539 matches
-
lemn, o limbă de lemn de aparat, produs al unei ideologii dominante, totalitare dar și o falsă limbă reală ce poate fi practicată, în afara unei ideologii, de orice individ uman în orice situație de comunicare, și care poate fi asimilată vorbăriei, logoreei, vorbirii de dragul vorbirii, limbajului sec, gol de orice conținut conceptual sau, în cel mai bun caz, cu un conținut fals. Prin urmare, nu doar un grup sau clasă socială ce slujește o ideologie, mai precis spus, nu doar un
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
partidele, am făcut din putere ținta tuturor ambițiilor. Noi am transformat în arene statele unde se dezvoltă tulburările. Încă puțin timp și dezordinile, bancrutele se vor ivi peste tot. Flecarii neobosiți au transformat ședințele parlamentare, adunările administrative în lupte de vorbărie. Jurnaliști îndrăzneți, pamfletari fără rușine atacă în toate zilele personalul administrativ. Abuzurile puterii vor pregăti în cele din urmă prăbușirea tuturor instituțiilor și totul va fi răsturnat sub loviturile mulțimii, devenită nebună. Popoarele sunt înlănțuite la muncă grea mai tare
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
decât să le alungăm. Problema capitală a guvernului nostru este de a slăbi spiritul public prin critică; de a face popoarele să piardă obiceiul de a gândi, căci gândirea creează opoziția, de a împinge forțele spiritului în zadarnice hărțuieli de vorbărie. De când lumea, popoarele, ca și simplii indivizi, au luat vorbele drept fapte, căci ele se mulțumesc cu aparența lucrurilor, și rar își dau osteneala să observe dacă realizarea a urmat promisiunilor care privesc viața socială. Pentru aceasta instituțiile noastre vor
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
despre comunicarea industrială, apărută în 1982. "Detest cuvîntul comunicare. Din punct de vedere social, cuvîntul este imperiul forței; comunicarea este o dogmă, o rețea de propoziții care ne trimit la principiul autorității"13. Noi căutăm astăzi să nu fim manipulați. Vorbărie a scientiștilor care pretind să elimine jocul imaginar al puterii ascunse. Or, comunicarea nu are a garanta realitatea, sau a da satisfacție, sau a satisface obiectivitatea. Este o momeală, veselă, euforică, și este aici pentru a ascunde violența, pentru a
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ieri,/ Timpul". Bacovia, și nu Nichita Stănescu a creat necuvintele și poezia necuvintelor, afirmă la un moment dat criticul, primul descoperind inconsistența semantică a oricărui enunț "poetic", cel de al doilea complăcându-se de prea multe ori în logoree, în vorbărie, în limbuție bahică. În concluzie, în poezia românească ar ființa câteva universuri lirice absolute: universul mioritic, universul eminescian, universul bacovian, bineînțeles, cu interferențe. Ce se întâmplă cu ceilalți "mari"? Arghezi ar fi printre primii și cel mai important, până azi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
număr al Dilemei din 1998, câteva pagini sunt alocate acestora, fie ei radicali, fie mai moderați, pentru că, explică autorul, suferind noi de boala bâlciului, într-o cultura amenințată mereu de provizorat, o astfel de civilizație este una "a bășcăliei, a vorbăriei goale, a miticismului, iar nu a miticului". Acum, când studiile despre Eminescu au permisiunea dar și datoria morală de a denunța abuzurile și contrafacerile din biografia poetului, mă întreb câte din importantele cărți de altădată (care au falsificat adevărul prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
rolul personalităților istorice, și nu prin stil, precum Moromeții. Începând cu Al. Ivasiuc, prozatorii români creează o breșă față de romanul anilor 50-60, trăgând cu coada ochiului la ce se întâmplă în Franța și Anglia cu Noul Roman. Prin urmare, multă vorbărie, stil contorsionat, afectare a epicului, fără a impune personaje memorabile, precum un Ioanide sau Ilie Moromete și această orientare se vede la toată generația lui Ivasiuc: Augustin Buzura, Radu Petrescu, Corneliu Ștefanache etc. În schimb, Th. Codreanu se lasă entuziasmat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dimineața. Sora mea și cumnatul au muncit enorm de mult, ca totul să fie perfect și într adevăr totul a fost la înălțime. La vara viitoare va avea loc nunta. Acum, sărbătorile de iarnă, cu tot cortegiul lor de bucurii, vorbărie și veselie multă, cu mese prea îmbelșugate, cum numai la noi în Moldova se întâlnesc, au trecut. Am fost pus la un greu examen gastronomic, dar cu oarecare prudență și reținere am trecut cu bine prin el. Acum sunt bucuros
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
publice și introducerea în programele școlare și regulamentele militare a unor lecții care să promoveze discreția. Acest lucru a avut la bază „ușurința” cu care se discută față de străini probleme sensibile și secrete, iar aceștia profită „de această boală - a vorbăriei” autohtonilor, pentru a obține informații, pe care le utilizează împotriva României. General Nicoleanu a cerut să se organizeze „un crez al păstrării secretului”, mai ales în chestiunile militare, iar lucrările trimise departamentelor civile să fie încredințate funcționarilor, care au calitatea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
elevi și studenți din Municipiul Iași vor fi antrenați la acțiunile de întreținere a zonelor de agrement din zona Ciric, Bucium, Cetățuia și Țicău". Documentul de cinci pagini are notată o critică a lui Mâlcomete pe prima pagină, sus: "Multă vorbărie și puține fapte concrete. De preferat două pagini concrete decât 5 fără posibilitatea de control și rezultate concrete"6. Ați antrenat studenții la astfel de acțiuni în zilele de "sărbătoare"? De 1 mai, de Ziua Tineretului? D.T.: Era sarcină de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a avea loialități. De aici, frecventele trădări, conflictele subterane, șantajele, traseismul. Rezultatul e o națiune în derivă, năucită de promisiuni niciodată împlinite, de un război de interese fără nici o legătură cu interesele ei reale. Totul se reduce la o interminabilă vorbărie, la isterii de gașcă, la caft și bășcălie. Imaginea noastră externă nu poate fi, pe acest fundal, onorabilă. O țară în care prim-ministrul și președintele, ca și respectivii lor susținători, își consumă o bună bucată de timp îmbrân cin
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
simplu să umble. Și, pentru că pot distinge două sunete emise la numai o sutime de miime de secundă diferență, precum ceva ce se furișează, Îi aflu direcția cu o precizie de un grad și jumătate. Așa trag cu urechea la vorbăria voastră dar și la șușoteala ultrasonoră a șoarecilor, fiind Înzestrat pentru ambele ba chiar și cu selectivitate. Ca și mine, ignorantul de Cristi poartă mustăți, care Însă nu-i folosesc decât să strâmbe din nas a gâdilat, când i le
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
iar dimineața când apărea În hală era numai bun de muncă, deși părea să-i fi luat glasul traseul acela epuizant al destinului său. Parcă-mi pare rău pentru el că s-a schimbat până Într-atât. Mă plictisește toată vorbăria asta a lui optimistă despre o Unitate de Prefabricate și Confecții Metalice a Cooperativei Glina, unde s-a oploșit de un an și ceva și uite că are timp din destul ca să Învețe pentru examenele de admitere ale vieții lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
din ochi i se stinse și rămase două secunde cu gura Întredeschisă. N-atârna el de mine, Îmi era limpede, dar cu atât mai puțin aș fi atârnat eu de el. N-aveam chiar nimic de Împărțit amândoi, În afară de toată vorbăria asta În vânt și de vântul care ne șuiera prin buzunare. Îl descumpăniseră vorbele mele, dar În momentul următor se Însenină din nou și nu-mi dădeam seama ce fusese În capul meu curmându-i bucuria de a mă revedea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
bagi În el. — Bani? se trezi Viorel. Era singura vorbă pe care o auzise din polologhia părințelului. Păi banii lui, ai lui tac-su, asta nu-i desigur o problemă. Altminteri, de vreo lună el vădea o Încredere oarbă În vorbăria noastră, care la o adică putea fi acoperită de fapte. Văzându-l cum ne ascultă cu gura căscată, exact ca pe moșu’, socoteam că poate nici nu ne aude și i-am fi putut spune orice, dar nu-i puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
tine și pe părințelu’, care-mpreună cu voi nu mi-e frică de nimenea și de nimic pe lumea asta. * E mare Timișoara asta. Ori unde eram prea obosit și hăituit de tot felul de presimțiri frământate laolaltă cu atâta vorbărie, mi se părea că nu se mai termină, că nu mai ajungem odată la Pepino ăla. Nu mai pridideam tălmăcind și răstălmăcind și punând la cale istoria vieților noastre, nu se mai linișteau gurițele noastre deloc deloc deloc, iar după ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
luat naștere două curente filosofice care au dominat secolul XX: fenomenologia și existențialismul. * Respectul bărbaților pentru cuvinte vine din epocile în care riscau să plătească cu viața pentru limba lor; în timp ce femeile au fost salvate mereu de interesul restrâns acordat vorbăriei lor. Ceea ce a condus la existența continuă a două moduri ale rostirii, la două ființe ale limbii: rostirea și vorbirea. Paradoxal însă, tocmai vorbăria îi asigură limbii continuitatea, deschizând uneori noi posibilități rostirii. * Putem vorbi de o dependență a sentimentelor
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
plătească cu viața pentru limba lor; în timp ce femeile au fost salvate mereu de interesul restrâns acordat vorbăriei lor. Ceea ce a condus la existența continuă a două moduri ale rostirii, la două ființe ale limbii: rostirea și vorbirea. Paradoxal însă, tocmai vorbăria îi asigură limbii continuitatea, deschizând uneori noi posibilități rostirii. * Putem vorbi de o dependență a sentimentelor față de mediu. În acest sens trebui văzut ce noi sentimente au luat naștere în contextul tehnologiei. * Mă întreb dacă teoria selecției speciilor ar mai
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
și bea și dumneei.” (Bùbico...). Melanjul gastronomic surprinde poate mai bine decât orice psihologia unei umanități care prin rădăcini Ține de o lume a cutumelor Înrădăcinate, prin ambiții - de mondenitate. Se bea mult și se vorbește și mai mult. Iar vorbăria ascunde, În mod cert, spaima de singurătate și de confruntare cu propriul eu. „Nu voi să mă compromentez!” Personajul lui Caragiale are pregnant simțul respectabilității. El se supune necondiționat codului social, Însă flexibilizează ferm codul moral și e preocupat de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
consfătuirii. Cu cât această consfătuire nu va avea loc, forțele reacționare folosesc această spargere a mișcării noastre și ne dau lovituri. Și acei tovarăși care vorbesc și nu iau măsuri, nu luptă pentru realizarea acestora nu face nimic, e o vorbărie (sic!). Trebuie să trecem la acțiuni pentru că de atâta timp, nu-i așa, în 1960 a fost această (ultimă, n.m.) consfătuire. Ea a avut o importanță foarte mare pentru toate partidele, inclusiv și pentru partidul nostru. Că a avut unele
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
întors - fiindcă am dat de alte necazuri acasă - alerg pe la autorități cu audiențe și jalbe. Îți scriu pe fugă. Adina 3 Buc., joi, 15.9.1970 Prețuite prietene, Ne-am despărțit în Suceava cu un sentiment de contrarietate pe care vorbăria și veselia mea de circumstanță o mascau numai în parte. Tu erai îngândurat. Am presupus că ai necazuri 602. Călătoria mea în avion a fost mai puțin plăcută decât la ducere. Avionul balansa și asta mă cam amețea. La aeroport
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și țiganul Vlădescu, Titi Stoica vorbise pentru un grup restrâns, despre Nae Ionescu. Urechi atente recepționaseră câte ceva din cele expuse. A doua zi un ascultător, ofițer cu sentimente pro carliste, a vorbit și el despre Nae Ionescu. Dar în toată vorbăria lui n-a făcut altceva decât să-l insulte pe distinsul profesor. Câte unul îl mai incita cu câte o întrebare incomodă. Ascultam, așteptând finalul logoreii. După disertație s-a făcut liniște. Se aștepta replica noastră; nu știau că „Legionarul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
națiune și deci nu puteau ridica pretenții asupra existenței unei patrii a lor. A organizat manifestații publice în care el era principalul orator, iar dscursurile lui începeau întotdeauna cu "Trăiască Italia!" Nici un gînd acordat autodeterminării etiopienilor, dar o mulțime de vorbărie despre "misiunea civilizatoare" a Italiei și despre "barbarismul etiopienilor", în schimb. Iorga omitea să menționeze metodele de luptă ale italienilor, folosirea gazelor toxice și faimoasa scrisoare a fiului lui Mussolini adresată tatălui său, în care descria bombardarea etiopienilor lipsiți de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
robit de sex“. Pot trăi perfect fără „relații sexuale“. Unii comentatori au crezut chiar că sunt pederast, pentru că nu aveam în permanență amante. Urăsc promiscuitatea. Poate că din pricina igienei morale a mamei mele. Nu mi-au plăcut niciodată complicitățile de vorbărie porcoasă și obscenitățile bărbaților. Desigur, am avut destule legături amoroase. Dar niciodată n-am mituit o femeie ca s-o fac să se culce cu mine. Cineva (Rosina) spunea odată: „Tu ții la teatru mai mult decât la femei“. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
greu să fim buni. Îmi pot aminti de râsul minunat al lui Hartley, dar nu de faptul că ne-am fi tachinat unul pe celălalt sau că am fi glumit mereu. Fericirea noastră era solemnă, sacră și ne feream de vorbăria grosolană a colegilor noștri. Cred că sexualitatea ne trezea prea puțină curiozitate. Alcătuiam un tot, și acesta era singurul lucru care avea însemnătate. Trăiam în paradis. Zburam pe bicicletele noastre și apoi ne trânteam pe pajiștile smălțuite de piciorul cocoșului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]