1,495 matches
-
mai avem nimic a spune? Cum poți să nu îngemănezi într-o singură respirație : veacurile de istorie cu speranța unei prezente clipe? Cum poți să fii, altfel, prinț și cerșetor, în același timp? Cum te poți îmbrăca, altfel, acoperindu-ți zdrențele sufletului, cu haina de hlamidă a nemuririi? Astăzi, din nefericire, oamenii au uitat, din ce în ce mai mult, să fie Oameni. Că pe lângă hrana aceea strict materială a trupului (pâinea și apa vieții, cum se spune), au nevoie și de pâinea și apa
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
luceferi Și-n poporul tău român, Sau sunt sămânță aruncată, Venit la pradă de-un păgân Ce a-ntinat o biată față? Și pește secole apare Primitivu-i iz de ură, Umplând totul de putoare, Chiar la tine-n bătătura. Sau e zdreanța împuțita De o mană mișeleasca, Pește gardu-ti azvârlita, Ce-avem sfânt, să pângărească ? Să te-ntrebi e treaba ta, Ca de-aia ești și unde ești. De nu te-ntrebi și-a fost așa, Mă faci sa-ntreb: -Tu cine
TU CINE ESTI? de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349184_a_350513]
-
Se deslușesc, rar, petice de sare Prea multe semne încearcă să le șteargă, Umbrele împlinesc frageda mișcare. -Prin raiul mătăsii sufletu-mi aleargă- Și fac spre ceruri veșnic reverențe, Ducând dulceața primăverii în cuvânt, Straturi de aer se prefac în zdrențe Când ară, spațiul, sabia unui vânt. Lumină multă curge la-ntâmplare, Arde văzduhul! E-o pură despletire... Secundele, în pământ, ajung cu soare Învolburând și sevă și uimire... Urnele iernii să le poarte munții În orologiu timpul cochetează, Dorul picură
FRIG ÎMBĂTRÂNIT de LIA RUSE în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348601_a_349930]
-
modestă, din chirpici, cu pereții lipiți cu pământ galben și văruiți cu bidineaua, cu pardoseala din lut acoperită de preșuri țesute la război de către mama sa în tinerețe. În lungile luni de iarnă, tăia din obiecte de îmbrăcăminte fâșii de zdrențe multicolore înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
REȚETĂ Autor: Râul Bâz Publicat în: Ediția nr. 1326 din 18 august 2014 Toate Articolele Autorului Într-un vas de arama sunătoare am pus frustrări, o litra de obsesii, vise neîmplinite cât cuprinde, o lingură de remușcări, resentimente, vreo două zdrențe de bucurii ocazionale, un păhărel de așteptări zădarnice asezonate cu umflări în pene, un strop de râie de la capră vecinului, supărări, un plic de neputințe, patru lungiri dincolo de plapuma, căderi cu și fără ecou, o ceașcă mare, plină cu pași
REŢETA de RAUL BAZ în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349433_a_350762]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > JUCARIILE STRICATE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 221 din 09 august 2011 Toate Articolele Autorului JUCĂRIILE STRICATE Cine n-a văzut un copil care jucându-se își face din zdrențe o păpușă, sau un tren din bucăți de lemn, vine cineva, un om în toată firea și dă cu piciorul acestor nevinovate jucării. Copilul își ridica privirea și se uită cu mirare la intrusul care ii stricase jucăriile. Dar cel
JUCARIILE STRICATE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348250_a_349579]
-
-n colț de pâine, chiar de-s sărac și viața-i grea trăiesc cum pot ,ca un biet câine. Privesc la geamuri cum se-aprind steluțe-n brazi, fermecătoare, și în lumina lor cuprind mantaua nopții sclipitoare. Dar sunt în zdrențe îmbrăcat și când colind la orice casă, de toți atunci eu sunt spurcat prin noaptea rece ce se lasă. Ce pot să fac, așa sunt eu căci m-am născut în sărăcie privesc spre cer la Dumnezeu să mă trimiată-n
DUREREA DESTINULUI de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347581_a_348910]
-
până într-o zi, când profesorul s-a hotărât să meargă acasă la el, să vadă cum arată casa în care locuia. Acolo a găsit o dezordine de nedescris. Șase copii, de toate vârstele, stăteau uimiți pe lavițe, îmbrăcați în zdrențe, nespălați, holbându-se la oaspetele neașteptat care le-a intrat pe ușă. Mama copiilor era copleșită de probleme și de necazuri, nu mai știa pe care copil să-l hrănească mai întâi, cum să-i mai îmbrace pe fiecare. Văzând
SUFLET DE PROFESOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347688_a_349017]
-
-n colț de pâine, chiar de-s sărac și viața-i grea trăiesc cum pot ,ca un biet câine. Privesc la geamuri cum se-aprind steluțe-n brazi, fermecătoare, și în lumina lor cuprind mantaua nopții sclipitoare. Dar sunt în zdrențe îmbrăcat și când colind la orice casă, de toți atunci eu sunt spurcat prin noaptea rece ce se lasă. Ce pot să fac, așa sunt eu căci m-am născut ... Citește mai mult Eu m-am născut copil săraccerșind un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
meași să-l hrănesc cu-n colț de pâine,chiar de-s sărac și viața-i greatrăiesc cum pot ,ca un biet câine.Privesc la geamuri cum se-aprindsteluțe-n brazi, fermecătoare,și în lumina lor cuprindmantaua nopții sclipitoare.Dar sunt în zdrențe îmbrăcatși când colind la orice casă,de toți atunci eu sunt spurcatprin noaptea rece ce se lasă.Ce pot să fac, așa sunt eucăci m-am născut ... XXIV. TE-ASTEPT, de Anton Viorel , publicat în Ediția nr. 1083 din 18
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
absurd, voi fi bătrân, încă nu simt, nu pot fi orb și mut și surd, disprețuiesc căderea-n timp ... Blues pentru o pisică neagră, treacă-meargă, oameni pe targă, treacă-meargă, furnici kamikadze, oameni de vază, gloanțe și gloanțe, ce clanță, ce zdreanță, ce raniță, baniță, contabilul morții e mort, doar un corb îi pune cu gingășie o monedă aurie. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Comedia mea / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1125, Anul IV, 29 ianuarie 2014. Drepturi de Autor
COMEDIA MEA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347724_a_349053]
-
și pe gât, straturi, straturi. Fața, ca o mască, cu zoaie băloase pe nas și pe gură și dâre de grăsime pe bărbie. Unghiile crescute de trei ori cât degetele, pline cu bălegar, puteau fi folosite drept răsadnițe. Rochia, numai zdrențe și petice, parcă a curățat cu ea cocina porcilor. Toată lumea se ține de nas când trece pe lângă ea. Iarna i-a spus Cotoroanței, ținându-se de nas: “P-asta să n-o mai prind prin sala tronului că o azvârl
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
ținta ce-mi este un far, văd că eu, Găsesc noi puteri căci alături, îmi este mereu Dumnezeu! Adeseori tremură pasul când colțuri de piatră rănesc, Căzut din înalt, bob de rouă îmi dă un elan tineresc, Cu haina în zdrențe și-o traistă ce n-are nimic de-oferit, Înfing talpa-n praful uitării și tind spre un plus infinit, Când arșița-mi taie din aripi și zborul devine mai crunt, Primesc adieri de speranță din Verbul ce-și spune
CÂND SPERANȚELE MOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350257_a_351586]
-
11 copii, cu bărbatul ei, Marcel-Paraschiv, iar mama mea, Arionda, având doar doi copii. Oameni de treabă. Vecini inimoși, unde ne găseam și noi loc de joacă și o lingură de borș ori iahnie de fasole. Dar mai ales, tomogei, zdrențe de făină fierte în lapte, cu zahăr pe deasupra. Se băteau turcii la gura noastră, la micuța masă rotundă, moromețiană, cu scaune pentru pitici și cu linguri de lemn și o strachină încăpătoare în mijlocul mesei. Poate că nimic nu mi-a
PICNIC ÎN CIMITIRUL ETERNITATEA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362043_a_363372]
-
văzut lumina zilei. Nemernicule sodomizat te omor cu mâna mea. Mă privea și privirea lui o simțeam că-mi sfredelește inima: te desființez, întorcându-se spre cei din cameră, care îl priveau cu respirația întretăiată, continuă: târfe batjocorite luați-vă zdrențele, părăsiți casa asta și să nu vă mai prind aici că vă tai gâturile, vă snopesc în bătaie, târâturi ale societății, neajunsurilor, uite unde ați ajuns dacă nu aveți nici un viitor. Scârbe ce sunteți. I-a lăsat să se îmbrace
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
o năzuință. Nu-mi pasă că tristețile apar și îmi oferă lacrimi calde-n dar, atâta vreme cât cred în speranță și-mi fac din ea și crez și ideal, cât timp sufletul meu stă vertical, iar conștiința-mi nu arată-a zdreanță. Nu-mi pasă că-i puțin sau este mult atâta vreme cât mă simt tumult. Anatol Covali Referință Bibliografică: Nu-mi pasă / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1634, Anul V, 22 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol
NU-MI PASĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365912_a_367241]
-
pui căzut din cuib. Dar cartea lui scrisă cu suferință și dăruită fără nici o recompensă va fi pusă la loc de cinste evlavioasă în bibliotecă, lângă colecția de îngeri. Prețul poeziei? Un mărunțiș de prin buzunare, niște „cioburi de vise,/ zdrențe de vise,/ poezii.” E aici o atitudine romantico-ironică ( amintind de Holderlin, liricul german „La ce bun poeți-n vremi sărace” sau Eminescu al nostru în „Sarmanul Dionis” „Poezie-sărăcie”) Sensul general al cărții „Când nu Te iubeam” pare a se înscrie
MAICĂ POEZIE de SIMION BOGDĂNESCU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365522_a_366851]
-
fiind Alexandru născut la 02 ianuarie 1948 și decedat în 1994. Copilăria din acele vremuri se desfășura în modul cel mai simplu, fiind una comună pentru acele vremuri. Din povestirile Anei am reținut că era fericită să se joace cu zdrențe și cioburi de sticlă prin ogașul din spatele casei părintești și adesea pe malul marelui fluviu Dunărea privind vapoarele care treceau pe fluviu. În satul Coronini a început cursurile școlii primare, adică cele patru clase primare sub îndrumarea familiei de învățători
ANA MEA, ANA LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365078_a_366407]
-
doare, ce mă doare! Capul ăsta, cel rotund Și nevasta-n gura mare O să-mi spună- ești bolund! Că doar am nevastă faină Și cu ochii de faianță, Viața mea, ce dulce taină! Dar nu-s om, parcă-s o zdreanță... Uite-așa, „bolnav” și trist S-a oprit la o răscruce Lângă crucea unui Crist, Doamne, treaz așa m-aș duce! Fă-mă cum am fost, cu minte, Pe când semănam cu Tine Și Te rog, Te rog fierbinte Pune-n
NU MAI BEAU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366523_a_367852]
-
e păcat, cine tace e posac, pe furiș sub pernă un noroc a intrat. Te lupți cu utopia pe linia continuă, repeți singur în baie ceva despre gustul prostiei. Jocul vieții rămâne mascaradă, actorii lustruiesc cu lacrimile piesele altora. O zdreanță de noapte se lăfăie prin fața mea palidă. Mă trage de păr, îmi spune printre dinți, șuierat și nervos: de ce te plângi târfă, de ce te plângi hoață de vieți, ai curaj să privești moartea în față? De ce plângi târfă că nu
LUPUL ALB de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366660_a_367989]
-
vehemență, fermitate, "Stăpân și slugă/Al unui singur poem". Un amestec de patetism reținut și euforie străbat întreaga retorică a autobiograficului, emoția e ținută sub control, erosul e cunoaștere și încordare, iar credința încă nu și-a stabilit sensul: " În zdrențe de purpură/ Biserica mea/ Umblă desculță/ și fără cămașă". Melancoliile nu s-au eliberat de vină, nostalgiile sunt încă vulnerabile, inadaptarea e refuzată. Realul e developat în imagini încărcate de gravitate, când cu încruntare moralistă, când cu detașată înțelegere: "Trag
CRONICA LA AUTOPRTRET de MELANIA CUC în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366720_a_368049]
-
și nici un vis nu are vastitate când vezi că-ntotdeauna faci numai ce se poate înfăptui în clipa de acum. Pe viața ta întreagă azi poți să te răzbuni dând sens neîmplinitelor esențe. Arunci fără să-ți pese ale ratării zdrențe și-n tulnicele altor vise suni. Cât a rămas? Nu-ți pasă. Și-o zi e de ajuns ca în destin să îți cioplești menirea când simți cu ce tandrețe te-alintă nemurirea ce-n suflet cu iubire ți-a
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365640_a_366969]
-
a fost că nu au fost prea adânci. Când am văzut rănile, mi-am adus aminte cum se făcea la noi în sat când iepurii sălbatici rodeau merii, că se ungeau cu balegă de vacă proaspătă și îi legau cu zdrențe. Așa am procedat și eu, am mers în sat, în Moldova Veche, la un cunoscut care avea vaci si am adus balegă proaspătă, bandajând nucul. A trebuit să schimb bandajul de câteva ori pentru a nu se întrerupe alimentarea cu
NUCII COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366195_a_367524]
-
multă ceață, Cetatea soarelui e departe, Cei patru morți M,E,L,S s-au dus, Au rămas cei vii, sub ropot de aplauze s-a prăbușit zidul rușinii, în locul răsăritului de soare au apărut corbi hulpavi și urât mirositori, zdrențe aurite îmbracă țara, dar cai Apocalipsei se apropie, floarea tinereții se ofilește zadarnic, se petrece o migrație a florilor, saltimbancii se bat între ei neprotejați, cu topoarele indiferenței. Colții sunt mai albi decât inima. Urlăm - LIBERTATE, roadem ultimul os. BORIS
SALTIMBANCII de BORIS MEHR în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361590_a_362919]
-
Acasa > Poeme > Antologie > EREZIA BIBERONULUI Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Zdrențele viitorului îmi flutură la fereastră tac și văd cum înfloresc rugăciuni albe în copacii îngenunchiați în copilărie încotro întreb camera gata de lansare încotro co pilărie încotro privire încotro mână încotro picior încotro și tu inimă albastră întrebări le se
EREZIA BIBERONULUI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361634_a_362963]