1,082 matches
-
Nu se putea altfel și cred că știu la cine se gândește sfinția ta - am sărit eu cu vorba. Atunci fii bun și povestește! Îi vorba de biv vel căpitanul Pavăl, care la 25 mai 1707 (7215) scrie într-un zapis: „am dat danie svintei mănăstiri Socolii a mea dreaptă ocină și moșie... o vie ce iaste în Dealul Călugărițelor”. Căpitanul primise acea vie „de la nănași” și o dăruiește mănăstirii „pentru sufletele părinților,... și nănașilor și ale noastre”. Numai că se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lui Pavel, și Mihalachi, nepotul său, precum aceea vie i-au lăsat Pavel, bărbatul ei, să-i fie de comându ei... Și acmu se scoală călugărițăli de au luat acea vie cu împresurare”. Norocul călugărițelor a fost că au avut zapisul „de la mâna lui Pavel și de la Irina și cu iscălitura a duhovnicului său, anume popa Grigorie... Deci tâmplânduse de față și preotul Grigorie, duhovnicul lui Pavel, au mărturisit drept pe cum iaste danie dreaptă; și le-au dat călugărițelor și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
decât să urmez dorinței sfinției tale. Sunt gata de drum. Drept dovadă, am să și încep să vorbesc despre o danie făcută la 26 noiembrie 1587 (7096). Dăruitorul este un oarecare Lucoci. El a întocmit unul dintre cele mai interesante zapise din câte am citit. Dacă merită, dă-i citire, să aud și eu. „Adică însumi, Lucoci, mărturisesc, la moartea mea, cum am trimis la sfânta mănăstire și la sobor, ca să vină călugării în curtea mea, să ducă trupul meu la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și 6 iepe, și 10 porci, și 1000 de aspri pentru pomeni, și o trăsură cu doi cai și cu așternut și o cupă de argint, și o lingură de asemenea și o bute de vin”. Aici - după cum este scris zapisul - pare că sunt doi dăruitori, dragule. Nu este așa, pentru că același Lucoci întâi vorbește ca de dincolo de mormânt, apoi spune că „cneaghina lui Lucoci s-a sculat ca să dea din averea ce are de la Dumnezeu”... Și dania nu era una
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vede lucrul că marii boieri formau o castă foarte unită de vreme ce au „luat... cu tocmeală” două fălci de vie și la 25 iulie 1614 (7122) au dat-o mănăstirii Sfântul Sava „pentru sufletul răposatului,... Arpentie postelnic”. Acum ia seama la zapisul întocmit la 25 iulie 1614 de Constantin Corpaci și ai să vezi că la acea vreme oamenii nu se prea gândeau să spună cu amănuntul cât și cum lasă danie mănăstirilor. Uite la dania de față: „Însumi... Constantin Corpaci clucer
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
25 iulie 1614 de Constantin Corpaci și ai să vezi că la acea vreme oamenii nu se prea gândeau să spună cu amănuntul cât și cum lasă danie mănăstirilor. Uite la dania de față: „Însumi... Constantin Corpaci clucer, în acest zapis al meu... am dat sfintei mănăstiri,... numită Sava, ce este din târgul Iași,... partea mea de vie , pe care o am cu sora mea, cneaghina Nastasia Varticoaie... în viile numite Copoul”. Cine știe cât reprezenta acea jumătate de vie? Dacă tot am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
capul pentru faptele bune închinate Moldovei. Acum însă hai să vedem ce se mai spune despre daniile făcute către mănăstirea Sfântul Sava. Asta-i o treabăușoară ușoară, sfințite. Iaca. Taman la 27 martie 1652 (7160) „Trandafir marile șetrariu” face un zapis în care spune: „M-am sculat și am dăruit doă locuri de dughene svintei mănăstiri cărie-i hramul Svintii Sava... cari loc iaste împotriva celora dughene a svintii mănăstire”. Nu-i prea limpede unde se află locul acelor dughene. Dar asta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
le faci o carte călugărilor de la Sventi Sava”. Dacă ai luat seama, ai văzut că și un grec - gelep, ceea ce înseamnă că era negustor de oi pentru turci - a făcut o danie către o mănăstire moldovenească! Am văzut, părinte, dar zapisul de la 18 martie nu este mai perejos de cel de mai sus. Cam știu eu despre ce-i vorba, dar pentru plăcerea noastră dă-i citire! Chiar îmi place să citesc acest zapis pentru anecdotica lui: „Adică eu Liondie Mărgineanul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o mănăstire moldovenească! Am văzut, părinte, dar zapisul de la 18 martie nu este mai perejos de cel de mai sus. Cam știu eu despre ce-i vorba, dar pentru plăcerea noastră dă-i citire! Chiar îmi place să citesc acest zapis pentru anecdotica lui: „Adică eu Liondie Mărgineanul, denpreună cu a mea femeie... scriem și mărturisim... am vândut a noastră dreaptă ocină,... o vie, care iaste o falce și trei fârte, și via iaste în Vale Ierimiei, în față... Aceasta noi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și eu afacere! Pe lângă faptul că iei gologani pe vie „treizeci de lei bătuți... bani gata” mai ești trecut și „la pomelnicul cel mare și la sfântul jirtăvnic”. Așa ceva nu întâlnești la tot pasul. Dar nici pe cele scrise în zapisul din 28 ianuarie 1788 nu le întâlnești toată ziuabună ziua. Să știi că m-ai făcut curios, fiule. Am privit cu atenție la bătrân și ori mi s-a părut ori ceea ce am văzut era adevărat. Bătrânul zâmbea cu subînțeles
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a tușit ușor. Lumina din ochi însă îl dădea de gol. „Știu că din toate cele scrise nimic nu-ți este străin, dar am vrut și eu s-o fac pe grozavul. Iertare, părinte!” - am gândit eu, căutând de zor zapisul cu pricina. Iată-l! „Adică eu, Arseniia nepoata Gahiții, soțul lui Costandin bărbieru, am dat... zapisul meu la mâna sfinții sale părintelui egumen Sfântului Savii chir Dionisâie pentru ca să să știe pentru o dugheană ce au avut moș Costandin bărbieru pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
scrise nimic nu-ți este străin, dar am vrut și eu s-o fac pe grozavul. Iertare, părinte!” - am gândit eu, căutând de zor zapisul cu pricina. Iată-l! „Adică eu, Arseniia nepoata Gahiții, soțul lui Costandin bărbieru, am dat... zapisul meu la mâna sfinții sale părintelui egumen Sfântului Savii chir Dionisâie pentru ca să să știe pentru o dugheană ce au avut moș Costandin bărbieru pe locul mănăstirii; și fiindcă au murit moș Costandin, au rămas dugheana la mătușa mea Gafițăi, iar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să rădice pe mort cu cheltuiala sfinții sale și să rămâie dugheana la mănăstire pentru pomenirea sufletelor lor... Iar părintele egumenul ș-au făcut pomană și au cheltuit treizeci și unul lei și doozeci de parale. Și am dat acest zapis locului și toate scrisorile ce am avut ca să stăpânească mănăstirea... 1788 ianuarie 28”. Bătrânul m-a ascultat în tăcere, dând din cap a mirare. Apoi, privind spre soare, a grăit ca pentru sine: Și când te gândești că sub acest
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
le-au pierdut din pricina oștilor leșești, în zilele lui Eremia (Movilă) voievod „. Acum uite cum un egumen sare cu amândouă mâinile să primească o danie: Ascultă numai ce spune egumenul mănăstirii Aron Vodă la 20 iulie 1619: „Scris-am cestu zapis, cum au venit la svânta mănăstire Ana Mustețoaie den târg den Iași și,... au închinat sfintei mănăstiri o prisacă cu pomi și cu tot hotarul ei”. Admir pe bătrân pentru faptul că nu-i cruță deloc pe sfințiile lor călugării. Și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
O falce de vie la Șorogari în Dealul Bătrân”. Dacă tot a venit vorba de dealul Șorogarilor, împânzit numai de vii și livezi, să luăm seamă cum „Ghica vel vornic al łării de Jos” scrie la 20 ianuarie (1648-1651) un zapis prin care dăruiește mănăstirii Aron Vodă două fălci de vie la Șorogari. Spune-mi, te rog, despre care dintre Ghiculești este vorba și de ce apare acel interval între ani, dragule? Cu îngăduința sfinției tale, am să citesc ce scrie în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
1711. Văzând biserica Golia, a remarcat că are „trei feliuri de meșteșuguri: leșesc, grecesc și moschicesc”. După ce ai spus atâtea despre această mănăstire, hai să vedem cu ce daruri au miluit-o voievozii sau enoriașii. Aș aminti, sfințite, de primul „Zapis de la Pavăl Paleologul, grecescu, din 1607, scriind cum au dat danie mănăstirii Golâi doao vii de la Șorogari pentru sufletul lui, aproape de vie sfintei mănăstiri Sfete Neculai și lângă a popii Ieremii” - după cum scrie un pisar domnesc. După vreun an, la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în ocolul târgului Iașii, cu locuri de mori mai sus de gura Bahluiului, și cu loc de prisăci”. Și uite-așa averea mănăstirii Golia se rotunjește încetîncet. Nu mai departe la 12 martie 1639 (7147), într-un rezumat al unui zapis de la Ionașco Cujbă biv vornic citim: „precum au dat danie, o falce de vie la Șorogari în Dealul cel Bătrân”. Dintr-un alt rezumat după „Un ispisoc de la Petriceicu (Ștefan) voievod, din anii 7181 (1672 septembrie 1-1673 august 31)” aflăm
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
din Târgușorul Nicolina. La zidirea ei s-au întrebuințat și materiale de la biserica cu hramul Izvorul Tămăduirii...” Cred că acele materiale erau tocmai din biserica lui Poroțchie „ce au fost căpitan mare”. Citesc mai departe. În cale îmi iese un zapis din 20 aprile 1740 (7248) al lui „Costantin Costin, biv vel paharnic al łării Românești”. M-am oprit însă cu întrebarea pe buze: „Ce caută acest slujbaș domnesc de rang mare al łării Românești în Moldova? Unde-i bătrânul să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am oprit însă cu întrebarea pe buze: „Ce caută acest slujbaș domnesc de rang mare al łării Românești în Moldova? Unde-i bătrânul să-mi tălmăcească nedumerirea?” Citesc totuși mai departe și aflu că paharnicul spune: „Adeverescu cu acestu încredințatu zapisul meu,... pentru o moșie, anume Zastinca, ce-am avutu aice la Moldova, care moșie este la ținutul Sorocii... Această moșie... am dat-o danie,... la sfânta mănăstire Svetei Arhangheli (Mihail și Gavril) de lângă Iași, zidire mării sale,... domnu al łării
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
apare <Io Grigorie Ghica voievoda> în calitate de ctitor al acestei biserici? Asta am să-l întreb pe bătrân”. Cu acest gând în minte citesc mai departe și aflu că la 18 februarie 1741 (7249): „Natalie călugăriță, mama lui Costandinachi”, face un zapis „la mâna svinții sali, părintelui Filaretu egumenul de la sfânta mănăstire Sfetii Arhangheli și Sfânta Vineri din Iași, precum... am dăruit svintilor mănăstiri o parte de moșie ce avem cumpărătură de la răzeșii di satu de Tatomirești, care... cuprindu toate o sută
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
precum... am dăruit svintilor mănăstiri o parte de moșie ce avem cumpărătură de la răzeșii di satu de Tatomirești, care... cuprindu toate o sută și două pământuri... și cărțile domnești... le-am datu... la mâna sfinții sale”. Uite că și acest zapis mă pune în încurcătură... Dar s-o iau încetișor. Cum se vede, călugărița Natalia este „maica lui Costandinachi”, deci a fost măritată și abia la bătrânețe s-a călugărit. Apoi ea vorbește și de „Sfânta Vineri din Iași”. Asta ar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vie venite plocon peste noapte, adică numai la două luni de la acea judecată, nu-i bucură, atunci ce altceva ar face să le tresalte inima? Iaca ce spune Savin banul la 25 august 1709: „Scriu și mărturisesc cu acest adevărat zapis... cum... am dat danie trii fălci de vie la Vlădiceni... cu pomăt cu tot... svintei mănăstiri Barnovschii... pentru sufletul părintelui mieu și al mieu”. Uite cum se mai poate face o danie. Cum, părinte? Așa cum a făcut Grigorie Ghica voievod
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aliați ai noștri. Nu încetez să-mi amintesc de acest blestem al nostru. Cel mai nimerit e să uiți de toate acestea... Mai bine hai să vedem cum își plătește Constantin Chistruiul încălcarea de către el a locului mănăstirii Barnovschi. În zapisul întocmit la 4 octombrie 1745 (7254) scrie: „Făcând eu pivniță din dosul dughenii mele, am intrat cu doi coți în locul mănăstirii; și ne-am aședzat cu sfințiia sa părintele Paisie ca să-i dau pe an câte două ocă de ceară
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dania, dar întrebarea care se pune este dacă sfințiile lor le respectau... Acest Andronic spune doar „casăle și via din dealu” și atât... „De vreți voi să aflați unde-i dealu n-aveți decât!” - o fi zicând el cănd a întocmit zapisul. Și acum, dacă n-ai știut, află, dragule, că această danie a postelnicului Andronic este printre cele din urmă făcute mănăstirii Barnovschi. În timp ce rostea aceste cuvinte, bătrânul, punându-mi mâna pe umăr, a adăugat: Nu fi trist, fiule. Să ne
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pe unde se află acum Facultatea de Teologie. Nu știu dacă ți-a plăcea, dar am să amintesc că pe lângă Trei Sfetite se găsea și temnița târgului, fiindcă de răufăcători nu am dus lipsă niciodată. Despre temnița domnească aflăm din zapisul Saftei „giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost păharnic mare”, întocmit la 22 octombrie 1669 (7178), în care scrie: „Am dat danie... locul între mănăstire, între Tri Svetitile și între temnița cea domnească, din locul lui Dumitrașco diiaconul în gios
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]