698 matches
-
fie ca mai-nainte. Sătenii înțelegeau că, în sufletul lui, cântecul se stingea încetul cu-ncetul. Și le părea rău. Căci erau siguri că existau încă multe melodii pe care nenea Fănică le ținea numai pentru el... Unde erau, acum, voioșia și pofta de viață de altădată? Unde era glasul fermecat, care valora cât douăzeci de orchestre la un loc? Iar când s-a stins bătrânul și l-au dus la groapă cu camioneta, în capul fiecăruia stăruia gândul că, ce
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
N-am zis c-o să ajutăm la recuperarea băiatului? El și Cain scoaseră la iveală mingi de spumă cu aripioare în coadă, jocuri electronice portabile, chiar și mașinuțe teleghidate. Mark reacționă, mai întâi cu o zăpăceală plată, apoi cu o voioșie de automat. Într-o jumătate de oră, prietenii lui îi îmbunătățiră coordonarea ochi-mână mai mult decât reușise fizioterapeutul în zile întregi. Duane era foarte grijuliu. — Ce faci cu nuca spetei, Mark? Ai grijă la nuca spetei. Ăsta se numește punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
să pună Întrebări cu glas scăzut, plin de neliniște: — Ce-i cu el? E bolnav? A leșinat? E beat? Ce are? Și se Întîmpla ca unul să-i răspundă, privind atent chipul mortului și apoi strigînd În gura mare cu voioșie, făcînd un gest categoric și batjocoritor cu mîna, și totuși cu o nuanță de neliniște și nesiguranță În glas: — Nu! Nu-i e rău! Tipul e beat! Asta-i tot! Ce mai! A leșinat... Ia te uită cum stau toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
trei metri și piticul de un metru sînt prieteni apropiați. Se așază zilnic la masă de trei ori și mănîncă Într-o atmosferă interesantă și plăcută, căreia Îi dau farmec și poezie Fata-Butoi și Femeia-cu-Barbă și căreia Îi dă o voioșie picantă replica spirituală plasată de Jo-Jo-Ghici-Ce-i, Scheletul-Ambulant și Bărbatul-Tatuat. Dar nici aceasta nu este lumea omului Înalt: este doar o altă ușă pe care nu poate intra. Căci el este pămîntean al pămîntului la fel ca toți ceilalți. Modelat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
timp? Sau: — Ia spune, Jim, nu cumva ai auzit de vreun tip care are o pricină chioară și caută un catîr sănătos? Jim știe că s-a „asigurat“ de asemenea glume, dar ia și el parte la veselia tuturor cu voioșie, deși chipul Îmbujorat Îi arde mai tare și așteaptă ca discuția să se reia cu mai multă Îndîrjire și hotărîre. — Bine, bine, să zicem că-i așa, rostește el, atunci cînd se poate face auzit din nou. Ce mai la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Lanark se întoarse și coborî. Traversînd podestul de la jumătatea scărilor, văzu o fată în foaier cumpărînd țigări de la ghișeu. Era Gay. O strigă și se grăbi să ajungă jos. Arăta mai albă și mai slabă, dar îl salută cu o voioșie surprinzătoare, ridicîndu-și ușor capul să-l sărute pe buze. Unde-ai fost, Lanark? Ce-i cu disparițiile astea misterioase? — Am fost la pat. Vino sus cu mine. — Sus? Nimeni nu mai merge acum sus. E odios. Acum mergem la cafeneaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
al radioului. întinse mîna, îl luă din buzunarul hainei și-l deschise. — Dragul meu domn, spuse Ozenfant, somnul nu e suficient, uneori trebuie să și mănînci. Vino în clubul personalului. Lasă haina albă. Seara este un timp al veseliei și voioșiei. — Cum ajung la clubul personalului? — Du-te în holul cel mai apropiat și intră în orice lift. Dacă îl rogi frumos, o să te aducă direct. Spune-I numele meu. Lanark își încălță pantofii, luă cărțile sub braț și trecu prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
la curtea înverzită. își vedea prietenii jucîndu-se acolo, sau pe căutătorii în gunoi, sau vecine care întindeau rufele, și se simțea atît de singur și de puternic încît se gîndea să deschidă fereastra și să sară afară. îl cuprindea o voioșie amară imaginîndu-și cum s-at prăbuși cadavrul lui la pămînt printre ei. în cele din urmă, își auzea cu groază tatăl venind, tram-tram, pe scări, cărîndu-și bicicleta. De obicei, Thaw îi alerga în întîmpinare. Acum o auzi pe maică-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
marginea sălii de dans, rînjind nefericit spre cuplurile carnavalului, care treceau frecîndu-se de genunchii lui; ochii lui absorbeau imagini de coapse și șolduri, de sîni tremurători, gîturi și priviri. Molly Tierney, îmbrăcată ca o dansatoare orientală, se învîrtea plină de voioșie în brațele unui arab în costum alb, care era McAlpin, și-l salută pe Thaw cu arătătorul ridicat. Deodată, două fete îl salutară și se așezară de o parte și cealaltă. Nu ne recunoști? îl întrebă fata mai mărunțică din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
felicitat pentru felul cum arăta. ― Da, îmi merge bine de tot, spunea omulețul. Spuneți-mi, domnule doctor, cu ciuma asta a dracului, hm ! începe să se îngroașe gluma. Doctorul a recunoscut faptul. Și celălalt a constatat cu un fel de voioșie: ― Acum n-are de ce să se mai oprească. Și totul o să fie dat peste cap. Au mers un timp împreună. Cottard povestea că un mare băcan din cartierul lui stocase produse alimentare pentru ca să le vândă la preț de speculă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
nu avea nici o cheie. — Cei de la compania care a Închiriat rulotele vin mâine-dimineață la opt să le aducă, mărturisi. — Omule, cum dracu’ ai ținut ascunsă informația asta atât de importantă până la două noaptea? reacționă Pedro, cu o voce lipsită de voioșia obișnuită. Kitty, deja nerăbdătoare, Îi smulse telefonul din mână. — Spargem rulotele! Nu mai pot aștepta! Am Înghețat. — Spargere? Hmm... zise Charlie, vag Încântat de idee. Pedro Își luă telefonul Înapoi. — Mi se pare o idee foarte bună. O ajut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Îl trimit la tine și-i arăți tu! Kitty se Întinse pe un scaun de piele, lângă fereastra franțuzească, privind Statuia Libertății și linia orizontului care se profila minunat deasupra Manhattanului. Era fericită să vadă că Desert Rose Își regăsise voioșia. Dar camera era foarte friguroasă, frigul o deprimase dintotdeauna. — Țiganco, nu vrei să dai căldura mai tare, te rog? Am Început să tremur, zise Kitty. — Nu pot, mai cald nu se face. Visul American s-a rablagit. — Cum adică? Sistemul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
În pat cînd Maggie vine să Îl ia la prînzul neoficial de la Companie. CÎnd sună de la recepție, Îi spune să urce la el În cameră. Înțolită la patru ace Într-un taior oficial, ea dă buzna În Încăpere plină de voioșie. El e tot În maieu și chiloți. În timp ce el se rade și se spală pe dinți, ea urmărește știrile la televizor și Îi trasează liniile directoare ale misiunii lui prin ușa Întredeschisă a băii. — Tipii ăștia sînt niște super-șmecheri. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
soră-sa. Dar vă pot duce eu pe toți. Milena s-a cam pilit și Îmi place cînd e În starea asta. E În stare de orice. Milena Își ridică fusta pe sub masă. — Nu port chiloți! anunță ea plină de voioșie. O Împunsătură de dorință. Nu, chiar trebuie să meargă sus, fie și pentru scurt timp. Singur. Dar Îi place gama largă de alegeri, opțiuni și posibilități de care dispune. Este ca și cum atunci cînd i-a dat un termen limită pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
contimporanilor” va fi Horizont. Prezentarea (entuziastă a) primului număr în Contimporanul, 73, februarie 1927, ține să arate - pedagogic - că „Printre micile popoare din răsăritul Europei, Cehoslovacii s’au făcut cunoscuți încă dinainte de independența lor ca popor ce a primit cu voioșie botezul modernismului. Acolo ai impresia că acest spirit nou este acela oficial și că toate forțele națiunei sprijinesc dezvoltarea și înflorirea lui”... Nota în cauză este, de altfel, plină de epitete exaltate: „Jiri Kroha profesor al politehnicei din Brno publică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pe Gaila. Ca toți băieții longobarzi, și el a fost îmboldit să se împreuneze cu sclave, imediat ce a ieșit din pubertate, însă nu s-a îndrăgostit niciodată. Încât aerul său serios și purtarea severă se îmblânzeau și se preschimbau în voioșie în tovărășia verilor, dar dispăreau cu totul în prezența Gailei. În acele clipe devenea din nou tânărul care pendula între înfumurare și pierderea de sine: se poticnea în cuvinte atunci când voia să se arate sigur pe el și devenea nătâng
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
simțind-o visătoare, dezinteresată de tot ce era apreciat în vremurile acelea, nu se poate să nu le fi trecut prin minte, măcar preț de câteva secunde, greutățile care o așteptau pe fiica lor... Buni actori, părinții și-au păstrat voioșia și au trecut la lucruri practice. Și-au pregătit cele necesare, au aruncat în grabă în rucsac niște mâncare, acordând atenție doar echipamentului. Când toate și-au găsit loc în bagaj, când vecinii și Ionică au primit cheile casei, când
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cu ploaia pe muzica vântului, în orice anotimp școala mea este alături de noi, elevii, alături de dascălii care trudesc pentru a ne împărți din înțelepciunea lor sau alături de părinți, care găsesc o vorbă bună sau sprijin aici, în lăcașul plin de voioșie, de culori și de cuvinte. Fiecare colț al școlii are câte o culoare sau are o încărcătură emoțională pe care o pot simți doar cei ce au muncit în cetatea ce s-a ridicat deasupra celorlalte școli din oraș încet
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
câteva factorizări Îndrăznețe Îl Înălțau Într-o zonă de senină și luminoasă. Prima ecuație a demonstrației era și cea mai palpitantă, căci adevărul ce licărea la jumătatea distanței era Încă incert; ultima ecuație era cea mai strălucitoare, mai plină de voioșie. În același an, Annabelle intră la liceul din Meaux. Se vedeau adesea, tustrei, după ore. Apoi Bruno se Întorcea la internat; Annabelle și Michel se Îndreptau spre gară. Situația lua o Întorsătură ciudată și tristă. La Începutul lui 1974, Michel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
seamă. După aceea, am fost ucenica unui croitor câțiva ani. N-am studiat niciodată design cu adevărat. O metodă mult mai înțeleaptă, comentă Hugo. Disprețuiesc cultul expertului. Tu ai făcut trei ani de teatru, Hugo! îi atrase atenția Sophie, cu voioșie. Remarcasem că toată lumea se înviorase de când apăruse Hugo. — Bineînțeles că în cazul meu nu se aplică asemenea generalizări, replică Hugo, impecabil. Ușile se trânteau acum la intervale regulate, pe măsură ce actorii se adunau, chitiți, fără excepție, pe ibricul cu cafea. Presupun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
. de Alexandru Andrițoiu Alfabetul este bun Că ne-nvață toate. A - e apa cu săpun! B - e bunătate. M - e munca, Z - e zel. V - e voioșie. Alfabetul, doar Gigel În alt fel îl știe: A - absență pentru el Și nemotivată. B - bomboană Caramel. C - e ciocolată. F - fondante-ar însemna. P - ghiciți? - Praline Și așa cum va urma: S - sunt savarine. De la A până la zet Pentru el
A, B, C... In: ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_521]
-
la viață, îți dă speranță și bucuria de a renaște iar și iar cu aceeași prospețime și vigoare de nestăvilit. Ea presară peste natură mii de flori, ghiocei, lăcrimioare, viorele, brebenei și brândușele, un peisaj pastelat și plin de culoare, voioșie și extaz. Totdeauna în mintea mea acest anotimp este sinonim cu dorința nestăvilită din sufletul unui copil, senzația eternă a copilăriei, bucuria și jovialitatea prin care crede că totul și orice se poate împlini, fără opreliști sau imposibilități. Și atunci când
Mofturile copilăriei. In: ANTOLOGIE:poezie by Raluca Gavrilă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_678]
-
seama că ești aici. Ce s-a întâmplat cu nașterea acasă? Copilul s-a născut alaltăieri. Puțin înainte de termen. Pentru o clipă, Jake a părut iritat. —Dar, hei, asta e Mama Natură, nu? a adăugat el revenind la obișnuita lui voioșie. —Cum adică „puțin înainte de termen“? Hugo a simțit că era vorba despre ceva care nu-l prea predispunea pe Jake la discuții. —Ăăăă... Cezariană de urgență. Lucrurile s-au complicat nițel. —Cezariană de urgență? a exclamat Hugo. Deci cuplul total
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ajutase. Și-ncă în ce fel. Folosindu-și nou descoperitul talent de psihoterapeut asupra vanității, egoismului și autoiluzionării Amandei, reușise să învârtă lucrurile astfel încât să le fie bine tuturor. — Așa că, la divorț, ai să obții custodia, a concluzionat Amanda cu voioșie. Putem să aranjăm mai târziu chestiile legate de acces, pensie alimentară și toate celelalte rahaturi. Toate celelalte rahaturi. Toate celelalte rahaturi care, în mod cotidian, distrugeau vieți. Inclusiv viața lui. Sau, cel puțin, așa se așteptase el. —Pensie alimentară? a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
icoana Maicii Domnului pâlpâia liniștit. Maica Domnului, privindu-l cu milă, coborî de pe lemnul sfințit și îl mângâie pe creștet. ”- Fata, unde ești... Fata mea!” strigă el printre hohote, răsunând casa a gol. Afară întregul cartier fierbea de bucuria și voioșia colindătorilor. Cartierul vuia de colinde, nu era casă fără colindători. Ei vestesc venirea în Lume a Mântuitorului... Este cea mai de seamă sărbătoare a creștinătății. Iorgu stătea lângă fereastră, uitându-se pe cer, poate-poate vede Steaua Magilor, cu gândul la
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]