1,214 matches
-
După atâtea petreceri, noi am ajuns la concluzia că mahmureala nu e un lucru rău, din contră, este dovada că în seara dinainte ei a fost o megapetrecere, iar noi suntem pregătiți cu toate ingredientele pentru a-ți provoca una ZDRAVĂNA! Așa că, pentru o seară renunțăm la regula noastră de hidratat, mâncat bine, dormit 8 ore, si va așteptăm să uram împreună un maaaaare LA MULȚI ANI PHI18, pentru că alături de el am învățat ce înseamna cu adevarat STUDENȚIA! INTRAREA: Fetele: INTRARE
Hangover [Corola-blog/BlogPost/100147_a_101439]
-
comandă pentru ea. Așa după cum s-a produs întâmplarea cu piesa- “Țara asta a uitat de noi” comandata lui Constantin Cheianu. Premiera ei s-a jucat la aniversarea XX-a cu ocazia Zilei Independenței R.Moldova, unde dăm o palmă zdravănă acestor coruptibili, cărora le demonstrăm că nu suntem o țară independentă, ci una dependentă total. V.-Maestre, dvs. de cine credeți că este dependentă R.Moldova? Maestrul Sandu Grecu: R. Moldova, este o țară dependentă de Rusia încă, ea nefiind
INTERVIU CU MAESTRUL SANDU GRECU, DIRECTOR, FONDATOR AL TEATRULUI NAȚIONAL ”SATIRICUS [Corola-blog/BlogPost/344379_a_345708]
-
adoptată. Te superi, Violeta, dacă spun așa? - Chiar mă bucur, tanti și te-mbrățișez pentru asta, spuse voioasă Violeta, îmbrățișând-o. Irina, stânjenită, stătea în ușa sufrageriei și privea timidă la cele două îmbrățișate și bucuroase. Ea, o femeie înaltă, zdravănă, puțin cam plinuță, ochii negri și părul bogat, lăsat să-i cadă pe umeri în plete negre, strălucitoare. Chiar și cu fața plânsă și schimonosită de suferință, arăta tot frumoasă, cu buze senzuale, nas fin, cu gropițe în obraji și
CAP. 7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344181_a_345510]
-
pe buze. Nu puteam înghiți nimic, deoarece cavitatea bucală era carne vie, până spre esofag. Cum, necum, a trecut și acea zi nefastă pentru mine, iar când seara a venit tata acasă de la câmp, i-a adresat mamei câteva înjurături zdravene să le țină minte toată viața, pentru prostia de a pune acolo otrava fără să se gândească că cineva o va confunda cu altceva. A doua zi când am ajuns în curtea școlii să fiu prezent la activități și m-
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343113_a_344442]
-
nu o observe nimeni, direct peste drum la Cici, verișoară-sa și-i povesti acesteia ce ispravă a mai făcut. Lui Cici îi venea să râdă de năzbâtia verișoarei, dar se gândi și la consecințele acesteia. - Tu nu ai fost zdravănă la cap de te-ai apucat să tai din rochia lui tanti Lili? Mirela dădu din umeri, dar era vânătă de teamă. Știa că de data aceasta a făcut-o prea de oaie și că nu va scăpa așa de
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
tatăl său, dar nu și de înjurăturile de bisaltir și de crucioi ale acestuia. Jeni aduse strachina cu ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina smălțuită din lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? o întrebă Victor pe soție. - Da, că
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
ad-hoc: -O viață am alergat în cerc, noapte și zi,/ lăsând în urmă stavili și suferințe mii,/ neprieteni, câteodată, firesc, e omenește,/ dar cu un frate-n suflet: tăcerea ce-ogoiește! Americanul constată că, imediat ce termină Miramoț, încă o bucată zdravănă de pod se materializă sub privirile lui. Un strigăt de satisfacție îi ieși din piept. Deși nu înțelegeau clar ce vede Americanul, ceilalți îi preluară exclamația de victorie și începură să țopăie de bucurie. Numai Papa, neîncrezător, stătea de-o
CAP.9 (ULTIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377365_a_378694]
-
pe alte tărâmuri , ciudate tărâmuri din basmele copilăriei . Deodată poarta zboară într-o parte și intră-n ocol un om ciudat căruia îi vezi doar niște găuri la ochi ,gură și nas ,un zmeu parcă ar fi, cu-o botă zdravănă în mână . Ce gânduri îl aduce , ce intenții are ? Învârte bota și parc-ar vrea s-o arunce în tine , nu știi nimic despre el , cine-i ? Și ce vrea ? Vrea să te plesnescă sau ce vrea oare , căci chipu
MOȘUȚU ȘI MUROII de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378916_a_380245]
-
mângâi creștetul acum chelit și fruntea înaltă și mâinile lui frumoase de pianist. Mă privește sau uneori rămâne cu ochii în hârtiile lui și scrie mai departe, bodogăne încetișor ceva apoi lasă totul deoparte și mă prinde într-o îmbrățișare zdravănă de frate iubitor. Îmi aduc aminte în acele clipe că de fapt singurătatea este mult mai acidă alături de majoritatea oamenilor care au lăsat în străfundurile lor căldura, lumina ființei și frumusețea ei de teama că vor răniți. Câteodată văd chipuri
SINGURĂTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380402_a_381731]
-
să și revină. Doar mama nu spunea nimic, ea voia la Igești și cu asta basta. Noi ne conformam întocmai și la timp. Și am ajuns fără alte peripeții în dreptul porții de la Igești pe un întuneric beznă și o ploaie zdravănă. Atunci Mama s- a dat jos să ne deschidă , în sfârși, fermecata poartă de la intrarea în raiul de la Igești. Unchiul Tolic însă, deși știa că venim, încuiase poarta și acum stăteam ca ,,vițeii la poarta nouă,, cum bombănea Taty și
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
era cel mai bun loc în care să își împărtășească secretele una alteia. Lavinia, fiică de colonel, crescută în normele stricte ale unei familii cu greutate în oraș, fină, inteligentă și de o frumusețe eterică, își punea capul pe umerii zdraveni ai Letiției, fiică de țăran sărac, care își trimisese copilul în casă de domni să slujească și să învețe, înșirându-i fără umbră de reținere taine pe care nu le-ar fi putut dezvălui familiei sale. Între ele se legase
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
cu toții să se culce, mai devreme ca de obicei. Deși nu se văzuseră de vreo trei luni, evenimentele neplăcute din ultimele zile le cam tăiaseră cheful de vorbă. A doua zi, abia se crăpă de ziuă, că se auziră bătăi zdravene în ușă: - Niculaie, deschide, mă! Hai, că avem o vorbă cu tine! strigă o voce autoritară de bărbat. Niculaie sări din pat ca ars, își trase repede nădragii pe el și deschise furios ușa, curios să vadă cine-i stricase
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
ca eu singur, sau cu familia, să nu fiu prezent la „Târgul de Fete” de pe muntele Găina, de lângă comuna Avram Iancu. Mă deplasam acolo cu orice posibilitate de transport aveam, dar mă prindea uneori pe drum câte-o ploaie deasă, zdravănă, de munte, care mă uda până la piele. Nu simțeam atunci nimic, dar o simt însă, câteodată, aici în America și mă gândesc că poate într-o zi, arma îmi v-a tremura în mână, din această cauză. Munca de ofițer
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
derulat în mintea ei sărea mereu peste secvența în care își scosese cheia de la gât pentru a o așeza într-un loc sigur. Asta era! Urma să vină mama, poate chiar în același timp cu tata, va primi o ceartă zdravănă și o pedeapsă pe măsură și va trece mult timp până când i se va mai oferi șansa de a purta la gât o nouă cheie. Amărâtă, se ridică din iarbă, sprijinindu-se cu mâna de trunchiul copăcelului la umbra căruia
CHEIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373325_a_374654]
-
colibă să am unde să-mi plec capul cât timp sunt în vacanță. De ce în vacanță? Ascultați! (Se sprijină în lopată.) E atâta liniște! (așteaptă) Păsărelele? Ele dau liniștii mai mult farmec. Am venit și anul acesta după ce o ploaie zdravănă de primăvară. Se spune că cel mai bine se recoltează rădăcina păpădiei după ploaie. Tot ce-i posibil. Dacă te uiți spre societatea asta a noastră, de fiecare dată când o ploaie frământă o instituție, se cerne pe urmă nisipul
RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371444_a_372773]
-
mâna imediat la făcutul sfintei cruci. - Doamne, ai grijă de noi! Ropote de apă făcută-n miliarde de miliarde de picături, mă transformă din nou într-o înspăimântată de natură. Mă dau după perdea, ca și cum mi-ar fi cel mai zdravăn zid de apărare și-mi împreunez mâinile a rugăciune. Mi se răcește sufletul și trupul. Florile au miros de descompus, pământul e ucis în fiecare clipă și mă agăț de-un singur gând, să nu ajungă apă până la cer. Văzduhul
UNDEVA, BAT CLOPOTE DE BISERICĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371566_a_372895]
-
adresă Eugen doctorului Gorun și celor două asistente prezente în primul salon în care intrase. - Numai noutăți nu putem avea noi aici, Eugen, răspunse doctorul Gorun zâmbind. Cinci cazuri destul de grave: cap, torace, bazin. Toate din accidente și o bătaie zdravănă.... Pacientul tău preferat este pe calea cea bună, se pare. Vezi că are asistenta notițe suplimentare... Am o intervenție urgentă... Mai vorbim dimineață, când vii... - Mulțumesc! Mergi, vezi de treabă! Se grăbi să examineze dintr-o privire monitoarele de supraveghere
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373880_a_375209]
-
cupe cu un ighemonic demn de slujba de întronizare a unui papă și le oferi celor două înalte doamne pe o tavă din aur cu binemeritata închinare. Cu demnitatea firească a descendenței imperiale doamnele ridicară pocalele și dădură o dușcă zdravănă. Gestica ulterioară nu diferă de a căruțașilor, respectiv bătutul cu pumnul în piept sau expirația forțată, însă nu trebuie să fim cârcotași. La urma-urmei omenescul din noi, habar nu are de titluri, fiind unul și același din toate timpurile. A
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
ciufulesc ! Pentru fiecare gol te ciufulesc ! Biata de ea a făcut adevărate minuni plonjând în picioarele celor care voiau să-i dea gol. Dar, tot i-a scăpat o minge. Și căpitanul s-a ținut de cuvânt. A ciufulit-o...zdravăn. Ea a continuat să apere poarta, făcând salturi demne de portarul naționalei. Însă...iar a primit gol. Iar, ciufuleală! Și...încă un gol! Încă o ciufuleală ! Până s-au săturat copiii de jucat fotbal. A întrebat-o căpitanul : -Băi, asta
FLORICICA MAMEI-1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371944_a_373273]
-
ca Pădurea Soarelui să devină Pădurea Lunii și a Stelelor, vreau ca tu să dispari. - Ei, ce vrei tu, nu se poate, să știi! Dar Moș Crăciun nu mai putu să spună nimic, căci Moș Gerilă îi dădu o palmă zdravănă. Și imediat, ceilalți moșii negri și urâți îi atacară pe curieri și pe lăutari. Până și animalele fuseseră atacate și majoritatea oamenilor de zăpadă căzură și se transformară în bulgări mari, care se amestecară cu neaua. Lăcașul fermecat al lui
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
tatăl său, dar nu și de înjurăturile de bisaltir și de crucioi ale acestuia. Jeni aduse strachina cu ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina smălțuită din lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? o întrebă Victor pe soție. - Da, că
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
uite-așa îmbătrânește! Că alea care vin la el și pleacă...multe sunt măritate. Își părăsesc bărbații, fă, țațo. Nu mult, așa...fo zece-cinșpe zile și, când le gonește Călin, se întorc spăsite la bărbați. Chit că mănâncă o bătaie zdravănă. Dacă rămân borțoase, copilul ajunge-n curtea încornoratului, iar bietul Călin rămâne singur cuc. Și vremea trece...trece... Să nu-i plângi de milă, țațo? Să nu-i plângi de milă? Așa îl plângeau femeile pe Călin, așa veneau și
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
că are un soț, uneori și copii, pe care-i părăsise... Și se ducea la bărbatul ei...spăsită...cerându-i iertare, că...a greșit, că...” mi-a luat Dumnezeu mințile”, că...”fă-mi ce vrei, dar...” Nu scăpa de bătaia zdravănă. După aia urma o declarație cu cenușă-n cap: Nu, n-am să mai fac, n-am să mai fac! Am fost o proastă! Numai pe tine te iubesc! Mi-am dat seama că tu ești cel mai...N-am
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
-i mângâi, să-i săruți. Nicu, băiat chipeș, înalt, totdeauna elegant în costumul său național, cu pielea albă, lăptoasă, coborât parcă „pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”, „perișorul lui, pana corbului/ ochișorii lui, mura câmpului”, fecior zdravăn al moșiei Basarabilor, talentat al viersului, virtuoz al clarinetului, vocea lui de bas-bariton putea fi ascultată însoțind munca câmpului, mai ales în pomicultură, unde era as, neegalat de nimeni din zonă. Avea o configurație atletică, o forță herculeană, cu care
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
peste bucata de mămăligă să turnăm deasupra și smântână: că așa mâncau bunii și străbunii noștri, din strachini mari, de pământ; obosiți de la grelele încercări ale vieții, iar apoi de la munca grea a pământului. Prinse în mâinile sale o ceapă zdravănă, o sparse cu măsură pe colțul mesei joase, prinse de trei ori câteva fire de sare și o mestecă între mâinile lui mari și noduroase. Atunci am îndrăznit să îi pun o întrebare, la care bătrânul mi-a răspuns după
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]