484 matches
-
instalează în locul celei imperiale și, fiind o creație populară, ea este latină. Episcopul reprezintă nu numai o conducere bisericească, ci și o formă de organizare populară, precum acțiunea Sf. Severin în Noricum, ei preiau apărarea orașelor. Cu preoți, cu modești vlădici de țară, precum chorepiscopii din Galia, religia creștină se întinde mai mult și mai ușor-este aici multă umilință, sărăcie și simplitate. Unii din acești "episcopi ai poporului", de o canonicitate îndoielnică, iau parte și la sinoade. Cei mai mulți dintre acești episcopi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dezvoltarea literaturii religioase sub țarul Simeon (893-927). În acest context, lexicul religios al limbii române sud-dunărene a început, poate mai timpuriu decât în stânga Dunării, să primească o serie de termeni vechi slavi (bulgari) ce desemnau aspecte ale vieții religioase creștine: vlădică (sl. vladika), popă (sl. popu), călugăr (gr. kalogeru), stareț (sl. starci), duh (sl. duhu), rai (raj), iad (sl. jadu), sfânt (sl. svetu), mucenic (muceniku), moaște (mosti), jertfă (zretva), slujbă (sluzba), molitvă (molitva), pomană (pomenati), hram (hramu), taină (tajna), smerenie (smerjenje
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
românește, acești termeni au fost "românizați", fiind menținuți în limba liturgică până azi. Iată lista lor: Duhul Sfânt (duh sviatâi), mucenic (muceniku), sfânt (sviati), Maica Precista (maika preacista), moaște (moști), duhovnic (duhoviniki), mirean (mireninu), stareț (stareti), sobor (săboru), țârcovnic (țrăkoviniku), vlădică (vladika-stăpân), cădelniță (kadilinița), dveră (dviri), jertfă (jrătva), odăjdii (odejda), prapur (praporu), prestol (prestoli), procovețe (pokrovu), strană (strana), troiță (trojka), maslu (maslo), molitvă (molitva), pogribanie (pogribaniie-înmormântare), prohod (prohodu), pomană (pomenu), post (postu), pravilă (pravilo), sfeștanie (osviașteniie), slavă (slava), slujbă (slujba), căință
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
slavi. Dimpotrivă, liturghia slavă prezentă la noi (în nordul Dunării) denotă că românii erau, în momentul primirii ei, un popor așezat, cu o clasă suprapusă învățată. Alți istorici afirmă (presupun) că românii, neavând episcopi, trimiteau preoții lor pentru hirotonie la vlădicii sud-dunăreni de la Vidin sau Dârstor, și în acest fel au învățat slavonește. Dar nici această explicație nu are temei, erau episcopi de limbă latină la Oradea și Alba Iulia, dar preoții români din Maramureș, Bihor și Apuseni preferau liturghia slavonă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
doua jumătate a secolului al IX-lea, de către apostolii Chiril și Metodiu, a fost adusă în Bulgaria, în timpul țarului Simeon. Atât liturghia cât și întreaga terminologie privind organizarea ritualului și a ierarhiei bisericești (utrenie, vecernie, molitvă, pristol, sfânt, troiță, stareț, vlădică) s-au răspândit în nordul Dunării, printre români, sub țarii Simeon și Petru, în prima jumătate a secolului al X-lea. Limba slavă veche a fost însușită de pătura socială dominantă, boierimea, de sorginte slavă ea însăși, până la asimilarea de către
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
strajă, voinic (voina-război). Organizarea socială și de stat: voievod, boier (boliar, sl. vechi), cneaz (în slavă, prinț-stăpân), jupan, rob (sclav). Viața bisericească, cultul și ierarhia: rai (lat. paradis), iad, utrenie, vecernie, spovedanie, împărtășanie, Maica Precista (Maica Domnului), maslu, sfânt, stareț, vlădică, blagoveștenie și multe altele. Trebuie precizat faptul capital că nimic în fonetică, morfologie și sintaxă nu este împrumutat de la slavi. Iorga, în sinteza sa, alcătuiește o listă proprie de cuvinte slave aflate în limba română, pe care o reproducem. De
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și germani la confesiunea lor (cf. Scrisoarea papei din 1234). Or, tocmai "pseudoepiscopii" aceștia sunt de cea mai mare importanță (Iorga), ei nu sunt alții decât acei "chorepiscopi" de prin schiturile de lemn, menționați înainte de anul 1000. Pe acești stareți-episcopi (vlădici) nu-i puteau așeza cumanii, pe atunci încă păgâni. Ei proveneau dintr-o evoluție organică a populației locale, însă dăinuirea lor era cu neputință fără ocrotirea și îngăduința căpeteniei turanice. Episcopul, de orice caracter ar fi fost, presupunea și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
locul acela s-a ridicat o "curte", o modestă așezare, devenită apoi Curtea de Argeș, denumirea indică o reședință domnească. Ordinea bisericească, pe care am constat-o încă de la 1234 (vezi scrisoarea papei Grigore IX), înconjura și ocrotea, consfințea domnia. Existența unor vlădici la Argeș, înainte de Basarab, este în afară de orice îndoială. Cu cine, de la Seneslau înainte, s-ar fi sfințit domnia? A. Sacerdoțeanu a și găsit lângă biserica din secolul al XIV-lea urmele uneia mai vechi de piatră și de proporții destul de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
marea sa operă: pentru consolidarea neatârnării țării, el întemeiază, în 1359, scaunul mitropolitan la Argeș, capitala sa-prima mitropolie românească. Dar Nicolae Alexandru s-a înscris în istoria neamului său, subliniază Iorga, mai cu seamă, nu prin întemeierea, ci prin "canonicizarea" vlădicii (episcopului) de la Argeș, care numai prin hotărârea patriarhului și a soborului său putea fi ridicată la rangul de mitropolie, în 1359. În felul acesta, domnul român, în fața ofensivei catolice a regelui Ludovic, pe care nu-l mai privea ca pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Mitropoliei, episcopii de-aici erau hirotoniți de mitropolitul de Halici. Se pune întrebarea: care au fost primii ierarhi moldoveni, după întemeierea statului ? Conform unui pomelnic mai vechi al episcopiei Rădăuților (publicat de Petru Rezuș)), copiat în 1780, sunt înșirați primii vlădici, înainte de Iosif, și anume, Nicolae și Ștefan. Ei au condus biserica sub Bogdan și urmașii săi, fiind subordonați mitropolitului de Halici. Acești primi ierarhi ortodocși cunoscuți din conducerea bisericii est-carpatice rezidau la Rădăuți.39 Dar existența acestor ierarhi nu era
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cotizează, cu adresă web. Ignor adresa Asociației Inamicilor Amicilor lui Michel Houellebecq... CÎt despre cealaltă, iat-o: HYPERLINK http://www.houellebecq.info www.houellebecq.info). Tot el este se pare cel mai citit romancier francez contemporan, de la opincă, pînă la vlădică (Lionel Jospin declara În timpul campaniei electorale din 2002 că a fost Încîntat să-l descopere). El rămîne cel mai “scandalagiu” personaj al literaturii franceze de Început de mileniu. De multe ori gratuite, declarațille lui stupefiante sunt făcute În primul rînd
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
1999); 87. Șchiopu, U., (2008), Psihologia vârstelor, Editura Didactică și Pedagogica R.A., București; 88. Țifrea, C., (2008), Jogging, sănătate, rezistență, frumusețe, Editura Didactică și Pedagogică, București; 89. Verza, E., Verza, F., E., (2000), Psihologia vârstelor, Editura Pro Humanitate, București; 90. Vlădică, Gh., (1972), Educația fizică și sportul de masă, București, Editura Stadion; 91. Wang, T.J., & al., (2007), Effects of aquatic exercise on flexibility, strength and aerobic fitness in adults with osteoarthritis of the hip or knee, în revista „Journal of Advanced
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
acceptată de cei mulți ca o premisă indispensabilă și socotită de spiritele naive ca un panaceu universal. Orice iluzie era permisă, iar momentul de care vorbim era atât de favorabil iluzionării colective. Important e însă faptul că lumea înțelegea, de la vlădică la opincă, nevoia schimbării în sens modern, iar cei luminați ai știut să-și apere ideea unor reforme graduale. Valoarea actului de la 24 Ianuarie n-ar fi pusă în lumină, așadar, nici fără îndelunga pregătire a momentului, nici fără a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
CONCLUZII De la o vreme, în politica educațională toată lumea, de la vlădică pănă la opincă, reiterează cu patos ideea de reformă. Adevărul este că domniile lor specialiștii în reforme, “trudesc” din greu. Fără nici o strategie pe termen mediu ori lung, în fiecare an la fiecare schimbare de echipă, sistemul educațional romănesc a
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3092]
-
acestora; nu trebuie nesocotită de către autorități înțelepciunea oamenilor simpli; p. 33, r. 18 19 : „Țăranul, când merge tropăiește, și când vorbește, hodorogește” subaprecierea propriilor calități, pe care oamenii simpli o manifestă dintr-un exces de modestie; r. 28 30 : „de la vlădică până la opincă, trebuie să luăm parte la nevoile și la fericirea țării” la problemele naționale trebuie să ia parte întreg poporul, indiferent de rangul social sau de eveniment în sine; atât necazurile cât și bucuriile naționale trebuie petrecute în colectivitate
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
românilor transnistreni la „Drum drept”, „Ramuri”, „Societatea de mâine”, „Viața Basarabiei”, „Slova”, „Însemnări ieșene”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Cele trei Crișuri”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Balkan Studies”, „Revue historique”, „Magazin istoric” ș.a. A semnat și M. Florin, T. Vlădică. Lucrarea Din literatura populară a românilor de peste Nistru (1939) conține un studiu introductiv și o culegere de cântece bătrânești, doine, strigături, colinde, descântece, poezii privind obiceiurile familiale, adunate de la țăranii refugiați în România din localitățile de la est de Nistru. O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
a fost desprinderea de Roma și trecerea la ortodoxie care căpătase contur odată cu definitivarea schismei la 1054. O serie de cuvinte de origine slavă folosite în practica liturgică stau mărturie acestei etape, ca de exemplu: utrenie, moliftă, slavă, blagoslovenie, duhovnic, vlădică, clopot, rai, iad, coșciug etc. Influența bulgară se menține și după căderea sub bizantini a imperiului bulgar. Prima mitropolie românească - a Ungrovlahiei - se înființează în 135 sub domnia voievodului Nicolae Alexandru Basarab, subordonată bineînțeles patriarhiei Constantinopolului, sub păstorirea mitropolitului grec
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care trăim sunt oarecum, cu metodă, scandalizat, dar, de regulă, evit să o fac pe inchizitorul. Prefer poziția cetățeanului informat, necruțător, celei de judecător atoateștiutor. Să vedem deci, ce-i cu drogurile legale. Cel mai la îndemână, răspândit epidemic, de la vlădică la opincă, este dependența de alcool. Nu e vorba aici de faptul că orice om educat își însoțește sărbătorile gastronomice cu alese produse euforizante înainte, în timpul și la finele festinului, respectând combinațiile și rafinamentele induse de acea știință miraculoasă a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Unirea cu Biserica romană pentru organizarea rezistenței antimongole. Și după prăpădul tătarilor în Ardeal au rămas destui români care să participe alături de secui la ,,închiderea trecătorilor munților de zăpadă”. Să revin la ,,schismaticul” Ioan Asan care a bătut palma cu vlădica grecilor de la Niceea ca părinte spiritual al valahilor și bulgarilor din țaratul său. Papa nu poate ierta sau accepta asemenea nesăbuință și prin intermediul regatului ungar, biserica catolică pornește o adevărată cruciadă împotriva ,,schismaticilor Walachos” adică români. Regele Bela într-o
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Ileana, Reviste botoșănene din trecut, extras din culegerea Limbă și literatură, vol. III, Societatea de Științe, Istorie și Filosofie din R.P.R., 1957. Valeriu, Al., "Geneza și rolul cultural al liceului din Pomârla", în Revista generală a învățământului, XXVI, 1-2, 1938. Vlădică, Mircea, Vatra Dornei. Plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007. Memorialistică Aderca, Felix, Mărturia unei generații, Editura Simart, Craiova, 2007. Artzi, Itzhak, Biografia unui sionist, Editura Hasefer, București, 1999. Chelariu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1997, 397 p. 8 Paul Miron, Grigore Ilisei, Fălticeni, mon amour; o scurtă istorie aproape sentimentală, Editura Polirom, Iași, 1996, 104 p.; Eugen Dimitriu, Orașul muzelor. Case și locuri memoriale la Fălticeni, Editura Bucovina istorică, Suceava, 2002, 262 p.; Mircea Vlădică, Vatra Dornei - plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, 556 p. 9 Filaret Gh. Furtună, "Centenar Dumitru Furtună", în Hierasus, 1994, nr. 9, pp. 521-529; Stelian Mândruț, "Simeon Florea Marian
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
65 I. Simionescu, Orașe din România..., 113. 66 Enciclopedia României, vol. II, Imprimeria națională, București, 1938. 67 D.J.A.N. Suceava, Fond Prefectura județului Câmpulung Moldovenesc, dosar 45/1927. 68 G. Vlăsceanu, I. Ianoș, Orașele României..., p. 343. 69 Mircea Vlădică, Vatra Dornei. Plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, p. 239. 70 Ibidem, pp. 250-251. 71 C. Dan Pantazescu, "Provincia literară se nesocotește...", publicat în Seara, reprodus în Noua gazetă
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și Educație "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1928. 162 Anuar IX al Liceului de Stat în Siret pe anul școlar 1921-1922, Tip. Luceafărul, Cernăuți, 1923, p. 35. 163 Franz Pieszczoch, Din istoria Liceului "Lațcu Vodă", s.n., Siret, 2005, p. 29. 164 M. Vlădică, Vatra Dornei..., pp. 184 -185. 165 I. V. Luca, "Chimismul ereditar și selecțiunea valorilor în liceu", în Anuarul Liceului Laurian pe anul școlar 1927-1928, Tip. B. Saidman, Botoșani, 1928, pp. 5-6. 166 Anuar IV al Liceului de Stat în Siret
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Centrală din Iași Psaltirea în versuri și Viața și petrecerea svinților, ambele cărți rare, purtând însemnările autografe ale poetului. Munca lui Dosoftei, atât cât o avem, reprezintă în istoria culturii noastre vechi un mare pas înainte. El, cel dintâi dintre vlădicii Principatelor, a deschis drumul limbii românești către altarul bisericii. Străduințele lui vor fi continuate mai târziu, în Țara Românească, de mitropolitul Antim Ivireanul. Prin traducerea Psaltirii în versuri, Dosoftei a așezat temeliile versificației în literatura noastră cultă, iar prin Viețile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
orb sau Aloiul înflorit, Ceasul de seară), Fr. W. Ziegler (tragedia Ermiona sau Mireasa lumii celeilalte), Heinrich von Collin (Regulu), Eugène Scribe, ca și din clasici (Racine, Britanicu). O comedie din 1839, intitulată Voiaj din Podu Mogoșoaii pân-în Țigănia Vlădicăi, călătorie pe uscat și pe mare îi este atribuită. Adevăratul poet de tranziție între neoclasicismul de secol XVIII și romantismul pașoptist este Iancu, din cea de-a treia generație a Văcăreștilor. Nu are talentul lui Alecu, tatăl, e aproape searbăd
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]