495 matches
-
se transformă în aproape 560 de milioane de tone de heliu în centrul Soarelui, iar diferența, mai mult de 4 milioane de tone pe secundă, se transformă în energie radiativă (în jur de 383 yotawatt, adică 3,83 x 10 Watt). Zona unde se produc aceste reacții nucleare nu reprezintă decât un sfert din raza Soarelui, dar ea cuprinde jumătate din masa acestuia. Lumina emisă în această zonă centrală a Soarelui nu ajunge la suprafața sa decât după două milioane de ani
Soare () [Corola-website/Science/296586_a_297915]
-
în timpul invaziei Dumatului Jandal, în iulie 626, unde acesta a ordonat adepților săi să invadeze Dumatul, întrucât Mohammed a înțeles că anumite triburi au fost implicate în marele jaf și s-a pregătit de atacarea chiar a Medinei. William Montgomery Watt susține că aceasta a fost cea mai importantă expediție pe care Mohammed a ordonat-o în timpul său, chiar dacă a fost menționată puțin în sursele primare. Dumat Al-Jandal se afla la 500 mile (804,672 km) distanță de Medina, iar Watt
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
Watt susține că aceasta a fost cea mai importantă expediție pe care Mohammed a ordonat-o în timpul său, chiar dacă a fost menționată puțin în sursele primare. Dumat Al-Jandal se afla la 500 mile (804,672 km) distanță de Medina, iar Watt afirmă că acolo nu exista o amenințare imediată la adresa lui Mohammed, în afară de posibilitatea ca conexiunile cu Siria și aprovizionările spre Medina să fie întrerupte. Watt spune că „este tentant să presupui că Mohammed prevăzuse deja expansiunea ce avea să aibă loc
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
sursele primare. Dumat Al-Jandal se afla la 500 mile (804,672 km) distanță de Medina, iar Watt afirmă că acolo nu exista o amenințare imediată la adresa lui Mohammed, în afară de posibilitatea ca conexiunile cu Siria și aprovizionările spre Medina să fie întrerupte. Watt spune că „este tentant să presupui că Mohammed prevăzuse deja expansiunea ce avea să aibă loc după moartea sa” și că marșul rapid al trupelor sale i-ar fi „impresionat pe toți cei care au auzit de el”. De asemenea
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
este o clasă de bază a societății capitaliste. Impactul tehnic a provocat o puternică impulsionare în domeniul invențiilor, apar fabrici, uzine, iar munca manuala se înlocuiește cu cea mecanizată. O importantă invenție a fost făcută in anul 1760, când James Watt a inventat motorul cu aburi, care a început să fie utilizat în diferite ramuri ale industriei. În anul 1829 inventatorul și inginerul englez George Stephenson inaugurează locomotiva „Racheta”, care este considerată prima locomotivă rentabilă. A doua revoluție industrială a avut
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
o demonstrație la Ateneul Român, cu ajutorul unei camere de luat vederi cu o rezoluție de 45 de linii, pe lungimea de undă de 80 de metri. Receptorul avea diagonala ecranului de 7 cm iar emițătorul o putere de 200 de wați. Anul următor firma Philips a adus în România o stație de emisie integral electronică, cu o cameră cu o rezoluție de 405 linii. Receptorul era prevăzut cu un tub catodic. În 1939 firma Telefunken și-a prezentat la București noul
Societatea Română de Televiziune () [Corola-website/Science/298194_a_299523]
-
26% din energia solară direct în energie electrică și sunt legate împreună pentru a menține o tensiune electromotoare de 32 volți. Pe Marte, cele două panouri solare produc energie cu o putere de ; în contrast, aceste panouri ar produce 3000 wați pe o orbită comparabilă în jurul Pământului, întrucât acesta este mai aproape de Soare. "MRO" are două baterii reîncărcabile cu hidrura de nichel utilizată pentru alimentarea navei atunci când nu este cu fața la soare. Fiecare baterie are o capacitate de stocare de 50 amperi-oră
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
utilizarea benzii Ka la 32 GHz pentru rate de transfer mari. Rata maximă de transfer de pe Marte este de maxim 6 Mbit/s, rata de zece ori mai mare decât a orbiterelor anterioare. Navă are două amplificatoare de 100 de wați în bandă X (din care unul este de rezervă), un amplificator de bandă Ka de 35 wați, și două transpondere. Antenele mai mici, cu amplificare redusă sunt prezente și pentru comunicații de viteză joasă în caz de urgențe sau evenimente
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
este de maxim 6 Mbit/s, rata de zece ori mai mare decât a orbiterelor anterioare. Navă are două amplificatoare de 100 de wați în bandă X (din care unul este de rezervă), un amplificator de bandă Ka de 35 wați, și două transpondere. Antenele mai mici, cu amplificare redusă sunt prezente și pentru comunicații de viteză joasă în caz de urgențe sau evenimente speciale, cum ar fi lansarea și intrarea pe orbită. Aceste antene nu pot fi direcționate. Ele reprezintă
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
Audit (1984, 2003), Michel Pélichet (1987), Pierre Bourel (1989), Pierre Mayer (1989, 2007), Tito Ballarino (1990), Hélène Gaudemet-Tallon (1991, 2005), Alegría Borrás (1994, 2005), Francesco Capotorti (1995), Bertrand Ancel (1995), Giorgio Sacerdoți (1997), José Carlos Fernández Rozas (2001), Horatia Muir Watt (2004), Andrea Bonomi (2007), Dário Moura Vicente (2008), Mathias Audit (2012), Christian Kohler (2012), Étienne Pataut (2013).
Seminarul de drept european din Urbino () [Corola-website/Science/319585_a_320914]
-
membrii la Lunar Society, un grup de producători, inventatori și filozofi naturali care se întâlneau lunar pentru a discuta munca lor. Nucleul grupului era compus din persoane ca producătorul Matthew Boulton, chimistul și geologul James Keir, inventatorul și inginerul James Watt și botanistul, chimistul și geologul William Withering. Priestley a fost întrebat dacă vrea să facă parte din această societate unică și a contribuit mult la munca membrilor săi. Ca un rezultat al mediului intelectual stimulant, el a publicat câteva lucrări
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
spațiului cosmic, sursa de energie va fi o baterie alimentată cu uraniu, care va cântări aproximativ 22 de kilograme. Ea va genera căldură, aceasta va fi transportată de 8 motoare Stirling și va produce o energie de aproximativ 500 de wați.
Naveta spațială Challenger () [Corola-website/Science/315473_a_316802]
-
mașini termice, ca motoarele cu ardere internă și compresoarele. Diagrama permite o determinare relativ simplă a lucrului mecanic ciclic, adică a puterii produse sau consumate în spațiul de lucru de către mașina termică. Metoda diagramei indicate a fost dezvoltată de James Watt și de angajatul său, John Southern (1758-1815) pentru a îmbunătăți randamentul mașinilor sale cu abur. În 1796 Southern a conceput o tehnică simplă, dar esențială, pentru a trasa o diagramă cu un creion fixat de un pistonaș manometric care se
Diagramă indicată () [Corola-website/Science/321977_a_323306]
-
esențială, pentru a trasa o diagramă cu un creion fixat de un pistonaș manometric care se deplasa perpendicular pe direcția de deplasare a unei tăblițe care se mișca sincron cu pistonul (în direcția axei „volum”). Diagrama i-a permis lui Watt să calculeze lucrul mecanic în situația în care aburul era destins la sfârșitul cursei până la presiunea atmosferică, extrăgându-se astfel întreaga energie utilă. Lucrul mecanic putea fi calculat din aria cuprinsă între axa volumului și curba trasată. Davies Gilbert a
Diagramă indicată () [Corola-website/Science/321977_a_323306]
-
atmosferică, extrăgându-se astfel întreaga energie utilă. Lucrul mecanic putea fi calculat din aria cuprinsă între axa volumului și curba trasată. Davies Gilbert a propus același lucru în 1792 iar faptul a fost folosit de Jonathan Hornblower în litigiile cu Watt privind patentele asupra diverselor versiuni. Daniel Bernoulli știa și el cum să calculeze lucrul mecanic. Watt a folosit diagrama să aducă îmbunătățiri substanțiale mașinilor sale cu abur și a ținut mult timp metoda secretă. Deși a fost făcută publică în
Diagramă indicată () [Corola-website/Science/321977_a_323306]
-
axa volumului și curba trasată. Davies Gilbert a propus același lucru în 1792 iar faptul a fost folosit de Jonathan Hornblower în litigiile cu Watt privind patentele asupra diverselor versiuni. Daniel Bernoulli știa și el cum să calculeze lucrul mecanic. Watt a folosit diagrama să aducă îmbunătățiri substanțiale mașinilor sale cu abur și a ținut mult timp metoda secretă. Deși a fost făcută publică în 1822 într-o scrisoare către "Quarterly Journal of Science", ea a rămas oarcum necunoscută, John Farey
Diagramă indicată () [Corola-website/Science/321977_a_323306]
-
a ținut mult timp metoda secretă. Deși a fost făcută publică în 1822 într-o scrisoare către "Quarterly Journal of Science", ea a rămas oarcum necunoscută, John Farey, Jr. a aflat-o văzând cum era folosită, probabil de oamenii lui Watt, când a vizitat Rusia în 1826. În 1834, Émile Clapeyron a folosit diagrama p-V pentru ilustrarea și explicarea ciclului Carnot, diagrama devenind una de bază în studiul termodinamicii. În secolul al XIX-lea instrumentele indicatoare erau instrumente mecanice, care
Diagramă indicată () [Corola-website/Science/321977_a_323306]
-
de aproximativ 63 ohmi la frecvența la care este proiectată. Alimentând o astfel de antenă cu un curent de 1 amper necesită o tensiune de radiofrecvență (RF) de 63 de volți si antena vor radia cu o putere de 63 wați de RF (ignorând pierderile). Dacă antena este alimentată cu un curent de 1 amper la o frecvență cu 20% mai mare, aceasta va mai radia la fel de eficient, dar este necesară o tensiune de aproximativ 200 de volți, ca urmare a
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
tensiune de aproximativ 200 de volți, ca urmare a modificării impedanței antenei, care este acum în mare măsură reactivă (tensiune defazată față de curent). Un emițător tipic nu ar găsi această impedanță acceptabilă și ar furniza mult mai puțin decât 63 wați antenei; linia de transmisie ar funcționa la un nivel ridicat (slab) al raportului de unde staționare. Dar folosind o rețea de adaptare corespunzătoare, această impedanță reactivă mare ar putea fi transformată într-o impedanță rezistivă satisfăcând cerințele emițătorului și antena primește
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
fundal alb. Fotocopiile negative ale documentelor mai vechi sau decolorate produc uneori documente cu o focalizare mai bună, fiind mai ușor de citit și studiat. Prima mașină de copiat pentru birouri utilizată pe scară largă a fost inventată de James Watt în 1779. Se baza pe transferarea fizică a unei părți din cerneală (special preparată) de la o scrisoare sau un desen originale la o foaie de hârtie subțire umezită necalibrată prin intermediul unei prese. Copia putea fi apoi citită de pe avers. Sistemul
Fotocopiator () [Corola-website/Science/323264_a_324593]
-
cehoslovacă ale teritoriului fusese fixată pe râul Olza. Cel mai ferm suport pentru unirea cu Polonia venise din interiorul teritoriului acordat Cehoslovaciei, în vreme ce unii dintre cei mai înfocați adversari ai stăpânirii poloneze erau din teritoriul acordat Poloniei. Istoricul Richard M. Watt scrie: „la 5 noiembrie 1918, polonezii și cehii din regiune au dezarmat garnizoana austriacă (...) Polonezii au preluat zonele ce păreau a fi ale lor, iar cehii au preluat administrația zonelor lor. Nimeni nu a obiectat asupra acestui aranjament amical (...) Apoi
Transolza () [Corola-website/Science/326609_a_327938]
-
pus în fruntea forței de invazie, în uniformele lor. După câteva lupte de mică anvergură, mica forță de apărare poloneză a fost aproape cu totul îndepărtată." În 1919, chestiunea a fost luată în discuție la Paris în fața reprezentanților țărilor Antantei. Watt afirmă că polonezii și-au motivat revendicările pe motive etnografice și că cehii și le-au motivat prin nevoia de cărbunele din Teschen, util pentru a influența acțiunile Austriei și Ungariei, ale căror capitale erau alimentate cu cărbune din ducat
Transolza () [Corola-website/Science/326609_a_327938]
-
afirmă că polonezii și-au motivat revendicările pe motive etnografice și că cehii și le-au motivat prin nevoia de cărbunele din Teschen, util pentru a influența acțiunile Austriei și Ungariei, ale căror capitale erau alimentate cu cărbune din ducat. Watt a trecut cu vederea minoritatea cehă din zonă și nevoia cehoslovacilor de calea ferată ce ducea în Slovacia de est și trecea prin Transolza. În cele din urmă, aliații au hotărât ca cehii să primească 60% din terenurile carbonifere și
Transolza () [Corola-website/Science/326609_a_327938]
-
calea ferată ce ducea în Slovacia de est și trecea prin Transolza. În cele din urmă, aliații au hotărât ca cehii să primească 60% din terenurile carbonifere și ca polonezii să primească majoritatea populatiilor și linia de cale ferată strategică. Watt scrie: „emisarul ceh Edvard Beneš a propus un plebiscit. Aliații au fost surprinși, gândindu-se că cehii vor pierde în mod sigur. Beneš a fost însă insistent și s-a anunțat plebiscit pentru septembrie 1919. În realitate, Beneš știa foarte
Transolza () [Corola-website/Science/326609_a_327938]
-
și s-a anunțat plebiscit pentru septembrie 1919. În realitate, Beneš știa foarte bine ce face. Organizarea plebiscitului durează, și multe se puteau întâmpla între timp - în special când afacerile unei țări sunt administrate atât de inteligent ca ale Cehoslovaciei.” Watt arată că Beneš a așteptat strategic un moment de slăbiciune a Poloniei, și a acționat în timpul crizei provocate de Războiul Polono-Sovietic în iulie 1920. În relatarea lui Watt, „la cină, Beneš i-a convins pe britanici și pe francezi ca
Transolza () [Corola-website/Science/326609_a_327938]