1,064 matches
-
fi situat pe la mijlocul secolului al XIX-lea, când au fost menționați de călători. Unul din ei este Basil Nikolaides, care amintește în treacăt într-o carte apărută în 1859, despre 50 de sate din Meglen locuite de bulgari și de vlahi. Mai târziu, diplomatul și filologul austriac Johann Georg von Hahn, într-o relatare de călătorie din 1867, constată că este vorba de un grup etnic diferit de aromâni, dat fiind că idiomul lor nu este același cu al acestora din
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
român, ajutând realizarea învățământului și a serviciilor religioase în limba română. Între 1881 și 1912 a existat învățământ în română în școli primare și la școala comercială din Salonic. Aceasta nu era pe placul Greciei, unde se proclama oficial că vlahii fac parte din grecime, concepție acceptată și de unii vlahi. În regiune tensiunea a crescut. Pe de o parte puterea otomană îi persecuta pe meglenoromânii pe care îi credea aliați cu naționaliștii bulgari, pe de altă parte greci și vlahi
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
română. Între 1881 și 1912 a existat învățământ în română în școli primare și la școala comercială din Salonic. Aceasta nu era pe placul Greciei, unde se proclama oficial că vlahii fac parte din grecime, concepție acceptată și de unii vlahi. În regiune tensiunea a crescut. Pe de o parte puterea otomană îi persecuta pe meglenoromânii pe care îi credea aliați cu naționaliștii bulgari, pe de altă parte greci și vlahi aliați cu ei comiteau atrocități împotriva meglenoromânilor cu spirit românesc
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
vlahii fac parte din grecime, concepție acceptată și de unii vlahi. În regiune tensiunea a crescut. Pe de o parte puterea otomană îi persecuta pe meglenoromânii pe care îi credea aliați cu naționaliștii bulgari, pe de altă parte greci și vlahi aliați cu ei comiteau atrocități împotriva meglenoromânilor cu spirit românesc. Dezvoltarea mișcării Junilor Turci a trezit noi speranțe în rândul meglenoromânilor și mai mulți dintre ei au luat parte în 1908 la revoluția lor, pentru că Junii Turci promiseseră egalitatea în
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
Balcani. Pentru meglenoromâni au urmat vremuri foarte grele când în 1912 a izbucnit Primul Război Balcanic. Meglenul a devenit teatru de război și a ajuns la Bulgaria, apoi în 1913, în urma celui de-al Doilea Război Balcanic, la Grecia. Pentru vlahi a început o politică intensă de asimilare. Primul Război Mondial a transformat din nou Meglenul în teatru de război, locuitorii mai multor sate meglenoromâne fiind evacuați, unii pe teritoriu sârbesc, alții pe teritoriu bulgar, alții pe teritoriu grecesc. Cu ocazia
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
politică intensă de asimilare. Primul Război Mondial a transformat din nou Meglenul în teatru de război, locuitorii mai multor sate meglenoromâne fiind evacuați, unii pe teritoriu sârbesc, alții pe teritoriu bulgar, alții pe teritoriu grecesc. Cu ocazia reglementărilor de după război, vlahii ar fi dorit o Macedonie independentă sau măcar autonomă, cu o organizare asemănătoare Elveției, dar nicio țară nu a fost de acord. Pe deasupra, meglenoromânii au ajuns în două state diferite, în Grecia și în viitoarea Iugoslavie, ceea ce a constituit o
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
aceleași limbă și obiceiuri”. Trimiteri la o așa-numită „limbă moldovenească” pot fi găsite în lucrări timpurii precum cea a lui Grigore Ureche "Letopisețul Țării Moldovei", unde autorul notează că de fapt această limbă este vorbită de moldoveni, valahi și vlahii transilvăneni. Miron Costin, în lucrarea sa "De neamul moldovenilor", afirmă că națiunea română trăiește în Moldova, Muntenia și ținuturile ungurești și mai notează că, deși oamenii din Moldova se autodenumesc „moldoveni”, ei își numesc limba „românească”, nu „moldovenească”. Marele cărturar
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
al XI-lea, țărmul sudic al Dobrogei va fi cunoscut și el, ca întreaga regiune, invaziile pecenegilor, uzilor și cumanilor; în aceeași perioadă sunt menționați în zonă și lideri locali, precum "Tatrys"/"Tatos", "Sestlav" și "Satza" (probabil pecenegi) sau "Pudilă" (vlah). Începând cu secolul XII, dominația cumanilor s-a accentuat, iar după înfrângerea acestora din anii 1122-1123 de către împăratul Ioan al II-lea Comnenul, asimilarea lor de către băștinașii vlahi va duce la apariția elementului etnic românesc la Dunărea de Jos, coabitant
Balcic () [Corola-website/Science/303574_a_304903]
-
lideri locali, precum "Tatrys"/"Tatos", "Sestlav" și "Satza" (probabil pecenegi) sau "Pudilă" (vlah). Începând cu secolul XII, dominația cumanilor s-a accentuat, iar după înfrângerea acestora din anii 1122-1123 de către împăratul Ioan al II-lea Comnenul, asimilarea lor de către băștinașii vlahi va duce la apariția elementului etnic românesc la Dunărea de Jos, coabitant cu cel slavo-bulgar. Aceste două principale populații autohtone, împreună cu resturile cumanilor, au participat în 1185-1186 la răscoala Asăneștilor. Dobrogea va rămâne în granițele imperiale până la începutul secolului al
Balcic () [Corola-website/Science/303574_a_304903]
-
Influența slavă a fost prima survenită în timpul formării limbii române, datorită migrației triburilor slave (care traversau teritoriul României de astăzi). Este interesant faptul că slavii au fost asimilați la nord de [[Dunăre]] , în timp ce au asimilat aproape complet populația romanizată sud-dunăreană ([[vlahi]]). Influența slavă a continuat în [[Evul Mediu]], în special prin folosirea [[Limba slavonă|limbii slavone bisericești]], în scop liturgic și ca limbă de cancelarie, până în [[secolul XVIII|secolul al XVIII-lea]]. Celelalte limbi învecinate (toate slave, cu excepția limbii maghiare) au
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
avea o populație de 10.071 de locuitori. În anul 2002 populația municipiului Maidan a fost compusă din: Conform recensământului din 2002 cele mai multe dintre așezările din municipiul Maidan au că majoritate etnică pe sârbi. Majoritatea celor de etnie română sunt vlahi. Localitatea Jasikovo este majoritar formată din români. Numărul românilor (vlahilor) care trăiesc în această zonă este probabil mai mare, deoarece mulți dintre ei se declară sârbi. Municipiul Maidan include orașul Maidan, orașul Donii Milanovaț, si următoarele sate: Una dintre cele
Maidan, Serbia () [Corola-website/Science/321183_a_322512]
-
bulgară Vidin. Uneori, regiunea este numită în mod savant Tribalia (după tribali, o ramură a dacilor din antichitate care a trăit în nord-vestul Bulgariei de azi). În această regiune trăiește o importanță populație românească, numită de către slavi "rumuni" sau „vlasi” (vlahi). Conform recensământului sârbesc din 2011, această comunitate numără 35.330 de persoane în documente, dar prin prisma numărătorii paralele recensămintelor oficiale, extrapolate cu numarul gospodăriilor și a numărului de copii care încep școală și sunt nevoiți să urmeze un an
Timoc () [Corola-website/Science/297955_a_299284]
-
VII-lea, se conturează perioadă zisă bizantino-slavă. Liturghia ortodoxă își însușește atunci limba slavona, zona fiind sub obedienta patriarhatelor de la Peć și Ohrid. Populația romanizata s-a menținut în zonele muntoase (numite de slavi "Vlasi", "Vlaši", "Vlašić", "Vlašina", "Vlahina", "Stări Vlah", "Romanija planina" ș.a.) pe durăte diferite, slavizându-se între secolele al XIV-lea și al XIX-lea în majoritatea acestor zone, dar dăinuind până până în ziua de azi în bazinul Timocului, în care se vorbește limba daco-romană. A urmat stăpânirea
Timoc () [Corola-website/Science/297955_a_299284]
-
ilirii. Celții din Balcani au dispărut fără urmași (însă au intrat în compoziția etnică a popoarelor din această zonă), din iliri au apărut albanezii (idee contestată de o parte din istorici), iar prin romanizarea traco-dacilor a aparut poporul român, în timp ce vlahii ar fi nu traci, ci slavi romanizați. Alți istorici precizează că Șerbia modernă a aparut abia în perioada 1718-1739, ca o creație a politicii austriece care caută să facă un pas în Peninsula Balcanică. Șerbia nu avea autonomie națională sau
Timoc () [Corola-website/Science/297955_a_299284]
-
Munții Balcani (Haemus). Geografic, Valea Timocului este amplasată în Șerbia central-sudică, la granița cu Bulgaria. Administrativ, această regiune este formată din județele Branicevo, Morava de Est, Bor și Zaječar, pe teritoriul Șerbiei și regiunea Vidin, pe teritoriul Bulgariei. Deja acum vlahii (românii) din Șerbia au post de radio în limba vlaha (română) (și prin satelitul Eutelsat w2 la Freq: 12726 Ghz, Polarisation: Vertikal, Symb: 30 000, FEC: 3/4). Postul de radio se numește KISS EXTRA. "Articol principal: Evoluția demografică a
Timoc () [Corola-website/Science/297955_a_299284]
-
numește KISS EXTRA. "Articol principal: Evoluția demografică a românilor din Șerbia" Timocul sârbesc are o populație de 712.050 de locuitori. Majoritatea populației este oficial de etnie sârbă, însă există un grup reprezentativ de români (împărțiți în statisticile oficiale în vlahi și români), care numără 35.330 de persoane (5.9%) . Anumiți lingviști și oameni de știință, precum și organizațiile românești din Estul Șerbiei ridică însă numărul românilor la 250.000 de locuitori . Aceste estimări se bazează pe faptul că recensămintele sârbești
Timoc () [Corola-website/Science/297955_a_299284]
-
au caracteristici asemănătoare cu cele românești, iar limba și folclorul conduc spre varianta originii lor românești. Reprezentanții minorității vlahe susțin originea lor română", însă încă se face o diferență majoră între cele două grupuri etnice. Conform recensământului amintit mai sus vlahii constituie o minoritate reprezentativă în plasele Kucevo (28,3%), Boljevac (26,7%), Zagubica (22,4%), Bor (18,2%), Majdanpek (12,2%), Petrovac (10,9%), Golubac (9,9%), Negotin (7,5%), Zajecear (4,8%). România încearcă de un timp încoace să
Timoc () [Corola-website/Science/297955_a_299284]
-
din foste provincii iugoslave, intervenindu-se asupra proporțiilor naționale, în defavoarea românilor. Timocul sârbesc are o populație de 712.050 de locuitori. Majoritatea populației este oficial de etnie sârbă, însă există un grup reprezentativ de români (împărțiți în statisticile oficiale în vlahi și români), care numără apromixmativ 40.000 de persoane (5.9%). Anumiți lingviști și oameni de știință, precum și organizațiile românești din Estul Șerbiei ridică însă numărul românilor la 250.000 de locuitori . Aceste estimări se bazează pe faptul că recensămintele
Timoc () [Corola-website/Science/297955_a_299284]
-
au caracteristici asemănătoare cu cele românești, iar limba și folclorul conduc spre varianta originii lor românești. Reprezentanții minorității vlahe susțin originea lor română", însă încă se face o diferență majoră între cele două grupuri etnice. Conform recensământului amintit mai sus vlahii constituie o minoritate reprezentativă în plasele Kucevo (28,3%), Boljevac (26,7%), Zagubica (22,4%), Bor (18,2%), Majdanpek (12,2%), Petrovac (10,9%), Golubac (9,9%), Negotin (7,5%), Zajecear (4,8%). România încearcă de un timp încoace să
Timoc () [Corola-website/Science/297955_a_299284]
-
și la sud de Dunăre. În accepțiune mai largă, termenul român se referă și la cetățenii români de alte naționalități decât cea română. În istorie, până în sec. XIX, românii au deținut endonimul de rumâni (termen istoric învechit) și exonimul de vlahi, "olahi" sau "valahi" (care în limbile popoarelor înconjurătoare însemna români : în Bulgaria, precum și în unele regiuni din Serbia (Timoc), Grecia, Macedonia și Cehia, exonimul acesta este utilizat încă astăzi). Refuzul multor istorici străini de a folosi substantivul « "" » sau adjectivul « "române
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
ținuturi; și a jecmănit, din meschinărie, și alte orașe din părțile Anchialosului, pe furiș, dar mai ales și i-a făcut sieși și romeilor dușmani pe barbarii din Muntele Haemus, care mai înainte se numeau misieni, iar acum se cheamă vlahi. Aceștia, încredințați de inaccesibilitatea ținutului în care locuiau și bizuindu-se pe fortărețele lor, care sunt și foarte numeroase și ridicate pe stânci abrupte, s-au sumețit și altădată împotriva romeilor [...]După ce misienii au început să acționeze fățiș ca niște
Moesi () [Corola-website/Science/299919_a_301248]
-
inaccesibilitatea ținutului în care locuiau și bizuindu-se pe fortărețele lor, care sunt și foarte numeroase și ridicate pe stânci abrupte, s-au sumețit și altădată împotriva romeilor [...]După ce misienii au început să acționeze fățiș ca niște răzvrătiți [...] La început vlahii se codeau și fugeau de răscoala la care erau împinși de Petru și Asan [...] Vlahii sunt urmașii tracilor (vezi textele de mai sus}. Din păcate, în prezent nu sunt recunoscuți ca minorități naționale în Grecia, Bulgaria, Serbia și Albania, unde
Moesi () [Corola-website/Science/299919_a_301248]
-
numeroase și ridicate pe stânci abrupte, s-au sumețit și altădată împotriva romeilor [...]După ce misienii au început să acționeze fățiș ca niște răzvrătiți [...] La început vlahii se codeau și fugeau de răscoala la care erau împinși de Petru și Asan [...] Vlahii sunt urmașii tracilor (vezi textele de mai sus}. Din păcate, în prezent nu sunt recunoscuți ca minorități naționale în Grecia, Bulgaria, Serbia și Albania, unde sunt lipsiți de dreptul la educație în limba maternă și sunt supuși unui proces de
Moesi () [Corola-website/Science/299919_a_301248]
-
cele mai multe din așezările din municipiul Negotin sârbii sunt majoritari. Așezarea cu majoritate etnică românească este Kovilovo. O așezare cu populație amestecata cu o majoritate relativă românească este Aleksandrovac. Rezultate mai vechi ale recensământului indică o pondere mai mare de români (vlahi), dar din cauza procesului de sârbizare din secolul XX, numărul lor a scăzut în favoarea sârbilor. De exemplu, la recensământul din 1921 au fost numărate 32591 de persoane din municipalitatea Negotin, compusă de 17201 (53%) români (vlahi), 15,340 (47%) sârbi și
Negotin () [Corola-website/Science/311251_a_312580]
-
pondere mai mare de români (vlahi), dar din cauza procesului de sârbizare din secolul XX, numărul lor a scăzut în favoarea sârbilor. De exemplu, la recensământul din 1921 au fost numărate 32591 de persoane din municipalitatea Negotin, compusă de 17201 (53%) români (vlahi), 15,340 (47%) sârbi și alții 50. Populația din satele din jurul Negotin este în mare parte susținută de membrii familiei care lucrează în țările din Europa de Vest, agricultura este o activitate mai mult decât o generatoare de venit. Cel mai mare
Negotin () [Corola-website/Science/311251_a_312580]