Sfântul Gheorghe, vodă zăcuse la pat și, cu toată îngrijirea atentă a lui Pylarino, nu se văzuse nici un progres. De câte ori intra Selin în odaia în care suferea bolnavul și își propunea să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a spus: — Constantin bei, iartă-mă, aș vrea să mă crezi că nu întotdeauna te-am bănuit. Vreau să fim prieteni, dacă te faci bine, spune-mi când putem pleca la Edirne. Nu te mai îmboldesc. M-oi descurca cu vizirul. Prin întuneric simți cum mâna caldă a voievodului îi strângea mâna. Dacă nu ar fi fost amenințarea că boala este contagioasă, i-ar fi sărutat mâna și l ar fi îmbrățișat. Au ajuns până să se lumineze de ziuă. La
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nebun vrea să bage fala oastei lui Allah să moară într-o mlaștină! Dar pe cei care ară și seceră grâul pentru pâinea Stambulului îți dă mâna să-i îneci aici? Mie nu, i-am dat de înțeles asta marelui vizir, când am oprit pentru armata mea doar o gardă, atâta tot! Nu avem armate pentru lupte, nu pentru că nu putem lupta, ci pentru că nu voim să luptăm! Noi așteptăm să se coacă holdele, să le secerăm pentru pâinea noastră și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bărbat bun și cumpătat, copii minunați, domnie îndelungată, chiar dacă simțea în jurul ei rude gata să țeasă intrigi, ea le zâmbea tuturor, senină. Aci în țară, stăpânise vodă situația, când cu asprime, când cu blândețe, dar oare în viesparul din jurul marelui vizir va reuși? Cu asemenea gânduri trecu toată liturghia și acum aștepta binecuvântarea mitropolitului. Theodosie, încadrat între cei doi diaconi, se detașă cu un pas înainte de mulțimea preoților în odăjdii albe, binecuvântă adunarea și se adresă pe ton scăzut domnitorului și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mișcare melancolică. Era maiestuoasă, dar în același timp discretă intrarea voievodului în tabăra de la Arnăutchioi. Spătarul Mihai știa că printre curioșii care veniseră din Adrianopol să vadă sosirea beiului valah și printre negustorii turci și greci erau iscoade ale marelui vizir, ale lui Mavrocordat și chiar ale ambasadorilor țărilor europene la Înalta Poartă otomană. Îi căuta din ochi pe grecii Laviniei, fără să-i poată recunoaște. Spătarul știa că îmbătrânise Lavinia, deși parcă acum părea mai frumoasă, la patruzeci și cinci
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a făcut planul venirii măriei tale la Edirne erai sănătos. De uneltit, eh, greu de spus, azi cine nu uneltește este suspect. Înseamnă că are gânduri ascunse... Vorbeau grecește, șoptit. — Am dori să știm că avem aci prieten aproape de marele vizir și de padișah... Mă gândeam la înălțimea ta... — Sunt presat din toate părțile. Pe aci bat multe vânturi, dinspre Moldova, de la țarul Petru, vin unele chiar din Franța. — Știu tot. Nu doresc nici un cuvânt. Noi ținem la viața înălțimii tale
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fiul exaporitului. După ce Brâncoveanu l-a numit fratele iubitului său ginere și l-a dăruit cu bijuterii și o blană de samur, au început să discute ca din întâmplare despre un oarecare Marco aciuit nu se știe cum în preajma marelui vizir. — Măria ta, să fie oare așa cum spune el, rudă cu măria ta, ca nepot al lui Matei Vodă? Domnul a început să râdă în hohote. — Și unde a stat tatăl acestui Marco în vremea răscoalei seimenilor și cum de a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ani alt nebun i ar tăia chingile de la șaua calului lui Radu sau, mai știi, a lui Mateiaș, mânca-l-ar taica! Mor de dorul lor și până acum nici nu am aflat în ce zi o să mă primească marele vizir. — Răbdare, măria ta, oftă Pană Negoescu. Diicu Rudeanu, marele logofăt, privi cu îngrijorare la ceilalți și comunică starea bugetului de călătorie al alaiului domnesc. — Să trimitem călărași la București, ordonă domnitorul. Avem nevoie de pungi de aur, altfel nu vom
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bijuterii și blănuri. Abia la 3 iunie au venit marele dragoman Nicolae Mavrocordat și Kuciuk Selin aga; amândoi, foarte eleganți și plini de importanță, au intrat la domnitor și, după ce au fost rostite toate formulele de politețe la adresa sultanului, marelui vizir și pe rând a tuturor dregătorilor implicați, s-a dat citire unui document prin care Constantin bei era încunoștințat că are permisiunea de a intra în Edirne, capitala Imperiului Otoman, doar cu o parte din boieri, într-o suită modestă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pătrundă în modul de gândire al domnitorului. Și vodă aștepta. Nerăbdarea lui ajunse la limită când, după aproape o săptămână de un fel de domiciliu forțat în saraiul Mitropoliei, primi vestea că a doua zi va fi chemat la marele vizir pentru a i se acorda caftanul și a fi confirmat în domnie. Rezervele lui de aur scăzuseră și cu greu urma să facă față noilor poveri pe care le impunea vizitarea înaltului om politic. Dar între timp reușise să influențeze
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
hotărâre a sultanului? De cum adormea, visa că înaintează într-o mlaștină în care se scufundă și se trezea strigând-o pe doamna Marica în ajutor. Totuși, scopul aducerii sale la Adrianopol nu s-a lămurit decât în timpul vizitei la marele vizir Rami Efendi. Acesta fusese considerat de dregătorii români ca o rază de speranță pentru țările lor, pentru că urmase lui Mustafa Pașa Taltaban, fost seraschier la Dunăre, adică ministrul de război pentru Peninsula Balcanică, cunoscut pentru cruzimea, lipsa de scrupule și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fusese considerat de dregătorii români ca o rază de speranță pentru țările lor, pentru că urmase lui Mustafa Pașa Taltaban, fost seraschier la Dunăre, adică ministrul de război pentru Peninsula Balcanică, cunoscut pentru cruzimea, lipsa de scrupule și arghirofilia lui. Marele vizir Rami Efendi îl primi pe voievod însoțit de suita lui formată din douăzeci de boieri cu dregătorii înalte în divanul valah. După ceremonia primirii, Rami Efendi, foarte politicos, aprecie și chiar îl lăudă pe beiul valahilor pentru înțelepciunea de care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
formată din douăzeci de boieri cu dregătorii înalte în divanul valah. După ceremonia primirii, Rami Efendi, foarte politicos, aprecie și chiar îl lăudă pe beiul valahilor pentru înțelepciunea de care a dat dovadă în conducerea țării, care țară, remarcă marele vizir, „s-a înmulțit și s-a umplut de norod”. Pe noi, prin urmare, ne-a împuternicit stăpânul nostru, Sultanul celor Două Continente, Împărat peste cele Două Mări, Umbra lui Allah pe această lume și pe cealaltă, Ocrotitul lui Allah în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
făcu roșie ca para focului, apoi treptat se schimbă ca după încă două, trei minute să devină palidă, cu buzele vinete. Vestea a fost primită de voievod într-un târziu, cu o plecăciune ușoară a capului, imitată de boieri. Marele vizir părea mirat de faptul că domnitorul trecuse printr-o stare apropiată apoplexiei: auzise atâtea povești fantastice despre averea nemăsurată a beiului Constantin, încât pur și simplu se speriase când a văzut cum i se urca beiului tot sângele în cap
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
speranța că această reușită va oferi perspectiva primirii înțeleptului bei Constantin chiar de către sultanul celor două continente... Caftanul îi era larg. Prin ferestrele subțiri ca niște crăpături în zid, pătrundea aerul dogoritor de afară. Brâncoveanu îl privi absent pe marele vizir. Se gândi că, după pacea de la Karlowitz, cele două continente s-au mai micșorat puțin și zâmbi gândului că ar putea să refuze să-l vadă pe sultan. Îi trecu prin minte alternativa de a se biciui cu urzici pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o voce ascuțită, în grecește: — Pentru că nu sunt meșter în vorbirea limbii înțelepților Coranului, las fiului meu, beizadea Ștefan, onoarea de a exprima mulțumirea noastră pentru aleasa primire ce ne-a făcut-o înălțimea sa, fie-i slăvit numele, marele vizir Rami Efendi, și pentru făgăduiala că vom putea vedea luminata față a stăpânului lumii. Ștefan, uluit, se trase doi pași înainte și, spre perplexitatea tuturor, îndeplini dorința tatălui său, începând să înșire formule de politețe în arabă. Rami Efendi nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
trase o înjurătură. Se reculese, apoi pe un ton normal, reluă: Iartă-mă, frate, dar dacă nu mă ușuram plesneam. Îți mulțumesc, frate! În anticameră apăruseră între timp ambasadorii puterilor europene care fuseseră de față la primirea voievodului de către marele vizir. Câteva minute, Alexandru Mavrocordat domină asistența, ca ministru de externe pentru Europa; le mulțumi înalților diplomați pentru participare, folosind limba latină pe care o știau toți. Se pregăteau să se salute și să se despartă, când interveni Brâncoveanu tot în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pregăteau să se salute și să se despartă, când interveni Brâncoveanu tot în latinește, dar șovăielnic. Le mulțumi și el pentru că în calitate de reprezentanți ai fraților săi, monarhii creștini ai Europei au intervenit și au spus vorbe bune sultanului și marelui vizir despre el și țara lui. Vorbind, îl privea țintă pe Ferriol, care căuta jenat ceva prin buzunarele hainei de catifea. În ziua de 15 iunie a fost primit la sultan. Până în somptuoasa sală a gărzilor a fost însoțit de treizeci
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
partea noastră, vorba românului: obrazul subțire cu cheltuială se ține. A doua zi un emisar din partea lui Rami Efendi pătrunse cu calul galopând în bătătura saraiului Mitropoliei. Beiul valah, cu cinci dregători mari din suita lui, era invitat la marele vizir, după ce muezinii vor chema pentru a treia oară credincioșii lui Allah la rugăciune. Mai era un ceas și jumătate. Până la reședința vizirului cu rădvanul se făcea mai puțin de un sfert de ceas. Printre boierii munteni ordinele zburau cu viteza
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
galopând în bătătura saraiului Mitropoliei. Beiul valah, cu cinci dregători mari din suita lui, era invitat la marele vizir, după ce muezinii vor chema pentru a treia oară credincioșii lui Allah la rugăciune. Mai era un ceas și jumătate. Până la reședința vizirului cu rădvanul se făcea mai puțin de un sfert de ceas. Printre boierii munteni ordinele zburau cu viteza săgeților. Marele spătar Mihai intră în odaia voievodului, unde-l găsi pe prințul Ștefan. Împreună au stabilit că cei cinci mari boieri
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
încerce! — Mie? — Amână-i, zi-le că vrei să afli sfatul divanului. Moldova e paragină curată și bătută de toate vânturile. Scaunul Moldovei acum e pagubă, nu câștig. Careta și garda de ieniceri intrară în curtea palatului ocupat de marele vizir. Cei doi călători erau albi la față și cu buzele livide. Vodă închise ochii înainte de a coborî și-i ținu așa un timp, sperând că printr-un farmec ar putea să se trezească atunci când o să-i deschidă acasă la Brâncoveni
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
le adresă o privire blândă, zâmbindu-le prietenește. Urcă cele două trepte de marmură de Carrara și înaintă pe mozaicul cu motive florale albastre, prin uși care se deschideau singure în fața lui. De când știa neica Mihai ce o să-i propună vizirul și de unde? De ce nu i-a spus până acum? Ce cursă mai este și asta? Trecea grăbit prin încăperi pe unde nici un muritor până la el nu trecuse cu fruntea sus. Pășea înainte, căznindu-și gândul cu întrebări fără număr, rugându
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]