645 matches
-
sau altul dintre aceste tipuri de regim politic pot veni din toate părțile. Din punctul meu de vedere, un regim parlamentar, care ar înlătura posibilitatea alegerii directe a președintelui republicii, nu se poate "plia", tocmai dat fiind contextul, pe "cultura voievodală" existentă în spațiul public românesc. Vizualizată în optica democratizării, funcționarea acestui tip de regim politic ar putea fi alterată așadar, la nivelul legitimității, în condițiile în care încrederea în partide și în parlament staționează în subsolul capitalului pe care îl
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
surprinzându-l ca un veritabil microcosmos, iar arheologii au dat de mărturii care îi atestă vechimea cu mult mai mare decât cea știută oficial. Arhitecții, cu știința, fantezia și viziunea lor, au trasat clădiri cu valoare de simbol, precum Palatul voievodal, în jurul cărora, în timp, au apărut altele ale căror fațade punctau stiluri diferite de artă. Spectacolul istoric se transformă ușor, ușor în cel al echilibrului constructiv, marcat, tot în timp, de fastul aulic, decorativ și pitoresc. Ulițele urbanului capătă îmbrăcăminte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
mâine. ÎNTRE ZIDURILE ISTORICE ALE GALATEI Spre seară, soarele împarte cu dărnicie încă lumina blândă de început de toamnă, aureolând zidurile istorice ale Galatei. La dreapta intrării în curtea majestoasei mănăstiri scânteiază clopotul dăruit pe la sfârșitul veacului XVI cu gesturi voievodale. O declanșare de sunet și vibrațiile unduitoare intră în armonia locului fabulos, al ținutului mândru de trecutul îndepărtat. De aici, de sus, orașul multicolor pare a fi într-o atmosferă de repaus ce-i îngăduie reluarea suflului existențial. Din loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
câteva versuri dintr-o veche "declarație de dragoste" făcută Iașului. Și, chiar dacă sună declamatoriu și vetust, ele reprezintă totuși dragostea mea neștirbită pentru bătrâna cetate moldavă: "Mă-nchin, bătrâne, zidurilor tale/ crescute din legende și din stei,/ cu-atâtea străluciri voievodale/ încremenite-n veșnicii de zei./ De-aici străbate Ștefan peste vremi/ întinerind mereu în bronz și fier,/ de strajă crezului străbun din steme/ și blândului urcuș moldav spre cer./ Mi-s dragi, bătrâne, zidurile tale/ cu lumea lor de umbre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cu rigurozitate militară atunci când își însoțea tatăl la parade importante sau la inspecții. Această pregătire i-a oferit totodată și o bază solidă de tactică și strategie militară” apreciază unul dintre biografii regelui Mihai. Programa școlară (curriculum-ul) a clasei voievodale era completată și cu activități de cercetășie și străjerie. Elevii Școlii Palatine au constituit o ceată, ce a introdus cercetășia în Școală. Organizația de cercetași a unei școli era o centurie. Mai multe centurii formau o cohortă. Toate organizațiile de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
septembrie. „Marele Voievod Mihai, însoțit de d-nii colonel adjutant Grigorescu și Dem. Gusti, au consacrat ziua de eri (14 sept. 1934 - n.n.) vizitării echipelor regale studențești de pe Valea Doamnei. Pretutindeni a fost întâmpinat cu flori și zâmbete... la Corbi mașina voievodală a fost întâmpinată de un pâlc de călăreți în mândrele lor straie sărbătorești <...>. La Corbi, Stănești și Nucșoara, Voievodul s-a interesat îndeaproape de activitatea celor trei echipe regale ce lucrează pentru culturalizarea și ridicarea satelor noastre, întreținându-se cu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
vizitând Cisnădie, Cisnădioara și Rășinari. La mormântul mitropolitului Andrei Șaguna din Rășinari, Mihai a fost așteptat de școlarii comunei și de numeroși săteni. Aici, Principele Moștenitor și colegii săi au cântat Tatăl nostru și au presărat flori pe mormânt. Elevii clasei voievodale și publicul prezent au ascultat conferința prof. Enache Ionescu despre înfăptuirile mitropolitului Șaguna. Joi, 28 mai. În continuarea excursiei de studii, Mihai și colegii săi au vizitat mai multe localități din județul Vâlcea. Sâmbătă, 6 iunie. Dimineața, regele Carol, Mihai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
al voievodului Mihai. Vineri, 10 iulie. Corpul profesoral și elevii clasei Voievodului Mihai au luat parte la dejunul oferit de regele Carol. Seara, la orele 2130, în parcul Cotroceni, a avut loc serbarea de fine de an școlar a clasei voievodale în prezența regelui, a ministrului Instrucțiunii Publice și a unor invitați. Miercuri, 15 iulie. Presa informează că, după încheierea anului școlar, Marele Voievod Mihai a făcut o serie de plimbări și vizite în regiunile pitorești din jurul Capitalei. Însoțit de col
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cred că va învinge dreapta.»”. Decembrie. Regele Carol al II-lea orientase organizația Straja Țării spre cultivarea tradițiilor românești, precum Vicleimul, în locul celor asimilate de la alte popoare, cum era bradul de Crăciun și Anul Nou. În acest context, elevii clasei voievodale (deci și Mihai) organizează un spectacol ,,cu prilejul Vicleimului”, la care a participat și tatăl Voievodului. În această perioadă, când Mihai era încă străjer, Carol acorda o mare atenție folosirii Străjeriei ca mijloc de educare a tineretului țării. El a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Colegiul director: Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu, Tudor Țopa. În 1990, ați inaugurat la Târgoviște suita de manifestări culturale "Testamentum" ("Pentru o mai dreapta cinstire a memoriei culturale") cu 12 ediții neîntrerupte. Ați devenit inițiatorul, din 1992 (în fosta capitală voievodală a Țării Românești), al Bienalei de Artă Plastică "Gheorghe Petrașcu", cu 11 ediții neîntrerupte până în 2012. Autorul proiectului și realizatorul după 1989, până în 2003, al Concursului Național de Literatură "Moștenirea Văcăreștilor". Imediat după Revoluția din '89, am asistat cu toții la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Cel ce întreba, oferea și răspunsul: „singura cale care duce către pace - spunea C. Antonescu - pacea mult dorită este credința în Dumnezeu și dragostea către aproapele”... Despre toate acestea, publicația cuprindea articole: „Chipul lui Dumnezeu” de preot I. Ilisei; „Gropnița voievodală” versuri de D. Loghin; „Păstorului ce apără turma” versuri de parohul Tr. Bodnariu; „Despre valoarea timpului” de pr. Gh. Negură. În 1947 au apărut 12 numere, unele contopite, cum a fost cel cu nr. 10 12, pe octombrie-decembrie, fiecare cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
artă și de știință în Bucovina a fost o necesitate care și-a menținut încrederea românilor două decenii... * Al. Stejaru, exprimând altruismul dar și nostalgia locuitorilor, scria în cronica din Făt-frumos nr.4/1935: „În afară de regretul sufletesc estetic după Suceava voievodală și pitorească (a dangătelor de clopote și a țârâitului de greieri, printre negre, vechi zidiri și a vastelor priveliști peste nespuse nemărginiri de țară), revistei FătFrumos, mutându-și scaunul de la Suceava la Cernăuți, nu prea încearcă alt regret, văzând cât
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Aurel Morariu, I.E. Torouțiu, G. Rotică, dr. Gheorghiu, Emilian Slușanschi și câți alții”... Scrutând viitorul redacția Junimei Literare nota în nr. 112/1939: ...”Cu acest număr Junimea Literară, care nu e nici cenaclu, nici revistă pentru câțiva inițiați, ci mânăstire voievodală, cu slujitori de elită, dar cu ușile deschise larg pentru toți care îi respectă cultura și iubesc frumusețile cugetului și graiului românesc.”... * Junimea Literară, revistă de literatură, artă, știință, sub conducerea unui comitet de redacție. Director I. Nistor. Secretar de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
crestele împădurite ori golașe”, „buza pădurii”, „verdele crud”, „aerul blând, visător, mereu proaspăt”; ordinea „chezaro-crăiască”, „mobilele și detaliile din case”,”bucătăria cu ingredientele culese chiar de la Cernăuți”,”apa cristalină, mereu proaspătă”, „laptele cu miros de floare rară”, „schitul ori biserica voievodală vizitate”, „copiii, fetele, bărbații și nevestele lor - mereu proaspete și frumoase, ca și odraslele și însoțitorii lor.” Bucovina e interesantă și ispititoare din multe puncte de vedere. Pe mine, spuneam în prefață, m-a îmbogățit presa bucovineană, cea din Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și precedentele, mari daune. Biserica Sf. Petru și Pavel, construită de Ștefan cel Mare în 1495, deși nu s-a păstrat în forma inițială, căci a fost dărâmată de cutremure ori de zădărnicia vremurilor în mai multe rânduri; cu susținere voievodală și prin grija episcopilor, biserica a fost reconstruită în mai multe rânduri, îndeplinind rolul de biserică domnească, apoi biserică de mănăstire. Vreme de mai multe secole, din 1598 până astăzi, cu o întrerupere între 1949 și 1996, a fost catedrală
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sugerat-o celebrul comentariu al lui Mircea Eliade „produs folcloric de tip cosmogonic”, deoarece jerfa zidirii este o imitație omenească a actului primordial al creației Lumilor” . Mănăstirea ctitorită de Neagoe Basarab „pe Argeș în gios” a finalizat o completă întemeiere: voievodală, dinastică și religioasă, atât în sensul instituțional al ortodoxismului isihast de tip palamit, „legiferat” de sinodul de la Constantinopol care s-a ținut în 1341 în biserica din Vlaherne - model de credință râvnit de domnitor pentru neamul său, cât și în
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
prin oxidare. Cea de-a doua imagine a fost reprodusă după revista lui B.P.Hașdeu, „Columna lui Traian”, de către Romulus Vulcănescu, în volumul „Mitologie română” . La Muzeul Municipal din Curtea-de-Argeș, copiile celor două exponate sunt însoțite de următoarele explicații: „stema voievodală a lui Vlad Dracul 1436-1442, 1443-1447” și „stema voievodală a lui Neagoe Basarab 1512-1521”. Cele două steme erau încastrate în zidul nordic, deasupra gangului intrării, într-un cadru bicompartimentat pe care se înălța o acvilă purtând crucea latină în plisc
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
reprodusă după revista lui B.P.Hașdeu, „Columna lui Traian”, de către Romulus Vulcănescu, în volumul „Mitologie română” . La Muzeul Municipal din Curtea-de-Argeș, copiile celor două exponate sunt însoțite de următoarele explicații: „stema voievodală a lui Vlad Dracul 1436-1442, 1443-1447” și „stema voievodală a lui Neagoe Basarab 1512-1521”. Cele două steme erau încastrate în zidul nordic, deasupra gangului intrării, într-un cadru bicompartimentat pe care se înălța o acvilă purtând crucea latină în plisc, după cum se poate observa în desenele realizate de Luigi
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
refacă ciclurile cosmice ale popoarelor. Necropola Basarabilor și monumentul funerar regal Pentru o integratoare înțelegere a importanței întemeierii unei spiritualități prin reiterarea formelor sale sacre, să facem o scurtă digresiune, imaginându-ne că putem fi părtași la deschiderea unui mormânt voievodal...al lui Basarab, al lui Vladislav, al lui Neagoe, al unui Negru-Vodă. în 1920, după săpăturile întreprinse în Biserica Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Argeș, istoricul V.Drăghiceanu uimea comunitatea științifică prin Jurnalul său de săpături, în care a descris fondul
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
spiritual și obligația de a ne apăra patrimoniul cultural în împrejurări nefaste, când capodopere arhitectonice ale geniului românesc au fost demolate, eludându-se alternative de conservare. Poate că am fi putut contempla și noi, în turnul clopotniță de la Curtea de Argeș, stemele voievodale despre care am vorbit. Fiecare dintre noi simte că Mănăstirea Curtea de Argeș a fost una dintre victimele compromisurilor istoriei noastre.
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
în amintirea oamenilor, dovadă a existenței sale fiind ruinele vizibile și astăzi. Nu departe de aceasta, Petru Rareș voievod a construit o altă biserică, tot cu hramul Sfântul Nicolae, fiind cea mai măreață la timpul său. Mănăstirea a fost necropolă voievodală și prima biserică pictată pe exterior, fiind un model pentru mănăstirile Voroneț, Humor și Moldovița. Pictura mănăstirii, restaurată recent, este una originală, fără egal cel puțin în spațiul românesc, purtând însemne ale stilului ștefanian și al rolului pe care l-
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
al Radautilor și chiar al Bucovinei istorice, pe care a slujit-o cu devotament și a iubit-o atât de mult. Profesorul Ilie Vișan s-a născut la 2 septembrie 1896, în familia țărânilor Dumitru și Zenovia, gospodari din Putna voievodala, el a fost al doilea fiu între cei șase frați. A copilărit în Putna, pe locurile încărcate de istorie și legendă de lângă mănăstirea Putna, unde se odihnește marele voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. A urmat cursurile școlii primare de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
avut o căsnicie model până când distinsul profesor a trecut la cele veșnice, la 13 august 1977, fiind urmat la trei luni și de iubita sa soție. Ambii soți își dorm somnul de veci, după dorința lor, în cimitirul din Putna voievodala, care la dat țării pe ilustrul profesor și cărturar Ilie Vișan. Opera cărturarului profesor Ilie Vișan a fost întregita în anul 1934, când a publicat albumul “Județul Rădăuți în imagini”, care cuprinde 151 de pagini cu fotografi, cu explicarea lor
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
circumstanțe, după decenii, profesorul Traian Galan se manifestă tot exigent și autoritar cu foștii săi elevi, urmărind cum s-au realizat profesional fiecare. A trecut la cele veșnice în anul 1996 și își doarme somnul de veci în cimitirul capitalei voievodale Suceava. Distinsul profesor Traian Galan, prin pregătire, munca, exigenta și faptele sale rămâne o autentică personalitate în istoria învățământului liceal din Bucovina, iar pentru noi, care i-am fost elevi, un perpetuu diriginte de neuitat. Prelucrare parțială după Petru Bejenaru
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
responsabilitatea angajării țării în război și a cerut militarilor români, prin ordinul ostași, vă ordon: treceți Prutul!” să dezrobească din jugul roșu al bolșevisului pe frații noștri cotropiți și să reîmplinească în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codri voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre. Regele Mihai nu a fost consultat în legătură cu declanșarea ostilităților militare, dar, în prima zi de luptă, a trimis o telegramă în care își exprima acordul cu acțiunea întreprinsă și ura militarilor români sănătateși putere
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]