956 matches
-
Maria, cu domiciliul actual în Germania, 44628 Herne, Hohenrodtstr. 7a, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, Piața 23 August nr. 14, județul Bihor. 534. Klein Valeria, născută la 26 mai 1949 în localitatea Jimbolia, județul Timiș, România, fiica lui Sandu Zamfira, cu domiciliul actual în Germania, 86169 Augsburg, Schwerinerstr. 8, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Jimbolia, str. Tudor Vladimirescu nr. 12, județul Timiș. 535. Krempels Anneliese, născută la 31 mai 1957 în localitatea Selistat, județul Brașov, România, fiica lui Eitel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
în Beiuș, județul Bihor, România, fiica lui Giosanu Constantin și Olar Floarea, cu domiciliul actual în Germania, Offenbachstr. nr. 55, ap. 7, Burgel. 163. Stoica Costel, născut la data de 20 septembrie 1969 în București, România, fiul lui Nicolae și Zamfira, cu domiciliul actual în Germania, Kreis Viersen Stadt, Tonisvorst 2, Stiegherheidestr. nr. 15. 164. Maier Carmen Gabriela, născută la data de 29 ianuarie 1969 în Tîrgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Cerendi Francisc și Ana, cu domiciliul actual în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137260_a_138589]
-
cu domiciliul actual în Austria, 3390 Melk, Florianstr. 3/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Popesti-Leordeni, Str. Viilor nr. 12, județul Ilfov. 42. Parcalaboiu Bianca, născută la 5 octombrie 1972 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Zamfira Ilie și Aurelia, cu domiciliul actual în Austria, 2465 Hoflein, Feldgasse 11, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brașov, str. Gheorghe Baritiu nr. 12, județul Brașov. 43. Ungur Gheorghe, născut la 5 aprilie 1961 în localitatea Bratca, județul Bihor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142114_a_143443]
-
și țigani. În 1820 Pușkin l-a întâlnit pe Ion Ralli în Chișinău, feciorul lui Zamfirache, s-au împrietenit, iar vara următoare l-a dus pe poet la conacul tatălui său. În Codrul din apropiere Dolnei sunt situate locurile „Izvorul Zamfirei” și „Poiana Zamfira”, acolo Pușkin a întâlnit șatra de țigani și pe frumoasa Zamfira, le-a urmărit tradițiile și obiceiurile timp de 2 luni de vară, ca mai apoi să creeze poemul "Țiganii". După primul război mondial conacul a rămas
Conacul lui Zamfirache Ralli () [Corola-website/Science/333692_a_335021]
-
1820 Pușkin l-a întâlnit pe Ion Ralli în Chișinău, feciorul lui Zamfirache, s-au împrietenit, iar vara următoare l-a dus pe poet la conacul tatălui său. În Codrul din apropiere Dolnei sunt situate locurile „Izvorul Zamfirei” și „Poiana Zamfira”, acolo Pușkin a întâlnit șatra de țigani și pe frumoasa Zamfira, le-a urmărit tradițiile și obiceiurile timp de 2 luni de vară, ca mai apoi să creeze poemul "Țiganii". După primul război mondial conacul a rămas satului. Aici a
Conacul lui Zamfirache Ralli () [Corola-website/Science/333692_a_335021]
-
lui Zamfirache, s-au împrietenit, iar vara următoare l-a dus pe poet la conacul tatălui său. În Codrul din apropiere Dolnei sunt situate locurile „Izvorul Zamfirei” și „Poiana Zamfira”, acolo Pușkin a întâlnit șatra de țigani și pe frumoasa Zamfira, le-a urmărit tradițiile și obiceiurile timp de 2 luni de vară, ca mai apoi să creeze poemul "Țiganii". După primul război mondial conacul a rămas satului. Aici a funcționat o bibliotecă, apoi școala muzicală. Moșia a fost deținută în
Conacul lui Zamfirache Ralli () [Corola-website/Science/333692_a_335021]
-
bisericii se află două morminte îngrădite cu un gard din fier. Pe una din pietrele funerare se află următoarea inscripție: ""Supt această piatră se află depus trupul răposatei fecioare Ecaterina fiica d-lor sale Sardariul Daniil Hristodor și soția sa Zamfira. Această fecioară răposată la 1 (?) octomvrie 1859 în vîrstă de 14 ani ... Cetitoriule, trecănd pe aice, aduți aminte că ești muritoriu; roagă pe D-zeu pentru iertarea răposatei fecioare."" Pe o altă piatră de mormânt se află inscripția: ""Supt această
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
Crocer, Ed. Humanitas, ediția 2010. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1997. În 2005, intră în Biroul de Conducere, iar din ianuarie 2013 este președinte al U.A.P.R., filiala Iași. În 2001, împreună cu Gabriela Drinceanu și Zamfira Bârzu formează "Grup 3", un grup artistic a cărui coerentă stilistica vine din reevaluarea tradiției patrimoniale est-europene prin modalități de expresie noi, păstrând suportul tradițional. Lucrări în spațiul public: Expoziții personale Expoziții “Grup 3”
Felix Aftene () [Corola-website/Science/328647_a_329976]
-
a avut premiera la 24 martie 1992 în regia artistică a lui Titel Constantinescu, fiind prezentată din nou în 1992, 1993, 1997 și 2007. Distribuția a fost formată din Constantin Codrescu (Fărâmă), Dana Dogaru (Oana), Silviu Stănculescu (superiorul), Adriana Trandafir (Zamfira), Răzvan Ionescu (Lixandru), Mihai Dinvale (Darvari), Mircea Constantinescu (Iozi), Ion Siminie ș.a. Echipa tehnică a fost formată din Mihai Barta (regia de studio), George Marcu (regia muzicală) și ing. Luiza Mateescu (regia tehnică). Filmul "Eu sunt Adam!" (lansat în 1996
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
din Teiuș a familiei nobiliare Rațiu. Edificiul, situat în orașul Teiuș, pe strada Bisericii, nr. 304, este monument istoric clasificat sub . Biserica românească de secol XVI din Teiuș este o ctitorie a nobililor români Petru Rácz I., soția sa domnița Zamfira și Mihail Rácz. Șematismul Arhidiocezei Mitropolitane Greco-Catolice din Alba Iulia și Făgăraș, de la anul 1900 consemnează la pagina 131: "La Teiuș, exista o biserică de piatră construită în anul 1500 cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului". "Exista și
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
fost trimisă lui Ioan Micu Moldovan, iar acesta ar fi văzut originalul în 25 Iunie 1911. În interiorul bisericii pe peretele vestic al navei, în dreapta intrării, se află pictat tabloul votiv care-l reprezintă pe Petru Rácz împreună cu soția sa domnița Zamfira, îmbrăcați în straie boierești românești de ceremonie, ținând pe palme macheta bisericii. Domnița Zamfira a fost fiica mai mare a boierului muntean Ioan și a domniței Stana Norocea, Logofăt de Pitești și Szaszsebes (Sebeșul Săsesc), nepoată pe linie maternă a
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
Iunie 1911. În interiorul bisericii pe peretele vestic al navei, în dreapta intrării, se află pictat tabloul votiv care-l reprezintă pe Petru Rácz împreună cu soția sa domnița Zamfira, îmbrăcați în straie boierești românești de ceremonie, ținând pe palme macheta bisericii. Domnița Zamfira a fost fiica mai mare a boierului muntean Ioan și a domniței Stana Norocea, Logofăt de Pitești și Szaszsebes (Sebeșul Săsesc), nepoată pe linie maternă a domnului muntean Mircea Ciobanul (stră-stră-nepotul lui Mircea cel Bătrân) și a doamnei Chiajna (fiica
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
Săsesc), nepoată pe linie maternă a domnului muntean Mircea Ciobanul (stră-stră-nepotul lui Mircea cel Bătrân) și a doamnei Chiajna (fiica lui Petru Rareș și nepoata lui Ștefan cel Mare și Sfânt). Tabloul votiv indică fără dubii faptul că Petru și Zamfira au fost ctitorii bisericii din Teiuș. Pisania bisericii indică tot fără dubii, faptul că biserica a fost zidită și de către Mihail Raț (Rácz). Deci și el a fost ctitor, chiar foarte important, deși documentele istorice cunoscute până acum nu oferă
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
titlul „Rácz de Nemes-Prad”. Din analiza cronologică a titlurilor nobiliare din catalogul "J. Siebmacher’s" se observă că după trei ani de la înnobilarea lui Petru Rácz, în anul 1581 a fost înnobilat și Mihail Rácz. Deoarece Petru Rácz I. și Zamfira au avut doar un singur urmaș pe linie bărbătească, Adam, atunci se poate admite posibilitatea, că Mihail Rácz a fost rudă foarte apropiată a lui Petru Rácz, amândoi au fost contemporani, cunoscuți, respectați și răsplătiți în epocă pentru serviciile și
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
al Poloniei și la Curtea lui Sigismund Báthory, principele Transilvaniei. Mihail Rácz II. a fost și el curtean la Curtea lui Ștefan Báthory și Sigismund Báthory. Prezența mormintelor, marcate cu lespezi de piatră, ale lui Petru Rácz I. și domniței Zamfira, până în anul 2001 în interiorul bisericii din Teiuș, este dovada de netăgăduit a faptului că biserica este ctitoria lor. Sunt unele păreri care susțin ipoteza că biserica a început să fie construită de către Mihail Rácz II, dar lucrări foarte importante sau
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
netăgăduit a faptului că biserica este ctitoria lor. Sunt unele păreri care susțin ipoteza că biserica a început să fie construită de către Mihail Rácz II, dar lucrări foarte importante sau datorat în principal lui Petru Rácz I și soției sale Zamfira, fapt care ar explica absența primului din tabloul votiv. În ceea ce privește cronologia bisericii, ținând cont de caracteristicile stilistice ale elementelor arhitecturale pe care biserica încă le mai păstrează, ancadramentul ușii cu pisania, rozasa cu trafor de piatră, tabloul votiv și datele
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
de trafor și tabloul votiv. În anul 2001 în urma unui sondaj arheologic de salvare, au fost descoperite mormintele ctitorilor. Lespedea de mormânt a lui Petru cu dimensiunile de 2,15×0,88×0,26 m, era întreagă, iar cea a Zamfirei cu dimensiunile 1,80×0,86×0,22 m, prezenta fisuri. Ulterior mormintele au fost astupate cu pământ iar lespezile funerare au fost scoase afară din biserică. Naosul boltit semicilindric prezintă pe latura de vest, către turnul clopotniță, un ancadrament
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
dale de piatră s-a amenajat o alee între ușa laterală de evacuare și aleea principală de acces în cimitir. Mica și onorabila comunitate de credincioși români ai bisericii medievale din Teiuș prin Ștefan Racz (strănepot al ctitorilor Petru și Zamfira Racz) și prin episcopul Teofil (Toma) Seremi născut în Teiuș (care a început discuțiile de unire în anul 1693 și a condus primul Sinod al Unirii cu Biserica Romei), s-au situat în prima linie a marii acțiuni istorice de
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
13. Pohilă, Vlad. Ochi de șoim : [arta fotografică a lui Vasile Șoimaru, dr. în economie, conf. univ. la ASEM, publicist] / Vlad Pohilă // Limba Română. - 2003. - Nr 1. - P. 106-109; fotogr. Pohilă, Vlad. O jertfă tulburătoare. În numele tatălui... : [prof. univ. dr. Zamfira Mihail, lingvistă, etnolog de la București] / Vlad Pohilă // Născut în Cornova: omagiu lui Paul Mihail. - Chișinău, 2006. - P. 107-114. Pohilă, Vlad. O lumină ce vine din Banatul Sârbesc : [starea limbii, literaturii și a presei de lb. română din Voievodina] / Vlad Pohilă
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
Finala a avut loc pe 19 decembrie 2014. Fiecare concurent a interpretat câte trei piese: una solo, una în duet cu antrenorul și una în duet cu un muzician cunoscut din România. Votul publicului a decis câștigătorul. Matei Sorescu, Claudiu Zamfira și Cezar Dometi, concurenți în sezonul 2 "Vocea României", au criticat sezonul al patrulea al emisiunii, spunând că vocile concurenților au fost modificate pe calculator.
Vocea României (sezonul 4) () [Corola-website/Science/331875_a_333204]
-
1949. Grigore D. Cojocaru (n. 1888), Zinovia I. Cojocaru, soția (n. 1895), Irina F. Spânu, fiica (n. 1925). Deportați în 1949, în regiunea Kurgan.Motivul reprimării: famiglie de “chiaburi”.Reabilitați în 1989. Atanasie N. Cojocaru(fost primar de Baraboi), Zinaida (Zamfira) I. Cojocaru, soția (n. 1880). Acuzați de colaboraționism și deportați în 1949, în regiunea Kurgan.Reabilitați în 1991. Vasile A. Cojocaru (feciorul lui Atanasie și al Zinaidei) (n. 1912),șef de post(polițist), tata a trei copii,care nu-l
Victimele totalitarismului comunist din comuna Baraboi () [Corola-website/Science/311442_a_312771]
-
de la Bârzeiu, ctitorie a familiei. Popa Ion, fratele mai mic al vistiernicului Șerban, moare de tânăr, după aprilie 1808. În urma căsătoriei cu o anume Bălașa, despre care nu se știe mai nimic, au rezultat 8 copii: Ion, Gheorghe (celebrul general), Zamfira (măritată cu boiernașul gorjan Nicolae Gârbea din Vladimiri), Ilinca (măritată cu pitarul Avram Negreanu), Bălașa (măritată cu postelnicul Alexandru Roșianu), Smaranda (măritată cu preotul Radu Aluneanu), Maria (măritată cu Gheorghe Geamănu) și Stana (necăsătorită). Dacă primii doi sunt reprezentanții cei
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură și aflându-se în satul Cosmina de Sus: casa cu demisol comercial Mihail Alexandrescu (sfârșitul secolului al XIX-lea); casa cu prăvălie Zamfira Stănescu (1932); și casele Nicolae Ghioca, Călin Olărescu, Anica Simache, Ecaterina Peneș, Maria Săndulescu (începutul secolului al XX-lea), Ion Dima (1909), Maria Ionescu (1930) și Viorel Sultan (1931).
Comuna Cosminele, Prahova () [Corola-website/Science/301664_a_302993]
-
vârsta de 16 ani a fost destul de avansat în meșteșugul picturii, drept pentru care a încheiat un contract pentru zugrăvirea unei biserici, dar cu o remunerație destul de modestă. Gheorghe l-a ajutat pe Nicolae la executarea picturilor murale de la Mănăstirea Zamfira în anul 1856 - 1857 și la Mănăstirea Agapia în anul 1860. Mai târziu, Gheorghe a intrat în rutina execuției de icoane. Sporadic a mai realizat copii după ilustrate și a încercat să facă portrete, dorind să-l urmeze pe Nicolae
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
pentru bisericile din Băicoi și mănăstirea Căldărușani. În 1856 realizează compoziția istorică "Mihai scăpând stindardul", pe care o prezintă domnitorului Barbu Știrbei, împreună cu o petiție prin care solicită ajutor financiar pentru studii. În anii 1856-1857 pictează biserica nouă a mănăstirii Zamfira (județul Prahova), apoi, până în anul 1859 biserica mănăstirii Agapia, iar între 1859-1861 biserica parohială din Puchenii Mari, Prahova (cu excepția tamburului turlei mari, pe care nu apucă să îl mai picteze datorită plecării la Paris). La intervenția lui Mihail Kogălniceanu, care
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]