1,029 matches
-
tânără și foarte arătoasă. Ele se adânciseră mult în spirit, mai ales fiica. Deși erau de rang înalt, au mers singure pe jos până la Veronica de Jaén2 - nu știu dacă nu cumva au și cerșit. Acest lucru a făcut mare zarvă în Alcalá. Doctorul Ciruelo, care era oarecum ocrotitorul lor, a crezut că prizonierul le-ar fi îndemnat la aceasta și, prin urmare, ceru să fie prins. Când Pelerinul îl auzi pe vicar, îl întrebă: - Doriți să vă vorbesc puțin mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
tot ce aveau, chiar și cărțile. Începură să ceară de pomană prin Paris și merseră să se adăpostească în spitalul Sfântul Iacob, unde locuise și Pelerinul, care plecase de acolo din pricinile pomenite mai înainte 1. Faptul acesta iscă mare zarvă în universitate, căci primii doi erau oameni de vază și foarte cunoscuți. Imediat spaniolii le declarară război celor doi maeștri și, neputându-i îndupleca să se întoarcă la universitate - cu toate că încercară să-i lămurească în fel și chip -, veniră mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
limpezime și pricepere și multă evlavie; dorind să termin odată cu acel lucru, într-o mare pace și în deplină cunoștință și aducere de mulțumire Persoanelor dumnezeiești, deopotrivă cu o mare evlavie. Fie că a fost o ocazie șjustificatăț sau nu, zarva din sală m-a făcut să mă ridic de la rugăciune și să merg să fac liniște. Și apoi, mergând la liturghie și în timpul ei, căldura lăuntrică mi se părea că luptă cu vântul de afară, apărând limpede că binele venea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
am spus că trebuie să doarmă, astfel începe 1 ianuarie odihnit. Totul a fost ca în orice altă seară, ceva verdețuri la cină, puțin lapte și... în pat cu ei. Am rămas în casa goală, mare și pustie. Afară începea zarva. În inima mea cobora tristețea. Pe la 22 am primit mesaje de la copii, îmi urau cele bune și mă rugau să nu fiu tristă pentru că alte sărbători le vom petrece împreună. Am plâns ca demult. De obicei mă stăpânesc, cel mult
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
cu trenul e o aventură. În pri mul rând, numai să mă orientez în furnicarul gării din Roma mi-a trebuit o oră. Are vreo 30 de linii, tabele luminoase și reclame peste tot, două linii de metrou și o zarvă nemaipomenită. Mie mi se părea și mai ciudat după liniștea din munți. Nu știu la câte încercări am fost supusă. Toate m au întărit, dar m-au și amărât. Gândește-te, eu, singură în Roma, spre un oraș necunoscut, să
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
bestii, al unui șarpe, a avut o valoare mai mare decât cuvântul lui Dumnezeu, iar rebeliunea s-a produs. Luați în mână pagina Sfintei Evanghelii care descrie procesul de la Templu, după vindecarea orbului din naștere. De ce s-a făcut atâta zarvă pentru o minune, care apărea după atâtea alte sute și sute? (Sfânta Evanghelie ne vorbește în continuu de mulțimile care aduceau la Isus, oriunde, tot felul de bolnavi și toți erau vindecați). Așadar, ce era atât de nou? Poate că
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
plimb în fiecare noapte, temător, sub stelele țiuitoare. Aștept încordat un răspuns, oricât de firav, de undeva. Mă surmenează această singurătate infinită. Tăcerea nopții îmi dă fiori. Aș vrea să reușesc s-o rup; aș vrea să pot să regăsesc zarva de la Roma, aceeași care-mi consuma nervii și mă obliga să mă plimb euforic pe străzile orașului până-n zori, epuizându-mi toate energiile negative. A învăța să mori Există o clipă abruptă când fiece individ dorește fierbinte să fie iluminat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de fapte, de posibilități de a merge la școală, să se desăvârșească... Cum a ajuns V. Voiculescu în acest post povestește fiul său Ion Voiculescu în Amintirile unei odăi (în „Steaua” nr. 4, 1971). Era vara. În familia doctorului era zarvă mare. Adrian Marino, prietenul lor, care compunea programul literar la Radio, fusese dat afară. Venise la Voiculescu să-i solicite ajutorul, să pună o vorbă la prietenul lor N.M. Condiescu, adjutant regal și consilier a lui Carol, regele, să se
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
luat legătura cu ÎPS episcop Aftenie Vasile, care mi-a dat două scrisori, una către ÎPS Dr. Iuliu Hossu pentru Cluj, și alta către ÎPS Dr. Ion Bălan, episcopul meu de Lugoj. M-am întors la Cluj unde era mare zarvă. ÎPS Dr. Iuliu Hossu, venea de la reședință până la catedrală cu cordon de credinioși ca să nu-l aresteze. În timp ce ÎPS a fost la catedrală, eu m-am strecurat prin fundul grădinii episcopale, la reședință. Poate atunci am fost urmărit. Nu știu
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
scrie cu litere mari: "TALHARI" Porțile grele de stejar, legate în fier, scârțâiră prelung din balamale, deschizându-se. Să coborâți stârvurile aistea! poruncește Ștefan. Destul mi-au împuțit cetatea! Și dă pinteni, întrând în curtea cetății. * Scrâșnetul lanțurilor, tropotul cailor, zarva o făcură pe Maria să arunce cartea și să dea fuga la fereastră, pe care o deschise smulgând-o aproape. Ploaia îi biciui fața, orbind-o. Curtea nu se vedea, era dincolo de al doilea zid de incintă, dar se auzea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
orice parte păgână... Când voi înceta să port pe umerii mei aiastă povară, atunci veți ști... o știți, dar nu vreți s-o știți..." Ștefan către solii poloni ce reclamau Pocuția 11 Apusul apune. "Pax Ottomanica?!" Pe fereastra spătăriei năvălește zarva vrăbiilor gureșe ce se bucură de primele raze de soare ale primăverii. La Stambul se adună nori negri, glăsuiește Ștefan, încruntat, măsurând cu pași rari spătăria și boierii, cu capetele plecate, tac. S-au înturnat păsările noastre călătoare. Și nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în vârful nucului (cel mai înalt) și a atârnat-o bine, să nu cadă. Ciorile s-au speriat și n-au mai venit în livada noastră. Am observat că s-au mutat în livada vecinului Tărâță și făceau o mare zarvă în nucii lui. Vasile și fratele lui Ilie ne-au ajutat la bătut nucii cu prăjinile. Când avea timp venea și tata. Au fost foarte încărcați și am scos o mare cantitate de nuci. Le-am dat o găleată cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în ea frunzele sau crengile uscate, suflate de vânt. Abia așteptam ca vremea să se astâmpere, ca să ne putem juca iar împreună. Era într-o vineri. Mamele noastre erau la târg, la cumpărături și noi în livadă, la năzbâtii. Auzind zarvă mare, ni s-au alăturat și băieții vecini, Aurel și Vasile. Nu știam ce să mai inventăm. Lui Aurel, care era ceva mai isteț ca noi, îi trece prin gând, să ne dăm huța pe cumpăna fântânii. Zis și făcut
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
spre paguba țării întregi. Astăzi s-a rupt păienjenișul de pe ochii cetățenilor României întregite, ca să vadă limpede de unde vine mântuirea; de la eroica hotărâre a Majestății Tale și de la înțelegerea rosturilor țării și adevăratelor ei interese. Astăzi s-au mai distrus zarva, certurile, bătăile electorale și chiar omorurile și în locul lor se va întrona liniștea, munca, pacea și unirea, pecetluite pe frățeștile îmbrățișări ale poporului, ca în timpurile legendare. Cu adresa nr.4738 din aprilie 1938 se comunică primăriilor din județ să
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Rouelle, Le Chalotais și tot el i-a expulzat pe iezuiți. Când comparăm cruzimea iezuiților față de Port-Royal cu blândețea enciclopediștilor, se vede bine diferența dintre regnurile, moravurile și inimile celor doi regi. Cel dintâi era lacom de faimă și lua zarva drept glo rie; al doilea era un om de lume care făcea meseria cea mai urâcioasă ăaceea de rege) cu cât mai puțină tragere de ini mă îi stătea în putință. Nu se va găsi multă vreme nicăieri asemenea domnie
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
dihor, cu o fizionomie plină de spirit, era ceea ce într-o franceză proastă, dar în acest caz potrivită, s-ar numi un mișel. În el se dădea o mare bătălie: care dintre viciile lui să rămână stăpân. De aici, o zarvă și o înfruntare neîncetată între ele. Zgârcenia, dezmățul, ambiția erau zeii lui; perfidia, lingușirea, slugărnicia - mijloacele sale; impietatea perfectă - odihna lui; iar principiul său de conduită se întemeia pe părerea că cinstea și corectitudinea sunt niște himere cu care te
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
pe lângă prinț vanitatea și interesele, dintre care unii chiar urmăresc cu tot dinadinsul să-l facă să trăiască la fel ca ei și împreună cu ei. Și așa s-a deprins cu desfrâul, și chiar mai mult decât cu desfrâul cu zarva lui, până la a nu mai putea să se lipsească de ea, și nu-l mai atrăgeau decât larma, tumultul și excesul. Asta l-a împins adesea s-o ia razna într-un chip extravagant și scandalos, să amestece în petrecerile
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
cu neputință să se întoarcă la sine, nefiind capabil nici măcar să-și gă sească o preocupare. Nu putea trăi decât în frământarea și în iureșul treburilor, ca în fruntea unei armate, sau în focul pregătirilor pentru o campanie, sau în zarva și în vânzoleala unei petreceri deocheate. Începea să tânjească îndată ce nu se mai afla în mijlocul unei gălăgii sau al unui fel sau altul de exces sau de tumult, suferind atât de rău de asta încât timpul lui părea că e
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și că rămânea stăpân pe pasiunile sale până și în mijlocul unui noian de injurii. Îmi amintesc că l-am auzit rostind un raport asupra orașului Marsilia: fiecare cuvânt îi era întrerupt dinspre dreapta de injurii; se auzea numit, cu mare zarvă, calomniator, mincinos, asasin, scelerat, cu întreaga elocvență populară a Halelor. S-a oprit o clipă și, adresându-i-se celui mai furibund, cu o voce mieroasă: „Aștept, domnilor, ca aceste cuvinte de răsfăț să se sfârșească“, a continuat liniștit, ca și când
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ce renasc; oamenii vieții și uitați de ea, mulțime făcută din neant care nu mai renaște niciodată. Existența vremelnică a acestora din urmă constă în nume, în trecerea de care se bucură, în rangul pe care îl ocupă, în avere; zarva, autoritatea, puterea lor se risipesc odată cu persoana: când li se închide salonul sau coșciugul, se închide și destinul lor. Așa i s-a întâmplat și Domnului de Talleyrand; mumia lui, înainte de a coborî în criptă, a fost expusă un timp
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
a ieșit, a restabilit puțin ordinea: amatorii de Panteon au fost ținuți la respect, iar noi ne-am dus liniștiți la cimitir, care a fost năpădit de mul țimea coco țată pe morminte. S-au rostit discursuri, a fost oarecare zarvă, nimic serios. Moartea lui Constant a fost la fel de tristă ca și viața lui. JULIE TALMA Îmi cereți să vă vorbesc despre prietena pe care am pierdut-o, și pe care o regretam mereu. Îmi impuneți o sarcină pe care o
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ne pune în vedere să ne pronunțăm imediat în favoarea Poloniei. „Grăbiți-vă, răspunsul este așteptat“, se strigă din toate părțile. Adunarea continuă să nu dea nici un semn de viață; de altfel, poporul, în nerăbdarea și în dezordinea lui, face o zarvă asurzitoare, care ne scutește să răspundem. Președintele Buchez, în care unii au vrut să vadă un netrebnic și alții un sfânt, dar care nu încape îndoială că în ziua aceea a fost un mare dobitoc, agită din răsputeri clopoțelul pentru
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
poporul să se agite și să scoată zeci de strigăte contradictorii, președintele să-și agite clopoțelul. Ledru-Rollin încearcă să obțină de la mulțime să se retragă, însă deja nimeni nu mai avea nici o putere asupra ei. Ledru-Rollin, aproape huiduit, părăsește tribuna. Zarva ia din nou avânt, sporește, prinde ființă ca să zic așa din ea însăși, pentru că poporul nu mai este destul de stăpân pe el nici măcar pentru a înțelege că trebuie să tacă o clipă pentru a atinge obiectul patimii sale. Se scurge
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
admis-o, ar fi rămas dezonorată și dezarmată; și dacă ar fi respins-o, ceea ce este verosimil, risca să fie măcelărită. Însă nici măcar Barbès n-a reușit să obțină un moment de tăcere pentru a ne soma să ne pronunțăm. Zarva uriașă care a urmat după ultimele sale cuvinte nu s-a potolit; ea, dimpotrivă, a continuat cu nenumărate intonații diferite. Barbès a făcut, până la istovire, toate eforturile pentru a o domina, însă în zadar, deși a fost energic ajutat de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
rând cauză și efect, generator de anxietate, produs al unei intemperanțe pro- prii omului recent. Ca și cauză însă, efectul pe care-l poate produce poate fi amplificat până la „enorm” pe un fond de anxietate indusă. Știm ce efect are zarva chefliilor pentru cuplul de pașnici sexagenari, Leonida și Efimița, cum zgomotul unui chef se transformă în tumultul unei zavere. Și călătorului întors de la Paris și găzduit într- un hotel de provincie zgomotul nocturn al străzii îi amplifică starea de excitație
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]