34,796 matches
-
concubina sa, și-a abandonat meseria de profesor și, lepădîndu-se de ambițiile lumești, a primit botezul. Ceea ce este izbitor în cazul acestei convertiri este că schimbarea bruscă de atitudine a lui Augustin nu a fost însoțită de o modificare a viziunii sale despre lume. Cu alte cuvinte, cu toate că în trăire Augustin devenise creștin, în gîndire rămăsese neoplatonician. E ca atunci cînd o metamorfoză sufletească, izbucnind dintr-o dată, nu-și poate găsi, ca formă intuitivă de înțelegere a lumii, o optică pe
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
sentimentul din al cărui imbold se hotărîse să se lepede de ea. Altfel spus, metamorfoza sufletească devansa primejdios de mult răsturnarea de optică. Ceea ce va urma de acum încolo în viața lui Augustin va fi efortul de a-și plia viziunea despre lume pe credința sa religioasă. Augustin va porni aproape orbește la drum, neștiind decît că intuițiile de pînă acum fuseseră greșite și că, în locul lor, trebuia să pună altele. Nu avea drept ghid decît cuvintele Bibliei, credința în Hristos
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
desăvîrșire în concepte plastice și își uită definitiv natura. Din material activ, cu o viață autonomă și cu o enormă predispoziție pentru așezarea autoritară în formă, el devine simplu suport pentru expresii grațioase și pentru proiecții ornamentale. Dacă în alte viziuni artistice el este forma însăși sau, oricum, indispensabil în procesul demonstrației, pentru Câmpeanu lemnul nici măcar nu mai este cu adevărat util. La rigoare, el poate fi înlocuit cu orice alt material fără ca expresia și semnificația lucrării să aibă cîtuși de
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
unei mari forțe de intuiție și al unei curiozități intelectuale neobosite, el îmbrățișează cu o egală naturalețe și formulele artistice alternative, de la intervenția în peisaj și pînă la performance. însă și în aceste acțiuni artistul se păstrează în spațiul unei viziuni arhaice, fie prin resemnificarea unor materiale tradiționale, fie prin reactualizarea culturală a unor ceremonialuri domestice intrate demult în stereotipia cotidiană. Formele care se nasc din aceste premise, fără utilitate nemijlocită și fără legături directe cu vreun model explicit, devin eficiente
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
publicații germane - atât ,Spiegel" cât și ,Süddeutsche Zeitung" - au remarcat, deja, caracterul static, lipsa de imaginație privind acțiunea scenică, totala libertate de mișcare acordată cântăreților actori. Este comentată, de asemenea, intenția privind marginalizarea zeilor Walhalei lui Wotan, iar aceasta în pofida viziunii lui Wagner însuși care privea - să o numim - societatea acestora drept o proiecție într-un alt plan a relațiilor tipic umane. Conducerea muzicală aparține cunoscutului dirijor Christian Thielemann, personalitate putenică, considerată a fi portdrapelul unui anume specific național german în
La Radio România Muzical - Festivalul de la Bayreuth by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10396_a_11721]
-
și impulsurile de lumină albastră/ dintre uimirea cu care totdeauna am cuprins lumea/ și încântarea cu care ochii lui îmbrățișează prada"; după care, o dată cu rememorarea unui episod din copilărie, plonjăm în plină revelație. Din nou, versurile sunt memorabile prin intensitatea viziunii care le susține: "mă trimiseseră pe deal, eu și țărănușii, să culeg mure./ îmi legaseră o oală de pământ la brâu, cu un cordon./ ceilalți umpluseră, sporovăind, sacoșele,/ eu leneveam, gustând/ de pe fiecare rug. priveam rugii și bălăriile fantastice:/ trăiam
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
produse mass-media (diversitatea de publicații, televiziunea prin cablu, Internetul) a modificat relația cititorului cu cartea. Drumul spre inima mesajului s-a scurtat, lumea e tot mai tentată să meargă direct la conținut fără obligatoriile ocoluri narative și stilistice specifice, specifice viziunii tradiționale despre literatură, în general și despre roman, în special. Lumea este grăbită, nu mai are timp de mofturi estetice, vrea fapte, întâmplări, idei (asta mai rar) clare, spuse limpede, pe înțelesul tuturor. Pentru tot mai mulți, literatura nu (mai
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
pe tine însuți, pe propria ta moliciune generatoare de iluzii, de insuccese, așa cum lipsa de luciditate, somnul rațiunii... naște monștri. Nu vreau să spun că aceștia, monștrii, dacă nu te privesc, obiectiv vorbind, nu pot fi și ei interesanți, când viziunea estetică desfigurează natura. Bosch atrage, fiindcă sperie. Delirul imagistic al Nefăcutului, ori Făcutului anapoda ne turbură, deoarece, în omul evoluat, acestea corespund conștiinței vinovate, vizitată de păcat. Ne recunoaștem cu un fior rece în cele fantastice, deviind de la firea umană
Despre roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10411_a_11736]
-
cu pânzele lor celebre agățate de pereți sunt panoramare inubliabile de gesturi, atitudini, fizionomii ale genului uman. La Luvru, ieși năuc, cuprins de un vertij. La Ufizzi, ... delirant. La Prado... (cel puțin subsemnatul)... la întoarcere, pe străzile Madridului, urmărit de viziunea }apului gigantic, șiret, stând în noaptea de sabat pe șezut cu labele din față întinse, binecuvântând soborul de vrăjitoare strâns înaintea lui... Totdeauna, scriind, m-am simțit mai aproape de Goya, decât de Giotto; culmea, eu, care pretind că nu figurez
Despre roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10411_a_11736]
-
de poeți, cum e cel mai adesea percepută literatura basarabeană, Vladimir Beșleagă consolidează de unul singur un reper al epicii reflexive, conectate la sensurile modernității. De cealaltă parte, Ion Druță a perseverat în direcția prozei de inspirație rurală și de viziune tradiționalistă, îmbinând o pronunțată apetență lirică și sentimentală cu o evocare epopeică a colectivității. Individualitățile lui Vladimir Beșleagă, excepții insolite, personaje labirintice în narațiuni labirintice, străbat anevoios un proces de conștiință morală și existențială, pentru a ieși epuizate la limanul
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
cu voluntarul, incandescentul, spectaculosul el midoff, "ca un tigru, tigru arzînd/ luminos în pădurile nopții". Indubitabil e o aluzie la Leonid Dimov. Visătoria abulică în fața tabloului "junglei" pe care-l oferă energia suverană a confratelui său se răsfrînge într-o viziune a succesului marii vitalități ce i se refuză: "astfel el midoff îl bîntuie pe mopete, și prelung îi/ înconjoară însingurarea cu cîte o rună/ a seninătății, ca cele scrise pe zidul lent năruit/ ale templului îngropat în ierburi. Pe mopete
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
este imposibil. Ați observat că uneori câștigă echipa care a fost în inferioritate în ceea ce privește durata de posesie a balonului? Neclaritatea scopului este vizibilă în problemele privind învățământul, unde planurile pe termen lung, programele și manualele nu se înscriu într-o viziune care ține seamă de marile schimbări de paradigmă intervenite în ultimele decenii. În fotbal, aspectele conflictuale, încărcate de dramatism, sunt de două feluri: pe lângă cele care privesc relația jucătorilor cu mingea, mai avem pe acelea care rezultă din ciocnirea de
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
doctorat sau de promovare universitară în diferite țări; au fost invitați să prezinte rapoarte la întâlniri internaționale și au fost numiți recenzenți la reviste internaționale de referate. Problema nu se pune în termeni de noi și ei, ci în raport cu o viziune globală care se substituie uneia parohiale. Mediul academic românesc își poate dovedi vitalitatea numai în interacțiune cu cel global; primul trebuie să devină o parte organică a celui de-al doilea.
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
tot mai greu satisfăcut pentru publicarea de volume, plachete, antologii personale într-un ritm susținut, fără legătură cu cel creativ. O carte merită publicată atunci când în sertarul autorului s-au strâns destule file manuscrise apte să-l exprime; sau când viziunea lui s-a schimbat într-o anumită măsură; ori când o nouă tematică și problematica implicată impun configurări lirice distincte. Cu urechea surdă la scârțâitul versurilor sale, cu simțul critic atrofiat până la dispariție, autorul nostru își construiește Opera și se
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
critice par să fi fost făcute într-o stare de transă, ori să se refere la un alt autor decât cel al inepțiilor de mai sus. Nici măcar tradiționalismul Carolinei Ilica nu este unul veritabil, cu scufundarea în humusul Patriei, materializarea viziunii și echivalarea țăranului român cu un Hristos contemporan, ca la Ion Gheorghe. Autoarea improvizează pe diferite partituri lirice (Eminescu și Blaga, în primul rând, apoi Coșbuc), preluând mimetic imagini din fondul consacrat (obrazul fraged și împurpurat al fetei, părul ei
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
capac oricărei șanse de a mai avea, în viitorul previzibil, un învățământ decent. După ce au bășcălit, decenii în șir, sistemul de învățământ american, europenii au ajuns să "implementeze" tot ce e mai prost, depășit, nereprezentativ în sfera educației din SUA. Viziunile continental-imperiale secretate de mintea îngustă a "eurocraților" prefigurau înfrângerea americanilor cu propriile metode: și anume, prin selectarea pe verticală. Dar ceea ce funcționează în monolingvul (deocamdată) continent nord-american, n-are cum să funcționeze într-o Europă fărâmițată nu doar cultural, ci
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
punctele în care avem cu adevărat de învățat de la ei. Buna separare a activităților administrative de cele didactice părea să fie un câștig al învățământului românesc. Deșartă iluzie - întărită și de faptul că au existat câțiva rectori capabili și de viziune științifică, și de performanță administrativă (Andrei Marga, Dumitru Oprea, Ioan Păun Otiman sunt numele care-mi vin în minte). Când, din diverse motive, aceștia s-au retras (doar Dumitru Oprea mai este în funcție) tarele sistemului au ieșit la suprafață
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
sunt într-o permanentă dinamică, rotite de ochiul polimorf al autorului care repartizează - printr-un dozaj nu întotdeauna reușit literar - lirismul, ironia, discursul emfatic și pe alocuri dialectic, filmul interior al personajelor cu necunoscute ce schimbă ecuația și dimensiunea insolitului. Viziunea arhitectonică a autorului, sfidătoare a monotoniei, a structurilor clasice, nemișcate este oglindită în planul urbanistic al lui Nic Benga, personajul din Structuri cinetice. Originalitatea demersului scriitoricesc este sugerată în mod exemplar în povestirea metatextuală Figurine de ceară. Disponibilitatea mimetică a
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
mai multă poezie veche. Levantul, pîlnie îndrăgostită de-o istorie literară, a "înșurupat", în doi ani, poeții a două secole. Ar merita douăsprezece ceasuri de lectură. Din miezul nopții romantic într-un aprčs-midi modern. În ambele momente, cave tempus! Vremea viziunilor: "Din biblioteca largă, de pe rafturi încărcate/ Manoil, ca într-o doară, carte mult ciudată scoate: Are fila orbitoare, ca foițe de cleștar,/ Pe copertă-n literi d-aur, într-un fabulos chenar/ E încondeiat/ LEVANTUL/ O deschide spre sfîrșit/ Și
Estimp by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10450_a_11775]
-
dezamăgiți că "foloasele" așteptate pe urma participării la operațiunile din Irak nu sunt pe măsura lăcomiei lor. Cu alte cuvinte, principalul motiv al prezenței românești în deșertul Asiei ar fi estorcarea de fonduri de la cei care asigură reconstrucția Irakului. Primitivă viziune, troglodită manieră de gândire! România se află în punctele fierbinți ale lumii pentru că e parte a singurei alianțe care, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt, ne asigură prosperitatea și ne garantează securitatea. Cine nu vede marile desene
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
Doar pe sine!), a fost un succes deplin... - Acesta, a comentat prietenul, poate să fie chiar un efect al democrației noastre originarrre, în stare să declanșeze, în mintea unor aborigeno-conchistadori ai televiziunii publice, ceva mai labili din punct de vedereeee..., viziuni microcosmice cu tendință ,macro"..., învârstate cu apucături înnobilate cu sos postmodernist sorbit în fața unei gravuri de Goya, din seria ,Capricii"... - Stimați telespectatori, ați înțeles ceva? Nici eu. Probabil, nici ei... Drept care, cu toată responsabilitatea, patriotismul și solidaritatea, o înțeleg și
"Mari români": Coriolan Haralampy! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10464_a_11789]
-
În căutarea sa, interpretul descoperă că sursa creativității se află în el însuși. Compozitorul nu îi mai spune mare lucru: în mare parte compozitorul de azi e lipsit de real curaj muzical și, lucrul cel mai grav, și-a pierdut viziunea. De ce? Datorită lipsei contactului cu publicul și ruperii legăturii cu muzica. Or, interpretul are nevoie de acestea două ca de aer: fără recunoașterea publicului e lipsit de orice suport existențial, de orice entuziasm, iar fără muzica pe care s-o
Ethosul absent by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10480_a_11805]
-
I. Negoițescu l-a considerat pe Iorga funciarmente un dramaturg, în fondul originar al personalității sale: "Concepând istoria ca teatru, Iorga impune elementelor ei caracteristice să fie integrate într-o construcție dinamică" - afirmă criticul în sinteza sa din 1991. În viziunea sa grandioasă, Iorga înfățișează "tragedia acestui neam omenesc", desfășurată în scene, acte și conflicte, susținute de personaje fabuloase. Lui I. Negoițescu nu-i place memorialistica din O viață de om sau din Oameni cari au fost, pentru că portretele nu au
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
între viața religioasă, viața politică, viața comercială, viața culturală etc. Dar ceea ce e esențial pentru prozatorul Nicolae Iorga este surprinderea palpitului de viață. Dacă pentru istoric perspectiva se constituie în bibliotecă și în arhive, din cărți și documente, pentru călător viziunea ia naștere din reconstituirea peisajului, mișcarea personajelor și organizarea tuturor elementelor de viață sesizată în direct într-un tablou pitoresc, debordând de adevărul prins la fața locului. Imaginația și erudiția istoricului sunt înlocuite de observația incisivă și de plasticitatea expresiei
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
războinice, ofițeri în grupe strălucitoare, sau singuratici, pe jos, în trăsuri, pe velocipede. Această Basarabie rău câștigată e o țară bine păzită" (p. 134-135). E un eșantion cât se poate de semnificativ pentru calitățile prozei lui Iorga în reprezentarea Basarabiei: viziunea sumbră, imaginea fioroasă a mulțimilor de soldați, arhitectura dominatoare a imperiului, fiorul războinic descurajator emanat de ocupant. Detaliile din gara Chișinău (p. 138-139) sporesc neliniștea: "o mare învălmășire în stație", "Evrei furnică în toate părțile, aținându-se după gheșefturi" etc.
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]