1,136 matches
-
spectatorului, care încerca emoții vii, se identifica cu personajele, trăia, respira și murea odată cu ele... Un întreg univers în miniatură. Exasperat însă de calitatea ultimelor producții, am avut o întrevedere cu regizorul Cristescu. „Chiar nu mai găsiți altceva? Dialoguri răsuflate, vulgarități introduse de-a valma, teme impuse de nu-știu-ce trend ce se face simțit la nivel mondial, finaluri care să mulțumească un spectator mediocru? Cât trebuie să mai așteptăm ca să produceți o capodoperă?”. „Știi, eu nu sunt chiar Bergman sau Scorsese
SCENARIUL DIN CARE NU SE POATE IEŞI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350193_a_351522]
-
compromis artistic, nu intră aici în discuție eventualele „blaturi” de la concursuri sau alte lucruri asemănătoare. Personal, două tendințe mă șochează în arta contemporană: 1. Tendința de a introduce, fără logică și fără discernământ, elementele cele mai cerute de public, respectiv vulgaritatea/pasajele cu conținut sexual, violența și (în cazul filmelor) efectele speciale în exces. 2. Tendința de a propune scenarii fără „miez”, care nu transmit absolut nicio emoție. Este uluitor la ce s-a ajuns. Pe de o parte am impresia
ARTA CERE SACRIFICII, DAR NU TREBUIE SĂ ADMITĂ COMPROMISURI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350223_a_351552]
-
sărăcit!). Drept urmare, proliferează în acest mediu o gândire de suprafață, încurajată și de tipul similar al informațiilor propagate, care au succes în blagosfera ortodoxă: informații adesea rupte din context, neverificate, uneori de-a dreptul false, alteori vădit manipulatoare, neanalizate, frizând vulgaritatea, date doar cu scopul de a face rating și de a răspândi o anume mentalitate - mentalitatea ideologică anti, în care Ortodoxia este transformată în ortodoxis ,,adică o etichetă care ascunde teoriile cele mai bizare”. E ușor de verificat acest lucru
DESPRE ILUZIA REZISTENŢEI ORTODOXE PRIN INTERNET... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361833_a_363162]
-
inconveniente, autorul face apologia vinului „ de viață lungă” („Rugă”, „Din depărtări””Vinuri bune-n Drăgășani”, „Rugăciune”), realizând o evidentă înrudire cu epigramele bahice ale lui Păstorel Teodoreanu. Din păcate, depășește cerința stilistică obligatorie a demnității, coborându-se în trivial și vulgaritate. Spre exemplu, în poemul „Hoinărind prin Drăgășani”, frumusețea lirică este umbrită de vulgarități. Ideea onorabilă este copleșită de limbaj neadecvat. In alt poem, meritoriu, de altfel, intitulat „Pică frunza”, autorul se oprește la o descriere peisagistică a schimbării anotimpurilor, care
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
-n Drăgășani”, „Rugăciune”), realizând o evidentă înrudire cu epigramele bahice ale lui Păstorel Teodoreanu. Din păcate, depășește cerința stilistică obligatorie a demnității, coborându-se în trivial și vulgaritate. Spre exemplu, în poemul „Hoinărind prin Drăgășani”, frumusețea lirică este umbrită de vulgarități. Ideea onorabilă este copleșită de limbaj neadecvat. In alt poem, meritoriu, de altfel, intitulat „Pică frunza”, autorul se oprește la o descriere peisagistică a schimbării anotimpurilor, care influențează și umoarea, starea de spirit a eroilor lirici: „pică frunza / toți grăbiți
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
concitadinelor. Se sare și în această ipostază peste măsura permisă de decență („Văduva”) Apar însă, în mod ciudat dar salutar, și elemente de filozofie populară („Constatare”) și de etnos popular (tradiții, mentalități, obiceiuri), copleșite, din păcate de un noian de vulgaritate. („Când e luna pețitoare”) Ponderea imaginilor notabile din acest grupaj este superioară zgurei neliterare, ceea ce constituie un merit care trebuie reținut („Dorința”) Incheiem observațiile noastre privitoare la poezia lui Marian Bărăscu trăgând concluzia că ne aflăm în față unui creator
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
în adâncul invidiei cresc rădăcini nesmulse iar pizma și răutatea se revarsă în zăcătoarea inimii, mai mult decât dragostea, și de aceea, uităm câteodată să iubim! Parcă ni-i și teamă să o spunem! A pătruns atât de înstăpânitor agresivitatea, vulgaritatea, hidoșenia în viața noastră, încât parcă am fi condamnați dacă spunem că o artistă este frumoasă, și că o iubim. De ce să nu spunem că-i frumoasă, dacă este?! De ce să nu spunem că o iubim, dacă o iubim?! Ce
FLORIN PIERSIC. RECHEMÂND SPECTATORII, ÎN NUMELE ACTORILOR DE LA FEREASTRA CERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365876_a_367205]
-
să citesc cărțile cunoștiințelor mele; apoi am fost provocată de opinia doamnei psiholog Mariana Drăghici - regăsită în prefața cărții - („Despre complexitatea și frumusețea actului sexual, în sine, fără tabuuri și prejudecăți, nu s-a mai scris în literatura română. În afară de vulgarități și obscenități, nu am citit ca erotismul să fie abordat cu atâta realism, franchețe, delicatețe, magie!...”), și de câteva fragmente „fierbinți” ce veneau, în viziunea mea, în contradicție frapantă cu imaginea coperții ce le însoțeau, dar care sunau asemănător cu
CLIPA INSOLITĂ A WAREI MESSNER, SAU ROMANUL INSOLIT AL LUI OCTAVIAN ANUȚA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/365883_a_367212]
-
se schimbă de la an la an... Vei găsi o lume... împărțită în foarte bogați și în foarte săraci; o majoritate ponosită și lipsită de orice mijloace și drepturi, apăsată de o minoritate care plesnește de aroganță și îngâmfare, în care vulgaritatea cuvântului este la ea acasă... Această minoritate nu știe ce înseamnă umanitatea și respectul, fiind în stare să calce sub roțile grandomaniei lor pe oricine ar sta în apropiere... Cei săraci urăsc astfel de oameni însă adânc în sufletul lor
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]
-
invers, cu cât limba e mai sărăcăcioasă și redusă total în fondul ei de cuvinte elevate, decade și ajunge la nivelul mizer de azi, în care nu se mai pot închega idei înalte. La care se mai adăugă și oribila vulgaritate care e inerentă unei societăți în degradare” și dă câteva exemple de vorbire contemporană între care: „Nu se mai spune „eu ca ministru”, „eu ca profesor” ci eu ca și ministru, eu ca și profesor. Acest „ca și” e un
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
cu decolteul mult prea generos și fusta scurtă, care arăta, mai mult decât trebuia din pulpele superbe ale picioarelor drepte cu pielea catifelată precum petala trandafirului. Hainele îi scoteau în evidență părțile frumoase, dar îi dădeau o anumită notă de vulgaritate, de altfel, se îmbrăcase provocator, tocmai pentru a le demonstra tuturor că nu hainele o defineau, ci ea, prin felul ei de a fi, spunea cine este. Cum a văzut-o, asistenta s-a grăbit, să o informeze, că este
DRACU * NU ESTE AȘA DE NEGRU IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366434_a_367763]
-
Am citit câțiva poeți români actuali traduși și expuși Vestului ca virtuoși, dar ori traducerile au fost de proastă calitate, ori poeții slabi, pentru că impresia pe care mi-au făcut-o acele „opere” a fost deplorabilă. Multe texte de mare vulgaritate, greoaie în metaforă (dacă exista vreo metaforă) și mai ales fără miez, fără noimă, fără inimă. Vorbesc aici de traduceri și nu de textul original, care sper, spre binele creatorului, să fie mult mai interesant și mai bun. Cred că
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
om, jumătate mașină. Care parte din acest organism simbiotic va crea? Fiecare cu arta lui, sau vor colabora, sau și una și alta? Această atitudine indulgentă față de diversele curente, nu mă face să fiu imun la tâmpenie sau la extrema vulgaritate. Oskar Wilde a spus că: „tot ce este scris și publicat, este făcut cu cele mai bune intenții” și sunt de acord cu el, dar acest lucru nu mă obligă să accept totul sau să-mi placă totul în aceiași
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
-și bazeze o mare parte din economie pe agricultură și pe natura frumoasă și sălbatică. Toate culturile lumii sunt amenințate de „modernism și superficialitate” și România nu face excepție. Oricum ar trebui să existe un echilibru între valori. Prea multă vulgaritate și superficialitate expusă atât în mass-media cât și cultural va duce bine-nțeles la dispariția multor valori cunoscute de noi acum, dar sunt convins că întotdeauna vor fi și alții, deosebiți, sensibili și cu o gândire și imaginație „clasică” și
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
trupului ... Sau a banului ...” (Zoe Dumitrescu-Bușulenga) M-am gândit de nenumărate ori în ultimii ani către ce tip de cultură se îndreaptă la ora actuală societatea timpului postmodern în contextul atât de evident al așezării lipsei de profunzime și a vulgarității în vârful piramidei existențiale aproape în întregime denaturate azi. Fiindcă, dacă stai și privești (cu amărăciune, desigur) bogăția de argumente solide care fac referire concretă la prăbușirea unui întreg ansamblu de semnificații anterior construite de modernitate, precum și înlocuirea acestora cu
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
observație de ordin critic, schița unei haotice istorii contemporane in corpore aruncate, din nefericire, în ghearele uneia dintre cele mai periculoase arme de distrugere a spiritului uman sub toate raporturile sale posibile - pornografia, cu arsenalul ei ucigaș extins cu tot. Vulgaritate generală regăsită cu precădere în limbaj, atitudine, gestică etc. - iată sfera culturală în care Omul cu aere de postmodernitate se străduiește să trăiască azi, un perimetru ostil și deloc propice în ansamblul lui propensiunii naturale a spiritului. În atari condiții
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
textuală nominală, deși el intră în fluxul rostirii. Autoarea își conservă feminitatea și modernitatea, limbajul poetic, în confesiunile lirice ale Melaniei Cuc, străin de inerții și mode, părând mai degrabă al unei scriituri din ultimele valuri poetice. Fără agresivitatea și vulgaritatea multor astfel de autori, ci cu eleganța și siguranța valorilor consacrate. Confesiunea dulce-amară, în acumulări de bulgăre de zăpadă în rostogolire, conturează "Autoportretul" pe care și l-a impus, fără menajamente, fără restricții, fără farduri inutile. E și Cain, și
CRONICA LA AUTOPRTRET de MELANIA CUC în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366720_a_368049]
-
adâncă!”. La un asemenea moment eram martor acum, in acest templu natural fără coloane, ziduri ori acoperiș și în care nimeni nu vocifera, nimeni nu perora. Și, Doamne, câtă diferență intre fiestele de import, procesiunile sau demonstrațiile zgomotoase, impregnate de vulgarități, chiote, vaete și lozinci ipocrite - cu care, cotidian, suntem bulversați din ce ce în ce mai des și pe multiple căi - și această odă de adulație, închinată cu sinceritate și speranță Creatorului, Soarelui și Sfinxului... La plecare, într-un impuls
ODĂ SFINXULUI de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361627_a_362956]
-
calitatea articolelor publicate trecute prin filtrul de gândire, simțire și exprimare demnă și corectă al preotului Radu Botiș, ceea ce a făcut ca revista să devină și o formă de salvare a spiritului uman într-o lume în care superficialitatea și vulgaritatea, promovarea nonvalorii au atins cote îngrijorătoare. Apariția online a revistei a făcut-o accesibilă unui număr mare de cititori de vârste și profesii diferite din orice parte a lumii. Acum când revista „Slova creștină” se află la cea de-a
REVISTA SLOVA CRESTINA , IZVOR DE LUMINA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352253_a_353582]
-
și moralei publice, atât la nivelul individului cât și la nivel instituțional. Prejudiciul moral-social este imens. Actul educațional familial și cel instituțional este viciat de neglijență, deviaționism, improvizație și corupere emoțională în formă continuă. În spațiul vizualului public se practică vulgaritatea, pornografia, scandalagismul, grotescul, bădărănia și instigarea directă la ură revanșardă! Au fost eliminate, cu mici excepții, temele formative, artele frumoase, manifestul iubirii, duioșia, tandreța, frumusețea ca stare de spirit, caritatea, buna cuviință, smerenia și toleranța. Strada a devenit o junglă
APEL-MANIFEST CU PRIVIRE LA STAREA MORALEI PUBLICE ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352265_a_353594]
-
agite, să țipe, iar strigătele lui erau însoțite de strigătele personalului medical la adresa lui, iar de la strigăte au trecut la agresiuni, încercând să-l imobilizeze cu forța. În camera de gardă era o vânzoleală și un asurzitor cor de înjurături și vulgarități, iar ziaristul aflat acolo a scris ulterior că toate îi aparțin călugărului beat. Adormit imediat în urma unei injecții, a fost dus în sala de operații, unde piciorul i-a fost pus rapid în ghips. Când s-a trezit, infirmiera i-
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
la modă. MDP: Observînd creațiile multor contemporani, gîndindu-mă, de pildă, la Wagner care a incitat la măreață megalomanie, la fel ca alchimia sau hegelianismul, mă întreb, cum ar putea poetul/artistul de azi să creeze, fără a friza incomodul și vulgaritatea, atît de prezente și, culmea, acceptate, ca artă timpului nostru? ILIE MARINESCU: Ați adus în discuție mari creatori de valoare și sunt nevoit să spun că ați atins o coardă sensibilă sufletului meu, deoarece sunt un mare consumator de muzică
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
meu, deoarece sunt un mare consumator de muzică clasică și filosofie. Dacă tot ați adus vorba de Wagner, mergând pe filonul artistului de azi, consider că toți dar absolut toți, ar trebui să fie căutătorii Marelui Graal și să ignore vulgaritatea, însă din nefericire, cei care se cred „creatori moderni cu orice preț” sunt un cancer vizibil al societății și ce-i mai grav că sunt destui care rezonează cu acest tip de cultură. Creatorul care iubește cu adevărat arta, poate
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
la modă.MDP: Observînd creațiile multor contemporani, gîndindu-mă, de pildă, la Wagner care a incitat la măreață megalomanie, la fel ca alchimia sau hegelianismul, mă întreb, cum ar putea poetul/artistul de azi să creeze, fără a friza incomodul și vulgaritatea, atît de prezente și, culmea, acceptate, ca artă timpului nostru?ILIE MARINESCU: Ați adus în discuție mari creatori de valoare și sunt nevoit să spun că ați atins o coardă sensibilă sufletului meu, deoarece sunt un mare consumator de muzică
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
meu, deoarece sunt un mare consumator de muzică clasică și filosofie. Dacă tot ați adus vorba de Wagner, mergând pe filonul artistului de azi, consider că toți dar absolut toți, ar trebui să fie căutătorii Marelui Graal și să ignore vulgaritatea, însă din nefericire, cei care se cred „creatori moderni cu orice preț” sunt un cancer vizibil al societății și ce-i mai grav că sunt destui care rezonează cu acest tip de cultură. Creatorul care iubește cu adevărat arta, poate
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]