114,044 matches
-
pe la ora 11, când Emilia cu o poșetuță cusută cu motive populare În mână, mă aștepta să mergem. Miau mai dat o cană cu lapte pe care am băut-o cu poftă și am plecat mulțumindu-le de găzduire, auzind vorbele mamei În urechi: Fi politicos mă, mulțumește pentru găzduire că așa e frumos! Am ajuns la Amărăști, am dat pe la mămica, i-am spus cele Întâmplate, ne-a servit cu o dulceață și un pahar cu apă rece ca de
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
viață, te distrezi, și-ți va fi bine. Cu mintea mamă, ai tot ce vrei, tot ce râvnești. Cu prostia, te Înnămolești oriunde și oricând În viață. Și apoi, a continuat cu ce auzisem de mai multe ori de la ea, vorbele ei favorite: - A fi om, e lucru mare. A fi domn, e o Întâmplare... N.R. Valeriu este nepotul lui IPS Bartolomeu - Valeriu Anania.
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
este folositor și despre ceea ce este cinstit" în fond, optimiste (în ciuda permanentei contemplări a morții - moartea fiind pentru Montaigne țelul spre care toți înaintează pe diferite căi și care dă măsura fericirii), Eseurile sunt un sprijin real pentru cei care, vorba proverbului grecesc, se frământă din cauza părerilor pe care și le fac despre lucruri și nu a lucrurilor în sine. Michel de Montaigne, Eseuri. Traducere și prefață de Smaranda Cosmin. Editura Mondero, București, 2002. Balcanii, pe diferite căi Preponderent orientată spre
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
An die Melancholie, Der Seelenkranke, Maríe und Wilhelm și vom descoperi seriile arhetipale care îi leagă pe cei patru. Vom observa că există o risipire de motive romantice, dar și un șir lung de poezii care seamănă. Nu e neapărat vorba de influențe, ci de un șir lung de întâlniri, relevate atât de G. Călinescu 11), cât și, în ultima perioadă, de Dan Mănucă 12). Ele trebuie legate nu doar de excesele sau de răul romantic, ci și de acea creativitate
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
Cristian Teodorescu Ideea acestui microscop mi-a venit citind Jurnalul foarte intim atribuit lui Marin Preda. Ștefan Agopian l-a publicat în Ziua literară exprimînd firești îndoieli redacționale asupra autenticității sale. Cred însă că a făcut bine publicîndu-l chiar dacă e vorba, așa cum bănuiesc, de un text apocrif. Istoria dactilogramei pe care Darie Novăceanu a încredințat-o celor de la Ziua literară e aburită rău. O persoană care a murit între timp a fost pusă să copieze la Ministerul Justiției toate manuscrisele lui
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
său roman, Cel mai iubit dintre pămînteni, care apăruse cu doar cîteva luni înainte, avusese un succes de librărie extraordinar și conținea o caracterizare netă a perioadei care urmase "obsedantului deceniu": "era ticăloșilor". Manuscrisele lui Preda, chiar și dacă era vorba de simpla lor copiere, nu puteau fi încredințate decît unei persoane de încredere, din sistem. În explicația sa dl Novăceanu dă un indiciu interesant despre copist. Acesta avea ochiul format. Format în ce împrejurări, mă întreb? Persoana în cauză trebuia
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
roșie, Little Creek (voce Daniel Studi). Ne-am obișnuit că poveștile sfârșitul de secol XX și început de secol XXI să fie istorisite de computer. Desigur, și povestea lui Spirit este, în mare măsură opera tehnologiei de vârf, doar e vorba de DreamWorks Pictures, studiourile din care au ieșit atâtea glorii ale animației 3D - cum ar fi "Prințul Egiptului", "Antz" și oscarizatul "Shreck". Dar, arată producătorul Jeffrey Katzenberg - unul dintre fondatorii DreamWorks SKG (alături de Steven Spielberg și David Geffen) -, "computerul nu
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
din care au ieșit atâtea glorii ale animației 3D - cum ar fi "Prințul Egiptului", "Antz" și oscarizatul "Shreck". Dar, arată producătorul Jeffrey Katzenberg - unul dintre fondatorii DreamWorks SKG (alături de Steven Spielberg și David Geffen) -, "computerul nu este autoputernic când e vorba de animație tradițională. Prin acest film animat am vrut sa îmbin animația realizată de mână cu tehnologia actuala, pentru a crea un film care să fie potrivit pentru ambele concepții. Am căutat un cuvant potrivit pentru această situație. Consider că
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
animație tradițională. Prin acest film animat am vrut sa îmbin animația realizată de mână cu tehnologia actuala, pentru a crea un film care să fie potrivit pentru ambele concepții. Am căutat un cuvant potrivit pentru această situație. Consider că este vorba despre o reinventare a animației tradiționale, astfel ca un cuvant potrivit ar fi tridigital". Dar, dincolo de modalitatea de realizare, această poveste tridigitală prezintă și alte puncte de interes. Mai întâi, este - susțin realizatorii lui - primul film de animație care are
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
omitenților" mai făceau parte I.D. Sîrbu, Alexandru Ivasiuc și alții. În același număr din Memoria sînt evocate și alte figuri de intelectuali marcanți pe care comuniștii i-au întemnițat pentru vinovății uneori la fel de fanteziste precum aceea de care a fost vorba. Între cei evocați, avocatul Hurmuz Aznavorian și inginerul Victor Nicolau. Nu s-a insistat îndeajuns pe importanța mărturiilor, documentelor și evocărilor din revista Memoria pentru cunoașterea unui trecut, deseori tragic, dar mereu semnificativ, de către generațiile tinere. Denumirea obligă, ca și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
Nicolau. Nu s-a insistat îndeajuns pe importanța mărturiilor, documentelor și evocărilor din revista Memoria pentru cunoașterea unui trecut, deseori tragic, dar mereu semnificativ, de către generațiile tinere. Denumirea obligă, ca și noblețea: dacă memorie nu e, nimic nu e. Sau, vorba lui Iorga, cine uită nu merită. Reacții Editorialul din nr. 31 al României literare a stîrnit cîteva reacții care se cuvin consemnate. Prima impresie, citindu-le, a fost că autorii lor își ascund cu greu mirarea: cum, adică, directorul unei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
fie. Cronica a rămas ce era. Vezi, între altele, chiar Observator cultural. Ar fi de adăugat și că ideea partizanatului îi macină pe optzeciști, nu de azi, de ieri. Dacă nu faci revistă de grup, se cheamă că n-ai, vorba lui M. Cărtărescu, ,,culoare ideologică". În al treilea rînd, ideea progresului în literatură. E ciudat să vezi cum niște oameni foarte inteligenți și cu destulă experiență literară pariază pe convingerea că nou înseamnă mai bun și că toată literatura lumii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
scandaluri prin declarațiile sale. În cea dintîi prefectul își exprima opinia că țiganilor ar trebui să li se interzică accesul în spitale, școli și facultăți. Cea de-a doua, și mai gravă, e că el, prefectul, ar fi stat de vorbă cu șeful SRI-ului local care l-ar fi informat că ziariștii l-ar fi anunțat pe șeful Delegației Comisiei Europene în România, Jonathan Scheele, despre opiniile sale privitoare la țigani. De unde concluzia lui Scheele că SRI-ul îi ascultă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
este că așa-numita criză a lui Eminescu la Berlin - dacă nu refuzăm acest termen tare înainte de a-i fi dovedit inadecvarea - are la rădăcina ei (și) un "rău" de natură intelectuală - analizabil ca atare, dacă nu chiar elucidabil. E vorba de un criticism de tip scientist care s-a impus în gîndirea sa, atacîndu-i unele dintre presupozițiile cele mai prețioase. Cum am mai spus, în anii studiilor la Universitatea Friedrich-Wilhelm, tînărului român trebuia să-i fi apărut drept evident că
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
Gheorghe Grigurcu Sînt bine cunoscute cazurile de autori români care s-au așezat pe malurile Senei și s-au integrat, nu o dată cu eclatanță, culturii franceze. Un fenomen mai recent este migrarea acestei categorii spre Statele Unite. Explicabil, întrucît e vorba de cea mai mare putere politică și economică a lumii de azi, însă nu mai puțin pasibil de interpretări negative, căci pe de o parte pragmatismul și mercantilismul specifice lui homo americanus s-ar părea că restrîng orizontul spiritualității, al
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
tip alexandrin. E un Paradis al culturii fără granițe artificiale, vădind o toleranță reciprocă a componentelor sale (ce nu exclude polemica), o năzuință de sinteză care se regăsește în teza postmodernismului, "inventată" în bună măsură de americani. Aparent ar fi vorba de o situație critică, însă robustețea spiritului american dă lucrurilor o întorsătură vitală prin "democratizarea" esteticului: "Ceea ce mulți europeni caracterizează drept "criza culturii" nu e defel socotită criză în America, ci dimpotrivă, un pas normal înainte, ba poate chiar un
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
precizări. Judecățile tinerilor critici nu sînt în discuție. Le aparțin și dau socoteală pentru ele. N-am de gînd să "apăr" pe nimeni, indiferent de ce cred eu însumi despre scriitorul în cauză sau despre operele lui recente, fie că e vorba de Nicolae Breban, fie de Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu sau Fănuș Neagu. N-aș dori nici ca gestul meu să fie interpretat drept cenzură. O revistă poate, din cînd în cînd, să amîne un text, să-l "perie" ori chiar
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
rău la nimeni. Așa cum n-a făcut rău nici regimului comunist care și-a văzut de cincinale și congelări, care ne-a furat copilăria și ne-a umilit pe vecie taman în timp ce scriitorii benchetuiau la sărbătorile metaforei"). Despre ce e vorba, în definitiv? Literatura anilor '60-'80 este citită de criticii tineri ca o bătălie ineficientă cu un regim insensibil la metaforele esopice ale autorilor ei. Scriitorii ar fi predicat în pustiu o "morală" de nimeni ascultată. În sfîrșit, după Revoluție
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
eseurile, studiile în care realitatea socială a zilelor noastre e zugrăvită fără ocolișuri metaforice, arătată cu degetul, într-un limbaj tăios ca o lamă și apelînd la o retorică în stare a constrînge guvernul să demisioneze. Nu despre asta era vorba? Ca să nu predice în pustiu, ca să obțină efecte, ca să fie pragmatici, n-ar trebui ca tinerii critici să lase armele albe ale cuvintelor și să pună mîna pe arme de foc? Abia aștept să citesc romanele și poemele rezultate dintr-
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
însoțesc ("Părerile vizitatorilor"); materialul - din care voi cita fără a indica numele sau pseudonimele autorilor - provine din-tr-un interesant și bine construit site (poezie.ro). Impresionantă e mai întîi chiar mulțimea textelor disponibile - semn că prestigiul genului liric rezistă și că, vorba unui titlu mai vechi, competiția continuă. Poeziile sînt foarte diverse ca manieră stilistică și desigur și din punct de vedere valoric. Faptul că această diversitate e acceptată (în ciuda preferințelor clare ale unora dintre comentatori) spune ceva despre sistemul literar național
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
instrumentele pe care cartea de față le folosește în analiza urîtului. Fără a fi deloc o prezentare arid teoretică, prima parte a studiului oferă o scurtă, dar extrem de sintetică privire asupra domeniilor de la care se revendică discursul Luciei Terzea-Ofrim. E vorba despre trei subramuri ale antropologiei contemporane: antropologia interpretativă, antropologia cognitivă și, mai ales, antropologia emoțiilor. Ideea fundamentală către care converge expunerea teoretică e - într-o formulare care simplifică mult problema - că emoția nu e doar un dat natural, universal, ci
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
Eugenia Vodă Dacă ai norocul să te afli la Avignon în timpul festivalului, plonjezi într-o atmosferă de un farmec indescriptibil. Vorba vine, pentru că, se știe, nu există nimic indescriptibil, există numai oameni incapabili să descrie ceva; incapabili, de pildă, să înțeleagă cum, cale de trei săptămîni, un oraș întreg e un cuptor care arde în teatru continuu, ceea ce nu înseamnă doar
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
Se pare că, înainte de fiecare ediție, directorul festivalului, Bernard Faivre d'Arcier, face un tur de recunoaștere împreună cu invitații, le prezintă regizorilor toate spațiile de joc posibile, și fiecare optează pentru cadrul care i se pare mai potrivit. Evident, e vorba de spectacolele (în jur de 40) din secțiunea oficială (așa-numitul "in"); restul de cîteva sute se desfășoară care încotro, în masiva secțiune "off". E de prisos să mai spun că nu e deloc totuna să fii în "in" sau
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
dată fiind confuzia generată de unele știri de presă, creatoare de false glorii); pentru că nu e totuna să joci în prim planul atenției generale, sau să joci, neremarcat de nimeni, într-o hrubă, undeva la loteria "off"-ului - deși e vorba, aici, de o splendidă nebunie, dacă nu chiar de esența, nemuritoare, a teatrului... Dacă, din masivul "off", am văzut doar un spectacol de Alain Timar, cu "Scaunele" lui Eugen Ionescu (jucat în ritm electrizant de doi foarte tineri actori francezi
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
o salată a tuturor domeniilor, de obicei asezonată cu o teorie a conspirației sau cu o legitimare a vreunui rol cosmic al patriei, punct de întâlnire al energiilor oculte. Incoerența, de obicei generată de abundența mărcilor oralității (și nu e vorba de vreun procedeu stilistic deliberat!) e adeseori secondată de o avalanșă de barbarisme lexicale pentru a produce un text ce oglindește aviditatea de senzațional ieftin a populației. Toate caracteristicile enumerate se regăsesc în Noua Atlantidă, ea promițând cititorului chiar câteva
Parodia paranormalului? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14947_a_16272]