1,560 matches
-
pește de apă dulce. Este nevoie de: 2 litri de apă sau supă de oase/carcase de pește, borș, 1 kilogram de pește tăiat bucăți de 4-5 cm: (biban, caras, cegă, crap, guvizi, lin, nisetru, păstrăv, păstrugă, somn, șalău, știucă), zarzavat de supă, 3 linguri de orez prepreparat, verdețuri (leuștean, pătrunjel, după gust și mărar), ulei, sare, piper negru și, opțional, ardei iute. Ceapa, zarzavatul, ardeiul și ardeiul iute (nu obligatoriu) tăiate mărunt se călesc în puțin untdelemn împreună cu orezul prepreparat
Ciorbă de pește () [Corola-website/Science/337276_a_338605]
-
bucăți de 4-5 cm: (biban, caras, cegă, crap, guvizi, lin, nisetru, păstrăv, păstrugă, somn, șalău, știucă), zarzavat de supă, 3 linguri de orez prepreparat, verdețuri (leuștean, pătrunjel, după gust și mărar), ulei, sare, piper negru și, opțional, ardei iute. Ceapa, zarzavatul, ardeiul și ardeiul iute (nu obligatoriu) tăiate mărunt se călesc în puțin untdelemn împreună cu orezul prepreparat și se toarnă apoi în apa clocotindă, respectiv în bulionul de pește. Ciorba se acrește și sărează după gust imediat și se adaugă roșiile
Ciorbă de pește () [Corola-website/Science/337276_a_338605]
-
din raionul Bolgrad al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 3.923 locuitori, preponderent găgăuzi. În localitate trăiesc și etnici bulgari, moldoveni, ucraineni și ruși. Locuitorii satului Curciu se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale, zarzavaturi și viță de vie. Ferma din sat se ocupă și cu producția de lapte. La 27 noiembrie 1946, a fost înființat colhozul "8 Martie". În octombrie 1947, a fost organizat un alt colhoz cu numele de Budenîi. În ianuarie 1948
Curciu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318306_a_319635]
-
Floraru ce se ocupa cu producerea florilor. Înainte de 1947, a mai existat o piață cu același nume la intersecția dintre Calea Ferentari și Calea Rahovei în zona cunoscută sub denumirea de „Sebastian”. Înainte de construcția acestei piețe populația se aproviziona cu legume, zarzavaturi și fructe proaspete, produse lactate și alte produse de consum zilnic prin intermediul vânzătorilor ambulanți care treceau zilnic cu produsele lor pe fiecare stradă a cartierului sau de la multele băcănii așezate în locurile cu vad comercial. Lângă Piața Ferentari se găsește
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
crapă în 4 sau în 8, iar în mijlocul părului se pune rășina într-un coș din coaja de molid. Pentru a se aprinde mai repede, se pune surcele uscate și câlți. După ce au ars, făcliile se pun în straturile cu zarzavaturi pentru a fi ferite de dăunători. Tot acum, fetele strâng flori de Sânziene din care fac coronițe pe care le aruncă pe casa pentru a afla dacă se vor mărită sau nu curând. Noaptea, se îmbăiază în locuri neștiute, în
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
satul este considerat comună. Distanța pînă la capitala județului Orhei - 40 km. Însemnări geografice: regiune de colină. Dealul: Chițcanului, pârâul: Răut. Clădiri: - locuite 350, - nelocuite 14,- menajuri 245. Locuitori: bărbați- 586, femei -616, total- 1202. Însemnări economice: o grădină de zarzavat. Însemnări administrative: școală primară mixtă, biserică ortodoxă, poștă rurală, primărie, trei cîrciumi. Distanța: Chișinău - 80 km, Rogojeni - 30 km, Negureni -1 km."
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
ale României. Reforma agricolă din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a dus la luarea în arendă, în 1897 și 1898, de către grădinarii bulgari a unor terenuri achiziționate de stat de la episcopie. Aceștia și-au dezvoltat sisteme de distribuție a zarzavaturilor atât în Buzău, cât și în orașele din apropiere, ca Brașov, Ploiești sau Râmnicu Sărat, activitatea lor devenind și mai prosperă după împroprietărirea din 1921. În urma încheierii perioadei distrugerilor orașului, dezvoltarea economică a căpătat și o componentă industrială. Spre sfârșitul
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
în funcție de perioadă. Dimineața se primea o zeamă de orz prăjit ("cafeaua") și 250 de grame de pâine, neagră, veche și tare. La prânz și seara, pe lângă sfertul de pâine, se mai dădea o gamelă de arpacaș sau o ciorbă de zarzavaturi, murate ori dulci. Mâncarea era atât de puțin consistentă, încât unii deținuți își completau necesarul de calori cu șerpi prinși pe șantier. Lagărul Peninsula era alcătuit din șase șantiere: În paralel, se lucra la terasarea terenului pentru calea ferată și
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
Banului cunoscute de "Chiscul Iepurelui", Pădurea Baștei și Colina "Sacă". Șesul Prutului este brăzdat de apa Prutețului - pârâu în prezent pe cale de dispariție în urma lucrărilor de canalizare efectuate în vederea irigării culturilor agricole din aceste locuri prefolosite la cultura legumelor și zarzavatului. În comuna Lunca Banului din județul Vaslui, a fost inaugurat muzeul satului, intitulat “ La casa bunicii”. Amenajarea clădirii a necesitat trei ani de trudă, sponsorizări, dar mai ales implicarea puternică în acest proiect a membrilor comunității locale, care au strâns
Comuna Lunca Banului, Vaslui () [Corola-website/Science/301891_a_303220]
-
Haldeilor. Printre ei erau Daniel, Hanania, Mișael și Azaria. Lui Daniel i-a pus numele Beltșațar, lui Hanania Șadrac, lui Mișael Meșac, și lui Azaria Abed-Nego. Cei patru au refuzat bucățele și vinul oferite de împărat, preferând să mănânce numai zarzavaturi și apa și după 10 zile, fiind comparați cu ceilalți tineri, erau „mai bine la față și mai grași decât toți tinerii care mâncau din bucățele împăratului.” Se povestește că într-o noapte, regele Babilonului, Nabucodonosor, a avut un vis
Nabucodonosor al II-lea () [Corola-website/Science/302325_a_303654]
-
varză. Se pot folosi potroace de curcan, gâscă, pui sau rață. Este nevoie de: 2,5 litri de apă sau supă de carne de pasăre, 500 ml zeamă de varză, 1 kg măruntaie de pasăre (aripi, picioare, gât, pipotă etc.), zarzavat de supă (2 cepe, 1morcov, ¼ de țelină, ½ păstârnac, ¼ de praz) 1 ardei roșu, 2 roșii (fără obligă), 4 linguri cu orez, verdeață (leuștean, mărar, pătrunjel), ulei sau seu de porc, smântână sau iaurt, sare și piper negru, opțional 2 gălbenușe
Ciorbă de potroace () [Corola-website/Science/335183_a_336512]
-
obligă), 4 linguri cu orez, verdeață (leuștean, mărar, pătrunjel), ulei sau seu de porc, smântână sau iaurt, sare și piper negru, opțional 2 gălbenușe de ou. Se fierb măruntaiele tăiate in bucăți potrivite în apă ușor sărată sau bulion, adăugând zarzavatul tăiat felii precum orezul ales și spălat, un sfert de oră înainte de sfârșit. Într-o altă oală se prăjesc cepele, ardeiul (și roșiile), tăiate fin, cu o lingură de ulei sau seu de porc, apoi se adaugă supa cu toate
Ciorbă de potroace () [Corola-website/Science/335183_a_336512]
-
și mici locuințe pentru iobagii de la castel. De asemenea, în castel, în partea de est se află o cameră mai mică pentru judecător. În partea de nord - est,în afară castelului întîlnim grajduri pentru bovine și cabaline, respectiv grădinile de zarzavat. Palatul Domnului se află în partea de sud (pe amplasamentul actual al stațiunii de tractoare )și în afara castelului, fiind dotat cu două clopote și o icoană reprezentând pe fecioara Maria . În curtea castelului, orientată spre sud, se află o sculptura
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Fabbriche Nuove este un pic mai recentă, datând din 1553. Statuia Îl Gobbo di Rialto a fost, de asemenea, sculptata în secolul al XVI-lea. Zona a rămas încă o piață aglomerată de vânzare cu amănuntul, cu piața zilnică de zarzavat Erberia și cu piața de pește de pe Campo della Pescheria. Rialto este, de asemenea, menționată în lucrări literare, în special în piesa de teatru "Neguțătorul din Veneția" a lui William Shakespeare, în care Shylock întreabă " Ce se mai aude pe
Rialto () [Corola-website/Science/333454_a_334783]
-
prin ținerea unor cursuri de educație populară botezate „cursuri țărănești”. Periodic învățătorul ținea câte o conferință cu subiecte istorice, geografice, literare sau zootehnice (despre creșterea vitelor, a oilor, a porcilor, a păsărilor). Deasemenea aborda probleme de horticultură, viticultură și cultura zarzavaturilor. Conferințele erau urmate de un mic program cultural ce consta din lecturi, recitări și cântece, prezentat de elevii școlii. Rezultatele practice s-au văzut când în Bozed în urma cursurilor de alfabetizare ale adulților mulți au învățat scrisul și cititul, precum și
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
a autohtonizat în România. S-a spus: „Pentru că a fost preluată sub stăpânire otomană, acră i-a fost și ei soarta”. La propriu, căci oțetul a fost un adaos românesc în ciorba asta (în lipsă de lămâie), la fel și zarzavaturile. Astăzi, în restaurante mai ridicate, nu se întrebuințează oțet, acesta cum se spune, ar fi defavorabil gustului. Pentru ciorba de burtă românească se iau mult mai multe ingrediente ca pentru ciorbe asemănătoare din alte țări. Este nevoie de: apă sau
Ciorbă de burtă () [Corola-website/Science/317654_a_318983]
-
preponderent nocturn este rar atacat de păsărilor răpitoare de zi. Este considerat dăunător pentru că distruge plantele, rozându-le rădăcinile. Având în vedere că populațiile șoarecelui subpământean sunt mici în România, el produce pagube minore prin consumul de masă verde sau zarzavaturi din culturi; iar în anii când populațiile cresc numeric, daunele produse sunt strict localizate. În România au fost identificate următoarele 5 subspecii: Mai milți cercetători pun sub semnul întrebării existența ultimilor 4 subspecii, susținând că în România există numai o
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
Craiovița produceau un venit de 3000 de obroace pe an. O parte a cerealelor provenea din ogorul public al orașului, locuitorii Craiovei avînd obligația de a presta clacă ca orice țăran. În afara grîului, se cultiva: porumb, orz, mei, legume și zarzavaturi dar o dezvoltare deosebită o avea viticultura. Vița de vie, de bună calitate, era cultivată în perimetrul și la hotarele Craiovei. Proprietarii viilor nu puteau vinde recolta în tîrgul Craiovei decît după ce se strîngea dijmăritul pe vii impus de Brâncoveanu
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
în curând. Totuși, ei pătrund într-un chioșc, unde fură dulciuri și sunt cuprinși de somn. A doua zi dimineața, proprietarul magazinului (Petre Gheorghiu) îi descoperă, însă copiii fug și își pierd urma. Ei se îndreaptă către o piață de zarzavaturi, unde o precupeață (Tamara Buciuceanu-Botez), aflând că sunt de la casa de copii, le oferă o masă; apoi, cei doi ajută un mecanic de tractor (Constantin Diplan). Între timp, Petre obține un bilet de tren prin amabilitatea unui bătrân pe care
Prea tineri pentru riduri () [Corola-website/Science/319466_a_320795]
-
de 748 ha, dintre care 583 ha teren arabil, 66 ha imaș și 99 ha fâneață, pentru ca în 1949 să mai cuprindă doar 49,200 ha de pământ, din care 31,5 ha teren arabil, 2,41 ha grădină de zarzavat, 1,41 ha fâneață, 2,90 ha livadă, 4,24 ha teren neproductiv, 2,50 ha pășune, 4,24 ha parc cu arbori și pomi fructiferi. Pe moșie se aflau un conac (compus din 14 camere, având o suprafață construită
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
de la faptul că pleoapele lor sunt lipite, și din cauza aceasta pot simți cel mult deosebirea dintre întuneric și lumină, și numai în măsura în care lumina trece prin pleoape. Se hrănesc cu rădăcini, tuberculi și chiar plante verzi, producând pagube în grădinile de zarzavat. Sunt rozătoare de dimensiuni mici. Lungimea corpului 23-25 cm. Lungimea cozii de până la 3,6 cm. Au corpul rotund, alungit și cilindric, capul scurt și lat, puternic turtit dorso-ventral; terminat cu un bot scurt și rotunjit. Gâtul nedistinct din exterior
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
de grâu, ceea ce a dus la asigurarea necesarului din producția internă și încetarea importurilor din Canada și Statele Unite. În schimb, schimbarea destinației unor terenuri arabile, a dus nu doar la creșterea producției de grâu, dar și la scăderea producție de zarzavaturi și de fructe. În ciuda creșterii producției de grâu, situația țăranilor nu s-a îmbunătățit. Aproximativ 0,5% din populația italiană deținea 42% din pământurile agricole, iar veniturile țăranilor nu au crescut, în vreme ce taxele de tot felul s-au mărit. Criza
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
vezi și articolul Festivaluri tradiționale japoneze vezi și articolul Literatura japoneză Între 1993-2013 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 17 obiective culturale sau naturale din Japonia. Ingredientele principale ale bucătăriei japoneze tradiționale sunt: peștele și alte produse marine, zarzavaturile și orezul. Peștele este deseori servit crud, ceea ce necesită ca el să fie foarte proaspăt și să fie tăiat cu un cuțit bine ascuțit. Abundența produselor marine în apele care înconjoară Japonia și religia budistă (care este împotriva uciderii animalelor
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
în ianuarie 1922 și a subvenționat masiv Liga Apărării Național-Creștine a lui Codreanu, pentru construirea unui „cămin studențesc cultural-creștin”, sustras de sub autoritatea Rectoratului și le-a mai pus la dispoziție și un teren pe strada Carol din București, „destinat cultivării zarzavatului pentru nevoile echipelor voluntare ce făceau cărămizi la Ungheni”. Nu se cunoaște exact data la care frații Ghica au aderat la Mișcarea Legionară, și nici Codreanu nu pomenește nimic în acest sens, cert este însă că aceștia, împreună cu mama lor
Alexandru Ghica (legionar) () [Corola-website/Science/333189_a_334518]
-
mute pe profesoară, dar află că aceasta este jurnalistă la „Ogorul socialist” și a venit în sat, sub acoperire, pentru a realiza un material pentru televiziune. Geo găsește o propunere mai veche a lui Toderaș privind construirea unei sere de zarzavaturi, care fusese respinsă de conducerea raionului, și vrea să o realizeze. El vrea să antecontracteze producția de zarzavat cu fabricile din jur pentru a obține 50.000 de lei pe care să-i folosească la construirea serei. Varvara se implică
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]