5,612 matches
-
întâmpla aceasta, pentru că pieirea unui neam nu are consecință mai devastatoare decât despărțirea de sine însuși! Olteanul, dacă nu cântă nu e oltean. Cum oare să nu cânte dacă în această parte de patrie străveche strălucește poate cel mai bogat zăcământ de folclor cu filon liric?! Dragul, draga, mama, tatăl, fiii, voinicii, domnii, haiducii, natura, munca, jocul, întristarea, dragostea, dorul... sunt oltenești aici, iar cântecul oltenesc, zugrăvindu-le, le dă viață sufletească oltenească! Niciun dor nu-i mai mare și mai
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
în ce relație vă plasați cu istoria ? Vavila Popovici: Trecutul trebuie revăzut, reconsiderat și reașezat corect în filele istoriei. Istoria și literatura păstrează amintirile vieții, dar le abordează diferit și poate nu îndeajuns. Literatura, iată, vine în sprijinul istoriei. Sunt „zăcăminte de viață” cum le numește Nicolae Iorga și ele trebuie să fie folosite de către istorici. Unele amănunte din cărțile mele scrise, cred că pot ajuta istoria. Credința, adânc înrădăcinată în sufletul românesc, asigură respectarea legilor morale, dă stabilitate atât individului
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
Decizia de a continua o luase Patronul, impulsionat de ultima Hotărâre a Consiliului Galactic: cel care descoperă o planetă colonizabilă o poate concesiona pe o sută de ani. Patronul era falit, singura lui șansă era descoperirea unei planete bogată în zăcăminte. Cu ultimele resurse închiriase o navă second-hand și plătise un personal redus la minim. Savantul, un fost profesor ieșit la pensie, era singurul care știa să interpreteze rezultatele diverselor aparate. După măsurători se adâncea în calcule complicate și dădea verdictul
ÎNTÂLNIRE DE GRADUL ZERO de DAN NOREA în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354092_a_355421]
-
experimental al școlii sociologice cunoscute sub genericul „Școala Gusti”, promotoarea unei șiințe aplicative al cărei model va produce după Al Doilea Război Mondial o explozie de monografii sociologice, sinteze în timp ale unor spații restrânse, colțuri de țară care „rezumă zăcămintele (...) rezervele de energie acumulată ale naționalului (...) și ne descoperă pricinile de amorțire ale acestora” (D. Gusti). Revenind la spațiul Cornovei din 1931 monografiat sub auspiciile lui D. Gusti, cercetarea trebuia să fie concentrată editorial într-o monografie a Cornovei în
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]
-
sol veritabil, așa cum se ocupă să se întâmple talentata și harnica artistă Maria Șalaru, mâine vom asculta ceea ce lăsăm să crească sub încuviințarea noastră: muzică asurzitoare, discordantă, degenerată, subculturală, cu poetica și mătasea melodiei lăsate de strămoși în mina cu zăcământ, sfâșiate...! Tot astfel s-ar întâmpla și cu istoria României noastre dacă ar fi lăsată la îndemâna ignoranților. Iar de aceea, și în această privință, rolul artistei profesoare Maria Șalaru este unul al ctitorilor de cetate morală, pe temelia adevărului istoric
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]
-
statul român n-a făcut nimic. Nimic nu face nici acum, deși poate. Câtă lume știe de rezervele uriașe de uraniu care se află în nordul Harghitei? Pierzând controlul asupra Insulei Șerpilor din Carpați, statul pierde controlul și asupra acestor zăcăminte, ca și asupra uriașelor rezerve de apă de aici. Când am venit aici, am găsit biserici în care au crescut copaci. N-am intrat cum intră un episcop, cu crucea în biserică, am intrat cu securea și cu drujba în
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
cheamă eurocopaci. Râurile, eurorâuri. Șoselele, euroșosele. Rândunelele, eurorândunele. Cloțele, eurocloțe. Pupezele, europupeze. Zambilele, eurozambile. Cuculeul, eurocuculeu. Dar, pe lângă eurocaimacul poveștii, se numără și eurozațul snoavei. Rezultă, dintr-un condei, eurogropi, eurogunoaie, eurovaci, eurohoți, euroșpagă și, de ce nu, cel mai bogat zăcământ de pe la noi, europrostia. Când pui apă de ploaie într-o băutură tare, tăria se blegește și devine plană, precum cenușa. Coniacul, democratizat, devine poșircă. De acum înainte, Europa nu va mai alerga, nebună, spre progres, ci va merge șontâc-șontîc, în
CAREVASĂZICĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357238_a_358567]
-
de ozon își mută lăcașul în sfere calde în povești cu zmei și balauri zâne albe din zăpezi cenușii cioplitori în lemne și trupuri vii urși în hibernare translucidă peste toate - degete în renaștere lebede decupate din ape magie, soare, zăcământ pierdut rezumatul pădurii țesută din ramuri joc de urme în jurnale simțuri care prind semințe cresc iarbă în zăpada de acum și înving frigul din ghiocelul de mâine -Ne bucurăm că ne regăsim și noi în versurile tale, străine!- afirmă
ORAŞUL AMESTECAT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357415_a_358744]
-
noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului 5 noiembrie 1880 e data nașterii prozatorului MIHAIL SADOVEANU, pilon al panteonului literaturii române. Eu, cititorul din masa celor crescuți cu slova sadoveniană, mă simt profund îndatorat acestui șlefuitor și dăruitor de diamante, extrase din zăcământul spiritual-cultural al Neamului. Și-mi exprim acum îndatorarea față de acest Dascăl Național (pentru măcar trei generații) prin a îndemna tinerii de azi să nu-l ignore. Dacă se vor apleca și asupra cărților sale, cei aflați acum la o răscruce
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
Autorului 1966 INTRAREA ÎN MOLDOVA NOUĂ A scrie despre viața unui oraș este absolut necesar să intri în istorie. Moldova Nouă vine dintr-o istorie foarte veche, fiindcă munții care o înconjoară sunt plini de relicve istorice, dar și de zăcăminte cu minereuri complexe. Unul dintre cei mai vechi documentariști care a consemnat despre bogățiile de aici a rămas Francesco GRISELINI, care la 1740, fiind în călătoria sa prin Banat ca trimis al cancelariei imperiale habsburgice de la Viena, găsea la Moldova
1966 INTRAREA ÎN MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358282_a_359611]
-
noi” a început în urma unor descoperiri foarte mediatizate în presa australiana a anilor '80. Atunci am aplicat proverbul românesc „Încercarea, moarte n-are!” împletit cu spiritul de aventură. Mult mai mult „aur”' a descoperit însă mintea oamenilor de afaceri decât zăcămintele din mine sau în situri aurifere. Acum pot spune că „minele noastre de aur” au fost dăruirea și munca grea de mai târziu de la shopul „Nichols TV Service”. George ROCA: Citind povestea dvs. fascinantă, aceasta ne duce la Melbourne... Cum
INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* de GEORGE ROCA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358423_a_359752]
-
satelor care, din totdeauna, și-au avut proprietatea lor de familie: pământul și gospodăria respectivă, precum și bunul comun local, al fiecărei comunități: apa comunală, pășunea comunală, pădurea comunală, celelalte bunuri comunale administrate de primărie în folosul tuturor; pe lângă apele, pădurile, zăcămintele și toate celelalte bunuri ale domeniului public ce trebuie administrate de stat in folosul tuturor. Colectivizarea le-a luat totul, iar guvernările de după 1989 nu le-au restituit până acum nici jumătate înapoi. Le-a dat numai terenul, fără mijloacele
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
de ploi, de arșiță, de vânt, / Păreri de rău, tardiv, te împresoară. / De vorbe grele-ajung să nu mai doară, / Pentru-adevăr de ceri consimțământ, / Degeaba-i cerți: nimic nu îi doboară, / Nu mai există oameni de cuvânt. / Cum aurul, ascuns în zăcământ, / Se lasă, periodic, tras afară, / Dispar iubiri fără discernământ, / Scâncind, chiar nemurirea stă să moară. / Călătorind c-un tren rapid, pe scară, / Te-ndrepți spre-același, trist, deznodământ, / Zâmbești amar când vezi: ca o escară, / Se-ntinde nedreptatea pe pământ. Se
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
HOTĂRÂRE nr. 9 din 16 ianuarie 2025 privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a zăcământului auro-argentifer Certej și a zăcămintelor de andezit industrial și de construcție Dealul Cucăi și Dealul Ciongani din perimetrul de exploatare Certej, județul Hunedoara EMITENT GUVERNUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 37 din 16 ianuarie 2025 În temeiul art. 108
HOTĂRÂRE nr. 9 din 16 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293680]
-
completarea unor acte normative din domeniul resurselor minerale, petrolului și stocării geologice a dioxidului de carbon, cu completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1 Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a zăcământului auro-argentifer Certej și a zăcămintelor de andezit industrial și de construcție Dealul Cucăi și Dealul Ciongani din perimetrul de exploatare Certej, județul Hunedoara, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Autoritatea
HOTĂRÂRE nr. 9 din 16 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293680]
-
al Guvernului, Mihnea-Claudiu Drumea Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Ștefan-Radu Oprea Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, Adriana Petcu București, 16 ianuarie 2025. Nr. 9. ANEXĂ DATELE DE IDENTIFICARE a zăcământului auro-argentifer Certej și a zăcămintelor de andezit industrial și de construcție Dealul Cucăi și zona Ciongani din perimetrul de exploatare Certej, județul Hunedoara -----
HOTĂRÂRE nr. 9 din 16 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293680]
-
în schimbul unei plase de siguranță, de fapt un nou împrumut de un miliard de euro rezervat pentru următorii ani. Pentru rezervarea acestei sume, Regimul Băsescu-Ponta s-a obligat să plătească anual câte 25 milioane euro. În privința jefuirii celui mai mare zăcământ din Europa de cupru, aur, argint și metale rare, cel de la Roșia Poieni, premierul Ponta se laudă că a obținut o amânare de câteva luni. Cu toate că se apropie vara, Guvernul Ponta a lăsat în ceață demersurile făcute de asasinii economici
SCHIMBAREA FORMALĂ A GUVERNULUI DIN ROMÂNIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358847_a_360176]
-
cel de la Roșia Poieni, premierul Ponta se laudă că a obținut o amânare de câteva luni. Cu toate că se apropie vara, Guvernul Ponta a lăsat în ceață demersurile făcute de asasinii economici și asasinii politici străini pentru jefuirea celui mai mare zăcământ din lume de aur, argint și metale rare, cel de la Roșia Montană, precum și pregătirea celui mai mare dezastru ecologic din Europa prin dinamitarea a 4 munți și folosirea a 200.000.000 kg cianură. Cu referire la genocidul pus la
SCHIMBAREA FORMALĂ A GUVERNULUI DIN ROMÂNIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358847_a_360176]
-
ceea ce a mai rămas, dar de data asta, definitiv. Din acest paradis nu va mai rămâne nimic, decât un deșert otrăvit cu cianură de potasiu și un crater cu aspect selenar care va lua locul satelor răspândite prin munți. O dată cu zăcământul, vor dispărea bisericile, clădirile, animalele și oamenii - însăși civilizația. Cea mai mare exploatare de aur la suprafață din Europa va fi la Roșia Montană. Localnicii au început, în mică parte ce-i drept, să se obișnuiască cu ideea că Roșia
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358912_a_360241]
-
nechibzuință în atâtea înverșunări de prisos, nici măcar adiacente scopului cu care o anume situație te învrednicea... O vorbă spusă la timp pe un ton de blândețe neostentativă, necăznită, iradiată dinlăuntrul inimii, nu din intenții ascunse și fariseice ci iluminate de zăcământul pur al bunătății fibrale, încrederii în semeni și optimismului, sunt contribuțiile Elenei la îmbunătățirea stării mele de spirit, a tonusului, puternic marcat de angoasele unei eventuale nereușite. Liniștea s-a mai pogorât în rărunchii ființei mele și din poantele de
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (12) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359541_a_360870]
-
cu păstoritul și agricultura, trăind în case și colibe construite din bârne oferite de pădurile seculare de pe versanții munților. Cultura populară a acestor locuitori era inspirată de preocupările lor zilnice:păstoritul și agricultura.Mai târziu când au fost descoperite marile zăcăminte de cărbune acest spațiu silvo-pastoral se transformă radical.Însă, unele tradiții se regăsesc și astăzi în obiceiurile locului.Nedeile, ce vin din perioade imemoriale,se păstrează până astăzi, și reunesc comunitățiile satelor de Paști și Rusalii,în fiecare duminică în
SUFLETUL TEATRULUI DINTRE COPER ILE UNEI MONOGRAFII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360648_a_361977]
-
minerit etc., ca, sub o formă aparent legală de parteneriat cu țara noastră să ne ia la un preț de nimic toate bunurile. Unul din sovromuri a fost Sovrom Kvartit, care s-a ocupat sub această blânda denominațiune de jefuirea zăcămintelor de uraniu din Bihor. Acesta a fost deci... anul în care m-am născut. În plan teatral, îmi place să remarc că în 8 mai l956 a avut loc premiera piesei „Look back în anger”, adică pe românește „Privește înapoi
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
de credincioși, familii compuse în medie din 5 membri. Începuturile exploatării sistematice, cu mijloace rudimentare, a cărbunelui din Valea Jiului se regăsesc în anul 1840 când frații Hoffman și Carol Mederspach, proprietari austrieci de mine din Rusca Montană, atrași de bogatele zăcăminte carbonifere au pus bazele viitoarelor exploatări și întreprinderi miniere, continuând să cumpere de la proprietari și țărani eliberați un număr mare de posesiuni miniere. Exploatarea zăcămintelor carbonifere a continuat de-a lungul anilor, dezvoltând o zonă mono industrială, activitatea economică preponderentă
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
frații Hoffman și Carol Mederspach, proprietari austrieci de mine din Rusca Montană, atrași de bogatele zăcăminte carbonifere au pus bazele viitoarelor exploatări și întreprinderi miniere, continuând să cumpere de la proprietari și țărani eliberați un număr mare de posesiuni miniere. Exploatarea zăcămintelor carbonifere a continuat de-a lungul anilor, dezvoltând o zonă mono industrială, activitatea economică preponderentă fiind aceea de exploatare și prelucrare a cărbunelui. Jiului s-au ivit la milioane de ani după cataclismele și dezastrele geologice ale Miocenului, cataclismele și
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
de descoperirile arheologice, dar și de obiceiurile, tradițiile populare, casa de locuit, uneltele gospodărești, îmbrăcămintea ș.a. care și-au păstrat caracterul lor tradițional până în zilele noastre, fapt ce dovedește continuitatea și caracterul dacic din vremuri îndepărtate a populației petrilene. Descoperirea zăcămintelor de cărbune, începerea exploatării acestora, dezvoltarea rapidă a construcțiilor economice, sociale, culturale, a căilor de comunicație, după anul 1850 au dat la iveală un impresionant tezaur arheologic, care acoperă perioada începând cu paleoliticul, continuând apoi până în secolul al XIV-lea
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]