1,754 matches
-
beneficiază de încredere mai mare.5 În pofida faptului că cele din urmă sunt alcătuite exclusiv din partide, dețin mai multă credibilitate decât componentele sale. Aceste niveluri reduse de încredere pot justifica alternările la guvernare ale partidelor și nivelul ridicat al volatilității electorale comparativ cu statele din Europa de Vest (Bielasiak 1997; Rose și Mishler 1998; Lewis 2000; Birch 2001; van Biezen 2003; Millard 2004; Sikk 2005; Tavits 2005; Webb și White 2007). Ceea ce apare drept paradox este faptul că partidele românești câștigă alegerile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dintre partide și alegători nu iau forma organizațiilor de masă tradiționale democrațiilor consolidate, ele cunosc solidificare pe alte căi în contextul românesc. Parțial, asistăm la diminuarea numărului de competitori și la o stabilizare a performanțelor electorale ale partidelor (ce implică volatilitate electorală redusă). Există premisele pentru ceea ce este denumit în literatură procesul de instituționalizare a competiției dintre partide (și la nivel ideologic asistăm la un proces similar așa cum reiese din capitolul lui George Jiglău din prezentul volum). Înainte de a analiza succint
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
exemplu, Partidul Alianța Socialistă). Partidele și sistemele de partide postcomuniste sunt deseori catalogate drept instabile, în special prin comparație cu sistemele și actorii politici vestici. Principalele argumente aduse sunt legate de inexistența unei relații durabile între partide și societate civilă, volatilitatea electorală ridicată și numărul redus de membri (Millard 2004). Această secțiune identifică explicațiile pentru aceste caracteristici în particularitățile formării și dezvoltării partidelor în regiunea central și est-europeană. Ele conduc la imposibilitatea analizării dezvoltărilor pe aceleași dimensiuni cu partidele vestice. În
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
sunt lipsite de aportul unor corpuri de alegători cu identități politice stabile care să atragă electorat (van Biezen 2003, 37) și să permită partidelor să beneficieze de suport constant. Electoratul predispus schimbărilor de opțiune și disponibil la noi opțiuni generează volatilitate și incertitudine (Mair 1997, 182). Luând în calcul aceste elemente particulare, ne-am aștepta să avem de-a face cu un număr extins de partide parlamentare, volatilitate ridicată și organizații de masă sub-dezvoltate ale partidelor. Evoluția longitudinală a acestor componente
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
suport constant. Electoratul predispus schimbărilor de opțiune și disponibil la noi opțiuni generează volatilitate și incertitudine (Mair 1997, 182). Luând în calcul aceste elemente particulare, ne-am aștepta să avem de-a face cu un număr extins de partide parlamentare, volatilitate ridicată și organizații de masă sub-dezvoltate ale partidelor. Evoluția longitudinală a acestor componente este analizată pe larg în următoarea secțiune. Înainte de abordarea acestui aspect este necesară descrierea succintă a partidelor care au populat scena politică românească în ultimele două decenii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
occidental și proiectul național românesc. București: Humanitas. Instituționalizarea ideologică a sistemului de partide din România GEORGE JIGLĂU Introducere La 20 de ani de la căderea comunismului și apariția pluripartidismului în România, sistemul a evoluat de la gradul foarte mare de fragmentare și volatilitate de la începutul anilor '90 către relativul echilibru înregistrat în urma ultimelor două runde de alegeri parlamentare. Cu toate acestea, există încă nevoia unor clarificări ideologice. În prezent, Partidul Democrat-Liberal, unul dintre cele trei mari partide din sistemul de partide și totodată
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
care interacționează și își influențează reciproc acțiunile. Astfel, acest studiu se află la granița studiilor asupra partidelor și cele asupra sistemelor de partide și împrumută concepte din ambele, pentru a le aplica familiilor de partide. De exemplu, vom discuta de volatilitate electorală la nivelul familiilor de partide, utilizând conceptul și formula matematică folosită în cazul partidelor, dar vom folosi și numărul efectiv de partide din interiorul unui curent ideologic și formula pentru a-l determina, concept împrumutat din teoria privind sistemele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
www.alegeri.tv]. Pentru fiecare dintre aceste șase runde de alegeri, voi însuma rezultatele partidelor care obțin mandate parlamentare, fie că au participat la alegeri pe cont propriu sau în cadrul unor alianțe electorale. Pe baza acestui număr, voi calcula nivelul volatilității electorale pentru fiecare familie de partide de la o rundă de alegeri la următoarea. Volatilitatea electorală a unei familii ideologice este definită și calculată prin analogie cu definiția și formula oferite de Birch (2001). Vt = Ifi,t-fi,t-1I/Ifi,t
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partidelor care obțin mandate parlamentare, fie că au participat la alegeri pe cont propriu sau în cadrul unor alianțe electorale. Pe baza acestui număr, voi calcula nivelul volatilității electorale pentru fiecare familie de partide de la o rundă de alegeri la următoarea. Volatilitatea electorală a unei familii ideologice este definită și calculată prin analogie cu definiția și formula oferite de Birch (2001). Vt = Ifi,t-fi,t-1I/Ifi,t+fi,t-1I (1) Vt = volatilitatea electorală a unei familii ideologice la momentul t (alegerile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de partide de la o rundă de alegeri la următoarea. Volatilitatea electorală a unei familii ideologice este definită și calculată prin analogie cu definiția și formula oferite de Birch (2001). Vt = Ifi,t-fi,t-1I/Ifi,t+fi,t-1I (1) Vt = volatilitatea electorală a unei familii ideologice la momentul t (alegerile actuale), fi,t = procentajul de voturi obținute de familia ideologică i la alegerile de la momentul de timp t (alegerile actuale), respectiv fi,t-1 = procentajul de voturi obținute de familia ideologică
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ideologice. Stabilirea gradului de instituționalizare pentru fiecare familie După ce voi calcula indicatorii menționați mai sus, voi analiza rezultatele obținute pentru fiecare familie în parte într-o manieră narativă, subliniind elementele cheie din evoluția fiecărei familii după căderea comunismului. Tabelul 2: Volatilitatea electorală pentru fiecare familie ideologică Volatilitate familie ideologică Conservatorism Social-democrație Liberalism 1990-1992 1 0,24 0,07 1992-1996 0,35 0,07 0,12 1996-2000 0,87 0,28 0,08 2000-2004 0,57 0,03 0,44 2004-2008 0
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
fiecare familie După ce voi calcula indicatorii menționați mai sus, voi analiza rezultatele obținute pentru fiecare familie în parte într-o manieră narativă, subliniind elementele cheie din evoluția fiecărei familii după căderea comunismului. Tabelul 2: Volatilitatea electorală pentru fiecare familie ideologică Volatilitate familie ideologică Conservatorism Social-democrație Liberalism 1990-1992 1 0,24 0,07 1992-1996 0,35 0,07 0,12 1996-2000 0,87 0,28 0,08 2000-2004 0,57 0,03 0,44 2004-2008 0,72 0,28 0,01 Medie
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
0,08 2000-2004 0,57 0,03 0,44 2004-2008 0,72 0,28 0,01 Medie 0,70 0,18 0,14 Sursa: Compilat pe baza rezultatelor electorale din Tabelul 1 și a formulei lui Birch (2001). Figura 2: Volatilitatea celor trei familii ideologice Tabelul 3: Numărul efectiv de partide pentru fiecare familie ideologică Număr efectiv de partide/familie ideologică Conservatorism Social-democrație Liberalism 1990 1 1 1992 1 1,92 1 1996 1 1,88 1 2000 1 2,38
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de-a lungul acestei perioade. Numărul efectiv de partide parlamentare liberale a fost constant 1, deoarece eșecul unuia dintre partide a însemnat succesul altuia sau a altora aflate în cadrul unei alianțe. În plus, liberalii au cel mai mic nivel al volatilității electorale. În patru din cele cinci cicluri electorale incluse în analiză, liberalii au volatilități subunitare. Doar după alegerile din 2004 liberalii înregistrează un scor al volatilității mai ridicat, de 5,48%. Alegerile din 2004 sunt primele în care liberalii au
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1, deoarece eșecul unuia dintre partide a însemnat succesul altuia sau a altora aflate în cadrul unei alianțe. În plus, liberalii au cel mai mic nivel al volatilității electorale. În patru din cele cinci cicluri electorale incluse în analiză, liberalii au volatilități subunitare. Doar după alegerile din 2004 liberalii înregistrează un scor al volatilității mai ridicat, de 5,48%. Alegerile din 2004 sunt primele în care liberalii au participat în alegeri ca un partid unit, ca parte a Alianței Dreptate și Adevăr
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
altora aflate în cadrul unei alianțe. În plus, liberalii au cel mai mic nivel al volatilității electorale. În patru din cele cinci cicluri electorale incluse în analiză, liberalii au volatilități subunitare. Doar după alegerile din 2004 liberalii înregistrează un scor al volatilității mai ridicat, de 5,48%. Alegerile din 2004 sunt primele în care liberalii au participat în alegeri ca un partid unit, ca parte a Alianței Dreptate și Adevăr, alături de PD. Scorul ridicat al liberalilor s-a păstrat însă și la
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
să se afilieze la grupul liberal-democrat, după ce afilierea PC la popularii europeni a fost respinsă. Conservatorii În cazul familiei conservatoare, se observă faptul că numărul efectiv de partide rămâne constant 1, cu o mică variație în 2008, însă scorurile pentru volatilitate sunt mult mai mari decât cele ale liberalilor. Rezultatele relevate de această analiză pot părea, din nou, paradoxale, ținând cont că ideologia conservatoare și afilierea la Partidul Popular European au fost cele mai importante ținte politice în sistemul de partide
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
liberalilor. Rezultatele relevate de această analiză pot părea, din nou, paradoxale, ținând cont că ideologia conservatoare și afilierea la Partidul Popular European au fost cele mai importante ținte politice în sistemul de partide românesc în ultimii ani. Scorurile mari ale volatilității electorale se explică prin reprezentarea extrem de slabă a partidelor din această familie la trei din cele șase runde de alegeri de după 1990. În mai 1990, niciun partid conservator sau creștin-democrat nu a obținut reprezentare parlamentară. Revirimentul acestei familii a fost
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
parte a CDR și singurul partid cu reprezentare parlamentară din familia conservatoare, s-a dublat în 1996. Practic, scorul electoral corespunzător familiei conservatoare a crescut de la 0 în 1990 la peste 20% în 1996, de unde reiese și nivelul mare al volatilității electorale. Perioada în care țărăniștii au condus guvernarea, între 1996-2000, a avut însă consecințe extrem de nefaste pentru acest partid și pentru familia sa politică. În 2000, PNȚCD a optat în mod eronat să continue tradiția CDR, formând alianța CDR 2000
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
după eșecurile repetate ale PNȚCD, popularii nu aveau o reprezentare solidă pe scena politică din România, la acea dată viitor membru al UE, cu un număr însemnat de viitori europarlamentari. Social-democrații Pentru familia social-democrată, observăm un nivel relativ scăzut al volatilității electorale, dar și cel mai mare număr efectiv de partide dintre cele trei familii incluse în analiză. Singurele runde de alegeri în care acest număr este 1 sunt prima, din 1990, și ultima, din 2008. În 1990, social-democrații au fost
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partid. Concluzii Cea mai la îndemână concluzie care poate fi trasă din aceast studiu este că liberalii se bucură de cel mai mare grad de instituționalizare dintre toate cele trei familii politice luate în analiză, având atât cea mai mică volatilitate, cât și cel mai mic număr de partide efective. În ciuda sciziunilor și a fuziunilor numeroase din interiorul familiei, electoratul liberal este unul stabil și loial acestei ideologii. Liberalii au fost izolați de schimbul constant de sprijin electoral și chiar de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a influențat poziția liberalilor. Evoluțiile social-democraților și ale conservatorilor sunt puternic conectate: pierderile unora se transferă în câștig pentru ceilalți, și invers. Totuși, putem spune că social-democrații au un nivel de instituționalizare mai mare, dat fiind nivelul mai scăzut al volatilității. Totuși, spre deosebire de liberali, care nu au pierdut voturi în urma migrației unora dintre reprezentanți către altă familie, social-democrații au pierdut voturi de pe urma migrării PD la conservatori. Acest lucru arată că o parte a electoratului care până atunci votase pentru social-democrați erau
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
proces mult mai dificil, cu implicații directe asupra activității parlamentare și guvernamentale (Lewis 2001). În ultimă instanță, acestea sunt afectate de lipsa unei identități politice și doctrinare clar definite, de incapacitatea participării la competiția programatică, de fragilitate structurală și de volatilitate. Este subliniată adesea slaba capacitate de a propune programe politice coerente și de a-și orienta acțiunile pe scena politică sau în procesul de guvernare în funcție de opțiuni doctrinare (Kitschelt 1995). În aceste condiții, este alterată logica participării la procesul de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
competitori, partidele sunt nevoite să dezvolte strategii noi referitoare la ritmul reformelor, la credibilitatea actorilor care implementează aceste reforme cât și la conduita pe scena politică (Innes 2002). Activitatea parlamentară este afectată mai ales de gradul înalt de fragmentare, de volatilitatea noilor formațiuni, de instabilitatea raporturilor interpartizane, dar și de problema lipsei de disciplină a reprezentanților aleși. Aparent, toate aceste elemente ar favoriza Parlamentul într-un sistem democratic consolidat oferindu-i oportunități generoase pentru a se implica activ în elaborarea politicilor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în care partidele pot beneficia de un număr sporit și constant de membri. În acest sens, mă axez pe elemental cel mai important pentru un partid atragerea de voturi. Însă, nu analizez legătura cu performanțele electorale propriu-zise, ci cu minimizarea volatilității electorale (diferența de voturi obținută în două alegeri consecutive). Au fost deja expuse (în secțiunea a doua) argumentele teoretice pentru care un bazin extins de membri este un atu pentru reducerea stabilizării electoratului. Mai rămâne de discutat modalitatea în care
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]