4,976 matches
-
abajur feminin din pașmina, valuri-valuri de stofă scumpă ce-i înveleau bustul, umerii și capul, lăsând doar o ferestruică lată pentru fața obraznică cu ochelari Ray Ban și o meșă nespălată, însă plină de promisiuni paradiziace. La hotel, făcuserăm amor vreo două ceasuri dea supra vacarmului străzii, fereastra larg deschisă spre balconul minaretului, știind că între orele de rugăciune nu avea să ne spioneze nimeni de acolo. După ce mă golisem în ea, se ridicase și se apucase să se îmbrace, gânditoare
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
nevoie, voi dormi și două-trei nopți în câmp. Da, zău că da. Am găsit foarte ușor bufetul Shiraishi din fața stației. Nu era acolo. — Sunt sigur că e la Asagaya. O luați spre ieșirea nordică a stației Asagaya și mai mergeți vreo sută cincizeci de metri. Dați de un magazin de fierărie, unde o luați la dreapta. După vreo cincizeci de metri vedeți restaurantul „Salcia“. Domnul Uehara e încurcat cu una din chelnerițele de acolo și-și petrece tot timpul în preajma ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
a povestit cum a cunoscut-o pe aceasta. "E o vorbă: Când îți vorbește Dumnezeu, să îl asculți". Noi ne-am îndrăgostit, efectiv ne-am îndrăgostit. Eu eram în perioada în care trecusem de mult de despărțirea de Diana. Aveam vreo 5 luni și ceva, deși noi din timpul relației eram cumva despărțiți neoficial. În tranzitul ăsta, eu m-am îndrăgostit efectiv și ea (Mihaela n.r.) la fel. E o blândețe de om și asta m-a atras foarte mult la
Cum a cunoscut-o Connect-R pe Misha și ce sex va avea copilul lor by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/71911_a_73236]
-
nu și-o poate ierta. ”Omar, cel de la Next Star, m-a rugat să-i fiu primul lui invitat într-o serie de interviuri și așa mi-am amintit de primul meu interviu pe care l-am făcut vreodată. Aveam vreo 18 ani, era prin 1990, dar asta nu e defel o scuză pentru cât de insolet și dobitoc am fost atunci. Dacă aș putea să mă întorc în timp mi-aș trage trei pumni în cap. Interviul i l-am
Dan Negru, greșeala de la 18 ani care-l macină și azi: Dobitoc am fost by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72021_a_73346]
-
a răspuns atunci Dan Spătaru. Mi-a răspuns politicos la toate întrebările și n-a schițat niciun moment vreun gest de grabă sau de aroganță. Ce rău îmi pare că n-a fost atunci cineva în preajma mea să-mi tragă vreo trei pumni în cap. Azi, în cutia de cd-uri din mașină îl am și pe Dan Spătaru pe care-l ascult uneori cu rușinea interviului de la 18 ani...Până la urmă a avut dreptate..."chiar și tu o să mă asculți cândva
Dan Negru, greșeala de la 18 ani care-l macină și azi: Dobitoc am fost by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72021_a_73346]
-
de whiski și... tiutunul... Dar de ce... înverșunată rigoare... Cum?... se referă la Tudoran, care scrie și în ziua de Anul Nou, numai să-i meargă bine? înseamnă că 1968 îmi cere să mă așez serios pe treabă! Deschisesem ochii pe la vreo șapte. Cu glasurile chefliilor în auz: Ce frumoasă este viața, când te-apucă dimineața etc. Pe urmă, trezindu-mă bine de tot, o însoțisem pe Karin până la Catedrala Sf. Iosif, și care îmi ceruse pe drum ceva mărunți. Ia te
Cifra norocoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8757_a_10082]
-
spune. Nesiguranța îl înrăiește pe domnitor, deși țarul continuă să-l răsfețe, nerefuzându-i nici o cerere. Dacă e gata să-i ofere toată regiunea Harcovului!... Pierduse o țară, să-i dea altă țară. Senatul se opune... Cantemir primește până la urmă vreo o mie de gospodării în preajma Moscovei și 50 de sate cuprinzând 15000 de suflete, evident moarte. Suita de boieri moldoveni capătă și ea o samă de privilegii, pământ, iobagi, case măricele. Dar Dimitrie atât de bun și de tolerant în
La Moscova în exil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8787_a_10112]
-
Cristian Teodorescu Vreo cîteva sute de persoane. Cinicul din mine îmi spune: "Bine că au fost și atîți!" Optimistul: Dacă nu s-a dat nimic, ce așteptai?" Evident că m-am întîlnit cu o parte dintre universitarii din 90. Un domn monarhist cu
Ce-am văzut la mitingul CNSAS by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8831_a_10156]
-
împotriva CNSAS. Să fi avut vreo 60 de ani. Tenace. Zice el ce zice, că nu i s-a dat și nu i s-a făcut la CNSAS - și se repede vocal la el un alt domn: "Bă, provocatorule!" Vin vreo doi jandarmi și-l extrag din mulțime pe domnul cu măscuță. Unul dintre jandarmi îi spune condescendent că poate a greșit mitingul. Domnul mai agață de gît pe cineva, dar televiziunile nimic, luau imagini din alte parte. Un tînăr cîntă
Ce-am văzut la mitingul CNSAS by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8831_a_10156]
-
-i tempereze entuziasmul (uneori excesiv) de după botez: "Numai să fi fost sincer, și să-ți dau un sfat: nu-ți băga în cap că acum s-a zis, Dumnezeu o să se ocupe numai de tine. Nu uita că mai sunt vreo trei miliarde."16 Ultimii trei ani și-i petrece în liniște și cu aceeași demnitate alături de fiul său - despre care adeseori spune că "nu-i băiat rău, dar e un copil bătrân" - în garsoniera din Ion Ghica, nr. 3. Nu
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
teză de doctorat, Utopia negativă în literatura română păstrează destul de puțin din ariditatea academică și din sterilitatea - necesară, ce-i drept - unui asemenea tip de lucrare. Adică ceea ce e, față de convenția universitară, opțional. Personalitatea autorului e - aici - dominantă, iar nu vreo specie de obediență tematică ori de bigotism bibliografic. Și ea se exercită până într-acolo încât, în unele aplicații privitoare la literatura contemporană, Bogdan Crețu își permite mostre de abordare primară, jocuri de verdict specifice, în mai mare măsură, cronicii
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
nicidecum de bântuielile lui Veliarť". La Rohia am mai fost și la pomenirea de 40 de zile, unde l-am reîntâlnit pe domnul Alexandru Paleologu. ...În chilie, pe masă, prin colțuri, cărți și broșuri, între ele, și câteva din cele vreo douăsprezece lucrări de reflecții duhovnicești, de practică isihastă scrise de Arhimandritul Mina Dobzeu și tipărite pe cheltuiala sa, în care axa ordonatoare e iubirea pentru toți credincioșii. Dar și avertismentul luptătorului în sutană pentru adevăr și curățenie sufletească e prezent
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
sale teatrale, el reușește să "coloreze" într-o asemenea măsură biografia per-sonajului încât devine fad, de nerecunoscut, în alte versiuni. Am văzut, după memorabila interpretare din "Furtuna" lui Shakespeare, în regia lui Liviu Ciulei, și alte variante scenice ale piesei - vreo patru sau cinci, dacă nu mă înșel. Dar nici unul din actorii care-l interpretau pe Caliban n-au reușit să urce nici până la genunchiul performanței lui Victor Rebengiuc. Pentru spectatorul obișnuit, astfel de culmi pot trece neobservate - tocmai pentru că sunt
Frumusețea inteligenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8904_a_10229]
-
autobiografică a lui Marin Preda l-a decepționat pe diarist "prin nesinceritatea, falsitatea și infatuarea autorului. Spune numai ceea ce-i convine lui și așa cum îi place să se înfățișeze.(...) Numai Dimitrie Stelaru, înr-o carte de Ťamintiriť (toate trucate), publicată acum vreo șapte-opt ani (nu-mi mai amintesc titlul), recurgea la atîtea exagerări și falsuri. însă era Dimitrie Stelaru, poetul căruia nu i se putea pretinde nici un gram de conștiință literară. Marin Preda se erijează tocmai într-un apărător al Ťconștiințeiť și
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
agonie,/ C-am luat un ac de pălărie/ Și mi-am scos ochii." Balamucul e vesel, iar poezia trece în anecdotă absurdă, dar hazoasă: "Au scos din lac un paznic mort./ Râdeau nebunii - ca nebunii./ Și clopote trăgând de mort,/ Vreo doi s'au spânzurat de funii.// L-au îmbrăcat apoi frumos,/ Și popii rugăciuni îi spun./ Nu știe nimeni că-s Christos/ Ș'am să-l înviu - că era bun." Poanta fină, cît să te ții suspendat în ea între
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
din urmă. Ultima frunză care cade din-tr-un pom, ultimul fir de fum care se exală dintr-un colosal tăciune sînt mai impresionante decît scuturarea pomului și incendiul." O lume înțeleasă în mare, și veșnic disprețuită în nuanță, își ia, în vreo cinci sute de pagini, revanșa. Esența acestei viețuiri amatoare de bucurii efemere, de nimicuri trăite cu voluptate, e Sensul portocalelor: "Sîntem obosiți de economia încruntată solitară, vrem reîntoarcerea timpurilor pașnice. Cel care se mînie cînd vede smochina și lămîia, acela
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]
-
mai multe din volumele sale (Klein din 1995 sau Kleinpoeme din 2004); a editat chiar o plachetă underground fără coperte - Klein spuse (2001). Și totuși, una câte una, nu sunt decât matrice generale de lucru, planuri de atac, iar nu vreo ofensivă reală și amplă. Acesteia din urmă i se pune înainte un categoric "nu". Că e vorba de atitudine, iar nu de întâmplare, și că lucrul ține mai curând de o intenție asumată la nivelul scriiturii decât de un accident
Klein spuse nein by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9936_a_11261]
-
o explicație rațională pentru evidenta lipsă de coerență logică a fragmentelor: vântul i-ar fi risipit paginile manuscrisului, pe care le-ar fi strâns și predat editurii în ordinea în care au fost recuperate. Așa se face că romanul are vreo două încheieri, după bibliografia selectivă (element cu totul neuzual în cadrul unui roman, dar menit să ofere credibilitate hagiografiilor care dau o bună parte din substanța cărții) urmează două pagini cu motto-uri (i se cere cititorului să le aranjeze după cum
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]
-
fundatiatempus.ro, plus adresa de e-mail a patronului, care poate să fie utilă celor care vor să-și procure cartea, costând 3360 lei noi: geostroe@b.astral.ro, de negăsit pe filierele tradiționale). E cea mai grea (la propriu; are vreo 5 kg) și cea mai voluminoasă carte de sau despre literatura română (1336 de pagini, format 24 pe 33 cm). Din nefericire, autorul cărții a murit (în 18 decembrie 2006) înainte de a-și vedea tipărită cartea în noua versiune. Dezastrul
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
este un spectru de culori. Cu abia o dîră cenușie, dată de cărțile de pe care au dispărut strălucirile, luminile actualității. Printre standuri care de care mai policrome - unele dintre ele, parcă mai multe decît odinioară, avînd drept unic scop divertismentul - vreo două dughene cu bunătăți de epocă. Nu cărțile hărtănite din anticariatele de toată ziua, cărți la care s-a renunțat ca la niște utilități care și-au trăit momentul și s-au retras (culegeri de probleme, antologii de școală, romane
În urma unui târg de carte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9041_a_10366]
-
computer și un aparat de scanat au devenit veritabile laboratoare de multiplicare a cărților. De acest tratament nu beneficiază chiar oricine: sunt "privilegiate" titlurile din bibliografia universitară sau școlară, marile best-sellers internaționale și câțiva scrriitori contemporani. Cunosc, ce-i drept, vreo câțiva scriitori de azi care-ar da orice să beneficieze de statutul de "piratați", chiar riscând să-i ducă la sapă de lemn pe imprudenții editori care-au mizat pe ei - dar asta nu înseamnă că "ilustrele" lor opere vor
Ultimul zâmbet al cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9022_a_10347]
-
cu arcadele sale croșetate în piatră roz-albă, vegheate de himerele ce maschează, mereu altfel, sistemul de drenaj. Acestea, ca și exuberanța elementelor decorative de sorginte vegetal-zoomorfă, evocă nisipurile mișcătoare prefăcu-te-n palate de Gaudí, la Barcelona, după trecerea a vreo patru secole. Prin timp, tradițiile arhitecturii și urbanisticii portugheze au fost preluate și cultivate la modul organic. Astăzi, proiectele sunt dezbătute îndelung. Revistele de cultură (nu la fel de numeroase ca la noi, dar mereu interesante) au rubrici speciale sau acordă spații
Frânturi lusitane - O artă suverană by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9068_a_10393]
-
cuvintele din limbajul copiilor transferate în alte contexte și situații de comunicare, termenii sînt foarte adesea marcați ironic: "un nene beat" (youtube.com), "s-a trezit ieri un nene cu un Nobel la activ să afirme..." (blogspot.com); "mama a vreo 2 copii și soția unui nene" (idieta.ro); "li s-a terminat programul, după cum spunea o tanti în gura mare, o tanti care lucrează în slujba cetățeanului" (brandingromania.com) etc. Efectul comic al acestor utilizări provine din mimarea cu intenție
"Nene" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9123_a_10448]
-
recent. Și ca și cum ar fi contemplat un fenomen, a exclamat tare, ridicându-se: CAFEA!... Parcă ar fi plouat cu cafea. Multe stații, nu am mers... Destule însă, ca să văd până la capăt spectacolul acela, pe care nu-l voi uita niciodată: vreo nouă zece bătrâni, îngenuncheați pe dușumeaua tramvaiului clasa a doua și culegând boabele de cafea intrate între interstițiile dușumelii date cu motorină, ori păcură, vorbind între ei, zicându-și o vorbă,... care?... nu mai mi-aduc aminte. Noaptea am visat
Litra de cafea boabe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9122_a_10447]
-
noi publicul. Cine bea vodcă? Numai nenorociții ăia de troli și vreun goblin, vezi să nu te citească ăia. Noi căutăm un public mai rafinat, mai intelectual, ceva zânițe dacă se poate, de alea de cântă și la pian, poate vreo câțiva elfi mai educați." (pag. 54) În partea a doua, când universul se desacralizează, iar personajele coboară în stradă (devenind redactori de reviste, hangițe sau ermiți), pretextul și farsa literaturii se încheagă în chip și mai frapant. Axinte Abramovici Papadopulos
Testul de paternitate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9135_a_10460]