1,940 matches
-
Burada în țară și în străinătate în anul 1826, „Arhiva”, 1908, 1-3; Din testamentul vornicului T. Burada, iulie 1848, „Teodor Codrescu”, 1935, 8-10. Repere bibliografice: T. T. Burada, Opere, II, îngr. Viorel Cosma, București, 1975, 21-24; A. D. Xenopol, Din scrierile vornicului Teodor Burada, „Arhiva”, 1908, 1; A. D. Atanasiu, Din scrierile vornicului Teodor Burada, „Arta română”, 1910, 3-4; Mihail Poslușnicu, Istoria muzicii la români, pref. N. Iorga, București, 1928, 330-333; Gh. Ghibănescu, Spița familiei Burada, „Teodor Codrescu”, 1935, 1; Viorel Cosma, Teodor
BURADA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285951_a_287280]
-
1908, 1-3; Din testamentul vornicului T. Burada, iulie 1848, „Teodor Codrescu”, 1935, 8-10. Repere bibliografice: T. T. Burada, Opere, II, îngr. Viorel Cosma, București, 1975, 21-24; A. D. Xenopol, Din scrierile vornicului Teodor Burada, „Arhiva”, 1908, 1; A. D. Atanasiu, Din scrierile vornicului Teodor Burada, „Arta română”, 1910, 3-4; Mihail Poslușnicu, Istoria muzicii la români, pref. N. Iorga, București, 1928, 330-333; Gh. Ghibănescu, Spița familiei Burada, „Teodor Codrescu”, 1935, 1; Viorel Cosma, Teodor Burada, București, 1966, 4-5; Dicț. lit. 1900, 135. L.Bd.
BURADA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285951_a_287280]
-
numele său adevărat, B. a fost crescut de Veniamin Costache, mitropolitul Moldovei. El l-a trimis la învățătură la „Sf. Sava”, în București, numindu-l apoi într-o slujba la Mitropolie. Ulterior, a primit ranguri boierești. În 1831, era mare vornic și cavaler al unui ordin rusesc. Încă din școala, în 1827, semnând Iancu Nicolae Moldovean, a transpus din grecește Culegere de înțelepciune de Dimitrie Dârvari și, după Nicolae S. Piccolos, românul lui Bernardin de Saint-Pierre, Paul și Virginia. Traducerea, întregita
BUZNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285977_a_287306]
-
BURADA, Teodor T. (3.X.1839, Iași - 17.II.1923, Iași), folclorist, etnograf, muzicolog, istoric al teatrului și memorialist. Cărturar de formație enciclopedică, în permanent contact cu evenimentele culturale din epocă, B. a moștenit de la tatăl său, Teodor Burada, mare vornic în Moldova, talentul de memorialist, iar de la mama sa Maria (n. Isăcescu), aparținând unei vechi familii de boieri moldoveni, înclinația spre muzică, literatură și limbi străine. Și-a făcut primele studii în casa părintească, având profesori iluștri ca V. A
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
versuri). A.G. Vaida (1 Mai 1939), Horia Liman (Pionii morali ai Americii - pagini din jurnalul unui gangster), Nicolae Tăutu (Eroilor, slavă). Al Gârneață (În valea roșie - povestire), Al.Duiliu Zamfirescu (Un caz de conștiință), Petru Vintilă (Maria Vipie povestește), Tiberiu Vornic (Lămurirea - povestire), etc. Întâlnim, de asemenea, o seamă de traduceri din Ilya Ehrenburg, Biag lu Diun, Albert Maltz, Nazîm Hikmet etc. (...). Flacăra e prima revistă de acest gen apărută în țara noastră în regimul de democrație populară, prima revistă care
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Petru Dumitriu, în franceză și engleză, Desfășurarea de Marin Preda, Bordeiul de la Poarta Albă de Valentin Silvestru. Mai apar și alte plachete de nuvele semnate de Aurel Mihale, Ion Istrati, Mihai Novicov (Vasca), M. Păltineanu, Silviu Podină, Petru Vintilă, T. Vornic, Al. Cazaban ș.a. ÎN DEZBATERE: VLADIMIR COLIN Înainte de a se refugia în basme și povești pentru copii și cu mult înainte de a aborda literatura fantastică, redactorul responsabil al revistei Flacăra, Vladimir Colin a scris câteva nuvele și un roman despre
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
3-a - Undeva pe Dunăre de Al. Jar - ediția a 2-a. În rest, câteva romane: Ogoare noi (Aurel Mihale), Valea Fierului (Dragoș Vicol), Pădurea Poenari (Ioana Postelnicu), Mitruț al Joldii, vo1. (de C. Ignătescu), Întâmplări din pragul veacului (Tiberiu Vornic), Domnul general guvernează (I. Ludo). În schimb volumele de nuvele și povestiri sunt mult mai numeroase: Din tată-n fiu și Povestiri adevărate de Petru Dumitriu, Candidatul de partid de Sergiu Fărcășan, Matca și Un flăcău pe plac de Dumitru
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
șantiere de N. Vălmaru, precum și alte volume semnate de Petru Vintilă, Gh. Bejancu, Vasile Bâgu, Teofil Bușecan, Eusebiu Camilar, Al. Jar, Aurel Martin, Ion Istrati, C. Ignătescu, Iulian Mihu, Remus Luca, Florin Petrescu, Emil Stoleru, Sorana Ursu, Constantin Varta, Tiberiu Vornic, Ștefan Andrei. Critica fiind bântuită de alte priorități, printre care și analizele în lumina tipicului, puține din aceste cărți s-au bucurat de cronici sau recenzii; despre unele volume am aflat câte ceva din aceste radiografii. S-a mai scris despre
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
V Vaida, A.G. Varta, Constantin Vasilescu, Elisa Vasilescu-Liman Dumitru Vasilescu, Maria Vass, Ghizela Vălmaru, N. Vântu, V. Vianu, Tudor Vico, Dragoș Vieru, Anatol Vigane, Renata Vinea, Ion Vintilă, Ion Vintilă, Petru Virta, Nicolai Vitner, Ion Vlad, Ioan Vlahuță, Al. Voltaire Vornic, Tiberiu Z Zaciu, Mircea Zamfirescu, Al. Duiliu Zamfirescu, Violeta Zăgan, Ion Zincă, Haralamb CUPRINS 1952 Proiectele scriitorilor Propagare și propagandă literară Poezia - apariții editoriale Un poet apărat: Eugen Frunză Alte volume de poezii Proza - tablou editorial În dezbatere: Vladimir Colin
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
luni, la mănăstirea Poiana Mărului (1841). În 1842, domnitorul Gheorghe Bibescu îl numește procuror la Tribunalul din București. Activează în comitetul societății secrete „Frăția”, iar în timpul revoluției de la 1848 e, împreună cu N. Bălcescu, secretar al Guvernului Provizoriu, care îl rânduiește vornic al Bucureștilor. Redactor la „Popolul suveran”, militantul pașoptist participă la lucrările pentru eliberarea robilor țigani. Exilat după înfrângerea revoluției, izbutește să evadeze la Orșova și se refugiază la Brașov, unde editează „Espatriatul” (1849) și pledează pentru apropierea dintre revoluționarii români
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
1881. Editor a fost Teodor Codrescu, iar redactor Iancu M. Codrescu. Se tipăresc versuri inedite de Al. Beldiman și I. Prale, precum și studii privitoare la activitatea acestora (O neoformă de scriere și citire, despre I. Prale, și Tragedia Moldovei de vornicul Alecsandru Beldiman, ambele de I. M. Codrescu). O rubrică de informații bibliografice, Bibliohronologie română, include scurte recenzii scrise cu spirit critic de I. M. Codrescu, care traduce, împreună cu Al. Athanasiadi, din greacă, poemul Poezia morală de A. Calfoglu. Aici T.
BUCIUMUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285889_a_287218]
-
savanți uitați (Iordache Golescu, G. Barițiu, Gr. Pleșoianu). Monografia dedicată lui Ioan Maiorescu (1912, scrisă în colaborare cu V. Mihăilescu) este până azi una dintre puținele lucrări de prestigiu consacrate cărturarului transilvănean pașoptist. SCRIERI: Iordache Golescu. Viața și scrierile marelui vornic, Vălenii de Munte, 1910; Un capitol din istoria Mănăstirii Neamțului, Vălenii de Munte, 1910; Gheorghe Bariț. Rolul său în cultura națională, Vălenii de Munte, 1911; Corespondența familiei Hurmuzachi cu Gheorghe Bariț, Vălenii de Munte, 1911; Un poème grec vulgaire relatif
BANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285604_a_286933]
-
o fântână publică la Techirghiol. Tot el a ctitorit o capelă la Tuzla, iar în toamna anului 1884, la vârsta de 67 de ani, a scris pisania acelei capele. Textul pisaniei preciza: "Eu, Mihail Kogălniceanu, fiul întâi născut al marelui vornic de Moldavia, Ilie Kogălniceanu, după 46 de ani de viață și lupte politice, retrasu-m-am și datu-mi-am un meritat repaus în vechea posesiune a lui Traian Împăratul, pe pământul bătrânei Dobroge (...) Aici, în amintirea marilor evenimente din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
să-l purec? Și motanul toarce-n sobă - de blazat ce-i. - Măi motane, Vino-ncoa sa stăm de vorbă, unice amic și ornic. De-ar fi-n lume-un stat de mâțe, zău! că-n el te-aș pune vornic, Ca să știi și tu odată, boieria ce-i, sărmane! Oare ce gândește hâtrul de stă ghem și toarce-ntr-una? Ce idei se-nșiră dulce în mîțeasca-i fantazie? Vreo cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie, Rendez-vous i-a dat în
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Eram pe atuncea flăcău, aveam ș-o lecuță de slujbă la ocârmuire, ș-am fost de față. Să vezi... Pe fata asta, pe care au spânzurat-o, o dăduseră părinții ei după un flăcău cam tomnatic, dar altfel om chiabur, vornic în satul lui. N-a vrut ea, s-a împotrivit, dar ce putea să facă? A zis că i-i drag altul, că nu știu ce; tatu-său a pus-o jos, i-a dat o bătaie bună, și pe urmă au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-o jos, i-a dat o bătaie bună, și pe urmă au făcut nunta cu tămbălău mare. Bine. Astea le-am știut pe urmă. Ce-ți pare dumitale, cucoane, nu trece anul, și pe la iarmarocul lui Sfântul-Ilie, pe când se întorcea vornicul - îl chema Gheorghe Timofte - cu nevastă-sa spre casă, ici, în pădure, după deal, iese un cioban din sihlă, sare în căruță, și dă năvală asupra barbatului. Sare și femeia, și apucă ea baltagul ciobanului și trage-n capul vornicului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vornicul - îl chema Gheorghe Timofte - cu nevastă-sa spre casă, ici, în pădure, după deal, iese un cioban din sihlă, sare în căruță, și dă năvală asupra barbatului. Sare și femeia, și apucă ea baltagul ciobanului și trage-n capul vornicului. Ce-a mai fost nu știu. L-au omorât. Au lăsat căruța și mortul acolo și ei au fugit. Au umblat ei așa ca fugari două săptămâni, pe urmă i-a prins stăpânirea într-o colibă în colo, la munte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
posesie cu 50 galbeni pe an<footnote Ibidem, f.77v-78r. footnote>. O traiectorie oarecum diferită a avut Dumitru Carabulea, el și Antonachi ( zis Antonachi, n.ns) fost căpitan, venit din Codăiești, ținutul Vaslui, a devenit birnic în Belcești, dar și vornic al satului<footnote Ibidem, f.34v-35r. footnote>. Desigur, astfel de cazuri sunt puține la nivelul unei comunități sătești, dar ele au devenit relevante pentru mutațiile produse, în plan social- economic, în societatea românească, angajată în această perioadă în plin proces
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Manolachi Radu<footnote Ibidem, Divanul de Apel al Țării de Sus,d.4/1834, passim. footnote>, marele logofăt Neculai Cantacuzino<footnote Ibidem, Ministerul de Interne, Tr.1772, op.2020, d.28763/1854, passim; Ibidem, d.33563/1855, passim. footnote> sau vornicul Vasile Ghica<footnote Arh.St.București, Epitropia Sfântului Mormânt, d.13, f.85r-86r, 114r-115v,117r-v,119-120,160r-v. footnote>. Acest contingent a căpătat consistență prin aportul unor elemente specifice micii burghezii, ai căror exponenți erau îndeosebi negustorii evrei sau armeni; cei
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Nedelcu din Târgu Frumos, care avea o odaie pe moșia Belcești<footnote Ibidem, f.36v-37r, Ibidem, Ministerul de Interne, Tr.1779, op. 2020, d.30403, 151r- 151v, 177r-177v, 203r-203v, 236r, 252r. footnote> Noua lume a satelor îi includea și pe vornici,ca reprezentanți ai autorității locale, ridicați dintre fruntașii comunității, dar și pe vătafii moșiilor, care erau administratori și oameni de încredere ai arendașilor, unii din ei provenind din alte așezări, așa cum erau Sava Carp din Găneși<footnote Ibidem, Vistieria Moldovei
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
vrei să amânăm plecarea? Căpitanul Oană tăcu. Știa că voievodul avea dreptate. Rețeaua Apărătorilor descoperise că mesajele cifrate plecau din Suceava spre moșia Brăneștilor În apropierea Dunării, și că de acolo ajungeau la pescarii turci de pe malul dobrogean. Sursa era vornicul Isaia, care asista la toate adunările Sfatului domnesc și avea putința de a fi la curent chiar și cu deciziile militare care erau luate fără participarea lui. Era boier de viță veche, odinioară prieten al lui Bogdan Mușatin, tatăl lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
militare care erau luate fără participarea lui. Era boier de viță veche, odinioară prieten al lui Bogdan Mușatin, tatăl lui Ștefan. Cu toate că adeseori voievodul Îl mustra pentru lipsa lui de curaj, nimeni n-ar fi putut bănui că tocmai bătrânul vornic, leneș și ușor de speriat, avea imensa Îndrăzneală de a-l Înfrunta pe Ștefan În culisele serviciilor secrete. La auzul acestei vești, domnitorul voise să-l spintece pe loc, cum Îl spintecase pe Petru Aron. Dar Oană Îl convinsese să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
secrete. La auzul acestei vești, domnitorul voise să-l spintece pe loc, cum Îl spintecase pe Petru Aron. Dar Oană Îl convinsese să aibă răbdare până când se ivea prilejul de a anihila Întreaga rețea. Căci nu era vorba doar de vornicul Isaia, care avea moșii În Țara de Jos, ci și de slujitori ai palatului, de curieri care duceau mesajele la Dunăre, de oameni care le transmiteau până la Istanbul. Apoi, Împrejurările făcuseră ca voievodul să accepte invitația pârcălabului Cetății Albe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
că voievodul se Întorcea la ipostaza sa oficială. - Cine face parte din alai, măria ta? Întrebă Oană, trecând și el la atitudinea de protocol. - Vornicul Isaia, desigur, care va avea prilejul de a petrece sărbătorile la conacul său din Brănești, vornicul Bodea, stolnicul Bârsu, comisul Ilea Huru, pârcălabul Dajbog, postelnicul Iuga, spătarul Mihai. Firește, doamna Maria de Mangop și doamnele din suită. Cei numiți vor veni Împreună cu familiile, căci sfintele sărbători ale Crăciunului nu trebuie să despartă pe nimeni. Chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
rămăsese la Suceava, cu zece oameni. Se aflau alături de voievod trei sute de vânători domnești sub comanda tânărului spătar Mihai și căpitanul Petru Ilaș, cu aproape toți Apărătorii rămași. Oană și Lacrămă plecaseră Într-una din cele mai ușoare misiuni: arestarea vornicului Isaia și a slujitorilor săi de la Brănești. Data stabilită era de ziua Sfântului Ștefan, când nimeni nu se aștepta la o descindere a Apărătorilor. Iar aducerea trădătorului era un cadou pe care voievodul și-l dorea de mult timp. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]